Decizia nr. 360/2016

Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) și ale
art. 54 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Costică Bejan în Dosarul nr. 2.174/260/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 735D/2016 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a transmis Curții un înscris prin care precizează că nu i-au fost comunicate înscrisuri din acest dosar și, datorită termenelor scurte acordate, nu a avut posibilitatea să-și pregătească apărarea, fiindu-i astfel încălcate drepturile constituționale prevăzute de art. 15 alin. (1) și art. 21 combinate cu art. 16 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1), art. 52 alin. (1) și art. 124. Ca atare, nu-și poate exprima opțiunea cu privire la posibilitatea (menționată în citație) privind soluționarea cauzei și în lipsa sa. Precizează că își menține concluziile scrise depuse pentru termenul anterior.
4. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Șofronea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua și
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea acelorași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , deoarece, în lipsa unor elemente noi relevate în cauza de față, se justifică menținerea jurisprudenței în materie a Curții, respectiv a
Deciziei nr. 288 din 11 mai 2016 . Apreciază că și criticile de neconstituționalitate formulate în privința art. 54 din aceeași lege sunt neîntemeiate, deoarece procedura de judecată în materie electorală este cea a ordonanței președințiale, astfel cum e prevăzută în Codul de procedură civilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Decizia civilă nr. 295 din 2 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.174/260/2016, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) și ale
art. 54 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Costică Bejan într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă contestația sa împotriva hotărârii prin care Biroul Electoral de Circumscripție nr. 2 Moinești a respins candidatura sa (ca independent) pentru funcția de primar, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că numărul de 500 de persoane, prevăzut de
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , este mult prea mare față de numărul de locuitori ai municipiului Moinești și că dispozițiile legale indicate sunt neconstituționale în condițiile în care
Legea partidelor politice nr. 14/2003
permite înființarea unui partid politic cu doar trei membri. Referitor la art. 54 din legea criticată, care reglementează procedura de judecată a contestațiilor în materie electorală, autorul excepției este nemulțumit de faptul că "deliberat nu a fost citat", apreciind că
Legea nr. 115/2015
nu poate înlocui/suplini prevederile obligatorii ale Codului de procedură civilă, la care nu face nicio trimitere.
8. Tribunalul Bacău - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cerința reglementată de
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
este una necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în același timp, o garanție a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfășurare și finalizare a procesului electoral. Totodată, arată, în privința art. 54 din lege, că procedura de soluționare a contestațiilor este cea a ordonanței președințiale, procedură prevăzută de Codul de procedură civilă pentru soluționarea cauzelor urgente.
9. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ce privește dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , se susține că acestea nu contravin dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție, întrucât instituirea obligativității unui anumit prag de reprezentativitate este compatibilă cu dreptul fundamental invocat. În acest sens, sunt indicate
deciziile nr. 252 din 6 mai 2014 ,
nr. 522 din 8 mai 2008
și
nr. 606 din 20 mai 2008
ale Curții Constituționale. Consideră că, față de aspectele arătate și principiile statuate în aceste decizii, nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Referitor la art. 54 din legea examinată, se arată că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a răspuns unor critici de neconstituționalitate asemănătoare formulate cu privire la reglementări similare conținute de
Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, argumentele reținute cu acele prilejuri păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens,
deciziile nr. 159 din 20 martie 2014 , nr. 102 din 28 februarie 2013, nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 și nr. 1.128 din 16 octombrie 2008).
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (2) și ale
art. 54 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins:
- Art. 50 alin. (2): "Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul orașelor și de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București."
- Art. 54: "(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.
(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării respingerii candidaturii.
(3) Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
(4) Contestația și, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.
(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.
(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.
(8) Instanțele judecătorești competente să soluționeze contestațiile formulate împotriva hotărârilor de admitere sau de respingere a unei candidaturi de către biroul electoral de circumscripție vor lua măsuri de aducere la cunoștință, de îndată, a hotărârii definitive, după expirarea termenelor imperative prevăzute la alin. (5) și (6), biroului electoral de circumscripție care a pronunțat hotărârea atacată, în vederea definitivării candidaturilor."
14. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) care consacră principiul universalității legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 37 - Dreptul de a fi ales și ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la principiile înfăptuirii justiției.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate urmăresc, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunțării
Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2016, prin care Curtea Constituțională a constatat că obligația prevăzută de
art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesară la înregistrarea unui partid politic, este neconstituțională.
16. Astfel, prin
Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 *), încă nepublicată la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispozițiile
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de față.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016.
──────────
17. Prin decizia mai sus menționată, Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară prin care s-a pronunțat asupra constituționalității soluției legislative de principiu constând în obligația prezentării de liste de susținători de către candidații independenți, inclusiv pentru funcția de primar, considerentele enunțate cuprinzând, implicit, un test de proporționalitate pe care Curtea l-a aplicat în privința numărului de susținători prevăzut de lege (a se vedea, în acest sens,
Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996,
Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996,
Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009,
Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009,
Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010,
Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008).
18. Curtea a observat, cu același prilej, faptul că, față de legislația anterioară incidentă în materie, respectiv
art. 48 alin. (2) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (act normativ abrogat prin
art. 136 din Legea nr. 115/2015 ), care prevedea pentru funcția de primar, obligația candidaților independenți de a prezenta listă de susținători cuprinzând minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5.000 în cazul municipiului București -, dispozițiile legale în vigoare ce reglementează aceeași situație juridică, adică
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , înjumătățesc, practic, minimul anterior al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin
Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiție rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiași concluzii.
19. În consecință, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de
Legea nr. 115/2015
în privința reglementării condiției analizate, și anume reducerea cu 50% a numărului de susținători cerut pentru depunerea unei candidaturi independente, este menit să faciliteze exercitarea dreptului de a fi ales. Prin urmare, această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenței în care a răspuns acelorași critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiții. Astfel fiind, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată cu acele prilejuri, precum și considerentele care au fundamentat-o, sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în această cauză.
20. Prin aceeași decizie, Curtea a conchis în sensul că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către candidații independenți, condiție ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituțională, inclusiv în privința candidaților independenți la funcția de primar. Instituirea acestei condiții reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate, și care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului. Ca urmare, condiția instituită de legiuitor dă expresie, în esență, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituție referitoare la exercitarea suveranității naționale. Aceasta se aplică tuturor candidaților, în egală măsură și fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituție.
21. Curtea a mai observat că, prin actuala reglementare, legislația se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligației colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripției respective."
22. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) ține de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective. Astfel, observând dispozițiile
Legii nr. 351/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a "Rețeaua de localități", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, Curtea a reținut că unul dintre indicatorii minimali de definire a localităților urbane este numărul de locuitori. În cazul localităților urbane de gradul III (cum este orașul Moinești) acest număr este "de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori", conform pct. 5.1 din anexa II la
Legea nr. 351/2001 . Este adevărat că, raportat la acești indicatori minimali, prin aplicarea condiției legale potrivit căreia listele de susținători trebuie să cuprindă "nu mai puțin de (...) 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III" se impune candidaților să prezinte liste de susținători reprezentând mai mult de 1% din numărul de locuitori. Nu se poate susține însă că în acest mod este golit de conținut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilități de îndeplinire a condiției stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voința legiuitorului de a nu conferi listelor de susținători un caracter pur formal. Astfel, în condițiile aplicării procentului de 1% din numărul alegătorilor și în cazul comunităților mici, listele de susținători ar putea deveni doar o formă fără fond, având ca efect înscrierea în competiția electorală a unor candidați cu o reprezentativitate nesemnificativă (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 **), nepublicată - la momentul pronunțării prezentei decizii - în Monitorul Oficial al României, Partea I).
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 451 din 16 iunie 2016.
──────────
23. Curtea constată că atât soluția de respingere pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele ce le-au fundamentat își păstrează valabilitatea și în această cauză.
24. Cât privește dispozițiile
art. 54 din Legea nr. 115/2015 , Curtea reține că acestea nu au mai format obiect al controlului de constituționalitate, însă problematica procedurii speciale de judecată în materie electorală nu constituie un aspect de noutate din perspectiva jurisprudenței Curții.
25. Astfel, examinând dispozițiile
art. 121 din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, abrogată prin
art. 136 din Legea nr. 115/2015 , Curtea a reținut, în esență, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de lege, desfășurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate instanței (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008) și că, în absența ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 159 din 20 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014).
26. Cât privește, punctual, lipsa citării în cauză și imposibilitatea depunerii probatoriului, reclamate de autorul excepției, Curtea constată că și acestea reprezintă aspecte ce se integrează specificului procedurii contenciosului electoral. Termenele scurte, prevăzute strict de
Legea nr. 115/2015
pentru soluționarea contestațiilor servesc, în final, definitivării și finalizării întregului proces electoral și au în vedere respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfășurarea fiecărei operațiuni ce îl compun și nu permit, prin urmare, tergiversarea procesului inițiat în contenciosul electoral. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile
art. 54 din Legea nr. 115/2015
nu aduc atingere drepturilor ocrotite de art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.
27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
și cu unanimitate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 din aceeași lege,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costică Bejan în Dosarul nr. 2.174/260/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că prevederile art. 50 alin. (2) și ale
art. 54 din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 288 din 11 mai 2016

──────────
**)
Decizia Curții Constituționale nr. 286 din 11 mai 2016