Decizia nr. 721/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decizia nr. 242/2016 19 aprilie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Or…
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1)
și
(2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuț, în Dosarul nr. 28.942/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.229D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât identitatea de tratament juridic nu înseamnă stabilirea acelorași drepturi, în condițiile în care situațiile sunt diferite. Totodată, menționează jurisprudența Curții Constituționale, concretizată prin
Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 28.942/3/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1)
și
(2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuț, în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 8.171 din 18 noiembrie 2015 pronunțate de Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 1 alin. (1)
și
(2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , prin raportare la
art. 16 din Constituție,
sunt neconstituționale în măsura în care instituie un regim diferențiat, discriminatoriu la nivelul personalului salarizat din fonduri bugetare, pentru care, pe de o parte, se prevede plafonarea remunerației la nivelul lunii decembrie 2014, pentru anul 2015, iar pe de altă parte, legiuitorul înțelege să înlăture disfuncționalitățile legate de nivelurile de salarizare diferită între persoane care au aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, doar pentru personalul din cadrul Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și pentru personalul din cadrul Curții de Conturi și Consiliului Concurenței.
6.
De asemenea, autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale prin raportare la
art. 41 alin. (2) din Constituție , coroborat cu
art. 4 din Carta socială europeană
privind dreptul la salarizare echitabilă, în componenta sa referitoare la salarizarea echitabilă, întrucât legiuitorul înlătură inechitatea diferențelor de salarizare doar pentru unii salariați, deși inechitatea este întâlnită la nivelul întregului personal bugetar, încălcându-se astfel principiul potrivit căruia la muncă egală, salariu egal.
7.
Totodată, autorul arată că, la acest moment, pentru personalul bugetar este reglementat, cu valoare de principiu, un cadru unic de salarizare. Astfel, prin
art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, se prevede că aceasta are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului și, ca atare, statul a urmărit, încă din anii 2009-2010, creionarea unui sistem legislativ unitar, care să asigure salarizarea personalului din sectorul bugetar, pentru a înlătura toate deficiențele înregistrate anterior. Însă, în situația prevăzută de
art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , pentru aceeași situație, legiuitorul ignoră propriul său principiu de salarizare unitară și instituie o diferențiere în înlăturarea unor deficiențe de salarizare.
8.
În final, autorul consideră că un cadru unitar de salarizare reprezintă și o măsură de protecție socială, întrucât previne existența unor derapaje pentru aceeași categorie de salariați - cei din sectorul bugetar. Se susține că, în prezent, în cadrul aceluiași angajator, pentru o muncă egală angajații primesc salarii diferite, însă, potrivit
art. 4 din Carta socială europeană , dreptul la salarizare echitabilă, pentru muncă egală, reprezintă o garanție a protecției sociale a salariaților, fiind un drept fundamental recunoscut la nivelul statelor din Consiliul Europei, neputând fi limitat prin legislația națională.
9.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în contextul în care dispozițiile
art. 1 alin. (1)
și
alin. (2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
se interpretează în sensul că numai personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la
art. 5
din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții, o astfel de prevedere fiind contrară dispozițiilor
art. 16 din Constituție .
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele deciziilor Curții Constituționale
nr. 242 din 19 aprilie 2016
și
nr. 53 din 19 februarie 2002 .
12.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că
art. 1 alin. (1) ș i
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
instituie regula menținerii în anul 2015 a aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar
art. 1 alin. (5^1)
prevede excepția de la această regulă pentru anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creșteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituției.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 alin. (1)
și
(2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din data de 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din data de 6 aprilie 2015, având următorul cuprins:
(1)
În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în
anexele la Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
(2)
În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. [...]
(5^1)
Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
16.
În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din
Constituție cuprinse în art. 16
privind egalitatea în drepturi și
art. 41
referitor la muncă și protecția socială a muncii, precum și
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și
art. 4 din Carta socială europeană
privind dreptul la salarizare echitabilă.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia
nr. 242 din 19 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2016, paragrafele 15-16, a reținut că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în forma avută înainte de modificările și completările aduse prin legea de aprobare, prevedea la
art. 1,
la fel ca toate legile anuale de salarizare aplicabile în anii 2011, 2012, 2013 și 2014 (ulterioare
Legii-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011), următoarele:
(1)
În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în a nexele la Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
(2)
În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
18.
De asemenea, Curtea a reținut că, înainte de intrarea în vigoare a
Legii nr. 71/2015 , era prevăzută o singură excepție de la dispozițiile
art. 1 alin. (1) ș i
(2)
în
art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014,
cu următorul conținut: „Prin
excepție de la prevederile
alin. (1)
și
(2) , în anul 2015, personalul din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014
privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015.“
Articolul 1
alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , introdus prin
art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015,
a instituit o altă excepție de la
art. 1 alin. (1) ș i
(2)
referitoare la menținerea aceluiași cuantum al salariilor de bază, al sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. De asemenea, tot prin
sau prin reglementări ulterioare, legiuitorul a mai instituit și alte excepții de la regula menținerii aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014.
19.
Ca atare, prin Decizia
nr. 242 din 19 aprilie 2016 , precitată, paragraful 17, analizând din punct de vedere sistematic conținutul normativ al
art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014,
Curtea a observat că alin. (1) și (2) instituite regula menținerii în anul 2015 a aceluiași cuantum al salariilor de bază, al sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar
art. 1 alin. (5^1)
prevede excepția de la această regulă.
20.
În continuare, Curtea observă că, referitor la interpretarea
art. 1 alin. (1),
(2)
și
(5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Î nalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin
Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin
cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de
art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor
art. 1 alin. (1) ș i
(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , aprobată cu modificări și completări prin
cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.“
21.
Prin urmare, având în vedere că
Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunțată și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 9 noiembrie 2016, deci ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, însă înainte de soluționarea definitivă a fondului cauzei, hotărârea prealabilă dată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
a fost aplicabilă cauzei în care s-a ridicat prezenta excepție.
22.
Ca atare, normele criticate prin excepția de neconstituționalitate au primit interpretarea în sensul dorit de autorul excepției.
23.
Așadar, având în vedere faptul că, pe de o parte, potrivit
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci se aplică erga omnes, iar critica autorului a fost soluționată prin hotărârea prealabilă, în sensul dorit de acesta, și, pe de altă parte, că excepția de neconstituționalitate a vizat o problemă de interpretare și aplicare a legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (1)
și
(2)
coroborate cu cele ale
alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuț, în Dosarul nr. 28.942/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.