Decizia nr. 9/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ioan-Tudor Vladislav în Dosarul nr. 22.567/211/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 399D/2016.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea civilă nr. 1.211 din 12 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.567/211/2015, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan-Tudor Vladislav cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare taxă judiciară de timbru.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că reglementarea criticată este contrară normelor constituționale mai sus menționate, deoarece, în cazul în care un justițiabil formulează o cerere de partaj pentru un singur bun sau pentru o singură creanță dintre cele menționate la
art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , atunci taxa de timbru s-ar calcula la o valoare de 3% din masa partajabilă, la care s-ar adăuga cel mult o taxă fixă. În situația în care, însă, același justițiabil formulează o cerere de partaj judiciar pentru mai multe bunuri sau pentru mai multe creanțe, precum acelea din
art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , atunci taxa de timbru s-ar calcula la o valoare de 5% din masa partajabilă. Autorul excepției apreciază că, doar pentru singurul motiv că un justițiabil dorește să își rezolve în cadrul unui singur litigiu toate problemele legate de partaj, el ajunge să plătească taxe judiciare mult mai consistente, ceea ce conduce la existența unei discriminări între justițiabili și i-ar putea încuraja pe aceștia să își fragmenteze cererea de partaj.
6.
Opinia Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă este în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată apreciind că prevederile criticate nu contravin normelor constituționale invocate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015 .
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
–
Articolul 5
:
Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a)
stabilirea bunurilor supuse împărțelii - 3% din valoarea acestora;
b)
stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c)
creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
d)
cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e)
cererea de reducțiune a liberalităților excesive - 3% din valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;
f)
cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea în drepturi și celor ale
art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiție.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile
art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind
Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, și
Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2016, prin care statuat că aceste prevederi sunt constituționale.
14.
Astfel, Curtea a reținut că
art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
preia, în esență, reglementarea cuprinsă inițial în
art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, abrogată prin
art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în ceea ce privește modul de taxare al cererilor în materia partajului judiciar. În această materie, Curtea s-a mai pronunțat, în repetate rânduri, exemplu fiind
Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012,
Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 27 septembrie 2011, sau
Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, și a reținut că „accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești […]. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.“
15.
Curtea a constatat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție .“
16.
De asemenea, Curtea a subliniat faptul că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiție. În acest sens sunt și prevederile
art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
17.
Curtea a menționat faptul că, în situația în care justițiabilul nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, tocmai ca o garanție a liberului acces la justiție, prin
art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
18.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al art.
29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan-Tudor Vladislav în Dosarul nr. 22.567/211/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și constată că prevederile
art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.