Decizia nr. 158/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și (3) , art. 17 , art. 50 , art. 60 alin. (2) și (6) și art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (2)
și
(3) ,
art. 17 ,
50 ,
art. 60 alin. (2)
și
(6)
și
art. 113 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Marin Țuluș în Dosarul nr. 3.370/104/2015/a1 al Tribunalului Olt - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 614D/2016.
2.
La apelul nominal se prezintă, personal, Marin Țuluș, autor al excepției de neconstituționalitate. Lipsește partea Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului Marin Țuluș, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, sens în care reiterează, în esență, argumentele expuse pe larg în cuprinsul notelor scrise aflate la dosar.
5.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 129 din 13 martie 2014
și
Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
6.
Prin Încheierea nr. 11 din 26 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.370/104/2015/a1, Tribunalul Olt - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (2)
și
(3) ,
art. 17 ,
50 ,
art. 60 alin. (2)
și
(6)
și
art. 113 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Marin Țuluș întro cauză având ca obiect pretenții.
7.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că
încalcă drepturile cetățenilor și nu conferă cadrul legal pentru exercitarea profesiei de avocat în acord cu prerogativele ei, de libertate și independență. În acest sens, arată că
nu definește procedura de înființare a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și nu stabilește care este situația juridică a acesteia, dacă este instituție de stat sau asociație de tip privat. Apreciază că
reprezintă un act de înființare al UNBR, cu toate că legea nu poate avea decât un caracter universal, ce acordă drepturi și libertăți pentru toți cetățenii, în caz contrar, aceasta având un caracter discriminatoriu, abuziv, ce îngrădește drepturile fundamentale ale omului, în speță dreptul la demnitate, dreptul la muncă, dreptul de asociere, dreptul la exercitarea unei activități economice, dreptul la viață de familie, privată și la bunăstare. Autorul excepției, arată că actul normativ criticat „a fost modificat prin acte de corupție“ „cu scopul de a discrimina, de a confisca această profesie“, iar „această situație a fost ignorată de statul român prin instituțiile sale care nu au dorit să stabilească modul de dobândire a profesiei de avocat în acord cu prevederile
Constituției
și ale tratatelor și convențiilor internaționale.“
8.
Cu privire la dreptul de asociere și, mai ales la dreptul la muncă și de alegere a profesiei, arată că
trebuie să fie clară, să prevadă cu exactitate modul în care se poate înființa UNBR și barourile, și să existe libertatea fiecărui cetățean cu studii juridice de acces la profesia de avocat pe baza studiilor, fără restricții.
9.
În concluzie, susține că
este una abuzivă care are drept scop, printre altele, menținerea discriminării, marginalizarea unei importante categorii a populației (absolvenții de studii juridice), obstrucționarea concurenței și dezvoltării profesiei de avocat.
10.
Tribunalul Olt - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prin
nu a fost îngrădit dreptul la muncă sau la alegerea profesiei, fiind necesară îndeplinirea anumitor condiții pentru exercitarea profesiei de avocat în cadrul barourilor constituite conform acestor dispoziții legale.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (2)
și
(3) ,
art. 17 ,
50 ,
art. 60 alin. (2)
și
(6)
și
art. 113 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013 ,
Decizia nr. 155 din 17 martie 2015
sau
Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015 .
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 1 alin. (2)
și
(3) ,
art. 17 ,
art. 50 ,
art. 60 alin. (2)
și
(6)
și
art. 113 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011. Prevederile de lege criticate au următorul conținut:
–
Articolul 1
:
(2)
Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.
(3)
Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată și din oficiu.;
–
Articolul 17
:
Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puțin anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat.
Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susține în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și se desfășoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată și aprobată de Consiliul U.N.B.R.
Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia națională de examen.
Comisia națională de examen este formată cu precădere din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
Dispozițiile
art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum și judecătorilor de la instanțele internaționale.;
–
Articolul 50
:
Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.
Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.
Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
–
Articolul 60
:
(2)
U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii.[…]
(6)
Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.;
–
Articolul 113
:
La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
De asemenea, ia data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi.
16.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5) ,
art. 15 ,
16 ,
20 ,
26 ,
32 ,
40 ,
41 ,
45 ,
53 ,
124
și
131 .
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens, fiind, spre exemplu,
Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013,
Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 noiembrie 2013,
Decizia nr. 129 din 13 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014,
Decizia nr. 155 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, sau
Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015, decizii prin care Curtea a statuat că aceasta este conformă cu Legea fundamentală.
18.
Astfel, Curtea a constatat că soluția legislativă adoptată nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât „nu creează discriminări între cetățeni pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, criterii ale egalității în drepturi prevăzute atât la
art. 4 alin. (2) din Constituție , cât și la
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.“
19.
De asemenea, Curtea a reținut că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei.
20.
Așa fiind, Curtea a menționat că, potrivit
art. 1 alin. (2)
și
din Legea nr. 51/1995, republicată , profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. fiind interzisă, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. De asemenea, potrivit
art. 26 alin. (1)
din același act normativ, exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. Curtea a reținut că organizarea avocaților în barouri și a barourilor în Uniunea Națională a Barourilor din România nu contravine normelor din
Constituție . Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activități ce prezintă interes pentru societate, este firească și necesară, în vederea stabilirii competenței, a mijloacelor și a modului în care se poate exercita această profesie, precum și a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. Prin urmare, normele în baza cărora funcționează Uniunea Națională a Barourilor din România „nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta“.
21.
În jurisprudența sa în materie, Curtea a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozițiile cuprinse în
art. 40 din Constituție
nu sunt nesocotite. Curtea a reținut totodată că, deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată, însă, ca venind în contradicție cu dreptul de asociere.
22.
În ceea ce privește critica referitoare la prevederile
art. 60 alin. (2)
și
(6) din Legea nr. 51/1995, republicată , instanța de contencios constituțional a subliniat că scopul acestei legi este asigurarea unei asistențe juridice calificate, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică și psihică ale persoanei, precum și interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare și fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului.
23.
Curtea a reținut că, deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 129 din 13 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). Curtea a constatat, astfel, că instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligații pentru cei în cauză, precum și a unor măsuri sancționatoare față de cei ce încalcă regulile prevăzute nu încalcă sub niciun aspect dispozițiile constituționale invocate (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 472 din 28 iunie 2016 ).
24.
Așa fiind, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate din
Legea nr. 51/1995 , republicată, au fost edictate de legiuitor cu scopul de a proteja relațiile sociale referitoare la exercitarea unei profesii liberale, respectiv profesia de avocat, astfel încât aceasta, ca de altfel și alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei.
25.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză.
26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Țuluș în Dosarul nr. 3.370/104/2015/a1 al Tribunalului Olt - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 1 alin. (2)
și
(3) ,
art. 17 ,
art. 50 ,
art. 60 alin. (2)
și
(6)
și
art. 113 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.