Decizia nr. 242/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Doru Barbu și alții în Dosarul nr. 1.068/98/2015 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.571D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât, atât timp cât funcțiile publice sunt diferite, și tratamentul juridic aplicabil este diferit.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 21 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.068/98/2015, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Doru Barbu și alții în cadrul soluționării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de obligare a pârâtei Instituția prefectului - județul Ialomița la emiterea actelor administrative prin care să li se stabilească salariul potrivit prevederilor

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

în cuantumul acordat funcțiilor similare existente la nivel de instituție.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece instituie o discriminare evidentă între subiecții de drept enumerați și celelalte categorii de personal din sistemul bugetar, instituindu-se astfel o diferență de tratament juridic. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept ( Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului și al celorlalte categorii (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012,

Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau

Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014), în vreme ce privilegiul se definește ca un avantaj sau favoare nejustificată acordate unei persoane/categorii de persoane, iar, în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. În plus, potrivit

art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, "Este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură". De asemenea, potrivit art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. Totodată,

art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede că principiul egalității, al excluderii privilegiilor și nediscriminării sunt garantate, iar la muncă egală se cuvine un salariu egal. Totodată, alin. (3) al aceluiași articol stabilește că exercitarea drepturilor enunțate privește "persoanele aflate în situații comparabile". De altfel, expresie a principiului egalității de tratament și interzicerea discriminării, principiul "la muncă egală, salariu egal" face obiectul mai multor reglementări internaționale, cum sunt: Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Carta socială europeană, revizuită, Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Carta comunitară a drepturilor fundamentale ale muncitorilor etc. Potrivit acestor reglementări, salariații se bucură de egalitate de tratament, angajatorului fiindu-i interzis să îi dezavantajeze pe unii în favoarea altora, în ceea ce privește cuantumul salariilor. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin

Decizia nr. 24/2008 , a stabilit că principiul egalității de tratament în stabilirea salariilor presupune soluții diferite numai pentru situații diferite, justificate pe baza unor criterii raționale și obiective.

6. Mai susțin că sintagma "fără privilegii și fără discriminări" din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. Apreciază că singura diferență ce poate fi reținută între aceste două categorii de persoane se referă exclusiv la structurile din care fac parte, aspect care nu este de natură a crea situații juridice diferite pentru acele persoane expres enumerate de text, în detrimentul celorlalte persoane care își desfășoară activitatea în sectorul public. În consecință, având în vedere că situațiile juridice în care se află categoriile de subiecte de drept, respectiv cele individualizate prin textul de lege criticat, pe de-o parte, și celelalte categorii de personal bugetar, pe de altă parte, nu diferă, nu poate justifica aplicarea, în privința acestora, a unui tratament juridic diferit. În final, solicită Curții Constituționale să constate că însuși criteriul care a stat la baza aplicării unui tratament juridic diferențiat, respectiv structurile în cadrul cărora își desfășoară activitatea aceste subiecte de drept, este unul subiectiv, criteriu care conferă astfel beneficiarilor săi un veritabil privilegiu în valorificarea drepturilor lor salariale, creând astfel o situație de inegalitate a celorlalte subiecte de drept din sectorul public. Așadar, nu se poate reține nicio rațiune obiectivă și rezonabilă în sensul opțiunii legislative analizate, opțiune care nu înlătură nicio inegalitate de fapt sau de drept, ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferențiat sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și a personalului din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv a personalului prevăzut la

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

din aceste instituții.

7. Tribunalul Ialomița - Secția civilă opinează în sensul că, față de motivele invocate în susținerea excepției, este vorba de fapt despre o problemă de interpretare a dispozițiilor de lege criticate, iar nu despre o excepție de neconstituționalitate.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat. Prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la principiul egalității, în cauză nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității. Totodată, arată că funcția publică este diferită, după cum se realizează în cadrul unei structuri a administrației publice, a Guvernului, a Președinției sau a Parlamentului, element ce justifică diversitatea situațiilor juridice în funcție de condițiile concrete ale fiecărei autorități. În concluzie, situațiile fiind diferite, tratamentul juridic diferențiat se justifică.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, care au următorul conținut:

" Art. I. - Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83 din 12 decembrie 2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu următoarele modificări și completări:

1. La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:

«(5^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.»"

Ținând cont de prevederile

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.", Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 .

14. Autorii excepției susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în forma avută înainte de modificările și completările aduse prin legea de aprobare, prevedea la art. 1, la fel ca toate legile anuale de salarizare aplicabile în anii 2011, 2012, 2013 și 2014 (ulterioare

Legii-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011), următoarele:

"(1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

(2) În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

16. Înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 71/2015 , era prevăzută o singură excepție de la dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) în

art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , cu următorul conținut: "Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în anul 2015, personalul din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014

privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015." Textul de lege criticat -

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , introdus prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 , a instituit o altă excepție de la art. 1 alin. (1) și (2) referitoare la menținerea aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. De asemenea, tot prin

Legea nr. 71/2015

sau prin reglementări ulterioare legiuitorul a mai instituit și alte excepții de la regula menținerii aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014, după cum urmează:

-

art. 1 alin. (5^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

(introdus prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2015

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015) prevede posibilitatea autorităților administrației publice locale de a stabili o creștere salarială pentru personalul angajat în instituțiile publice locale de până la 12%, cu îndeplinirea cumulativă a două condiții;

-

art. 1 alin. (5^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

(introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2015

pentru modificarea și completarea

Legii concurenței nr. 21/1996

și pentru completarea

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015) prevede că "salarizarea funcțiilor de secretar general adjunct și de director general în cadrul Consiliului Concurenței se stabilește la nivelul de salarizare aferent funcției de director al direcțiilor cu atribuții în aplicarea prevederilor

Legii concurenței nr. 21/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.";

-

art. 1 alin. (5^5) și (5^6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

prevăd, prin excepție de la art. 1 alin. (1) și (2), că, începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, precum și cuantumul sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului brut al acestui personal se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015;

- art. 1 alin. (6) prevede că "Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și funcționarii publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale stabilite conform

art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013

pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 70/2014 , cu modificările ulterioare, și

art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu modificările ulterioare.";

- art. 1 alin. (7) prevede că "Începând cu data de 1 ianuarie 2015, prin derogare de la alin. (1), salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme intermediare pentru Programul operațional sectorial Creșterea competitivității economice, Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operațional Mediu și Programul operațional pentru Pescuit/Programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime se stabilește la nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, cu excepția agențiilor pentru dezvoltare regională.";

- art. 1 alin. (7^1) prevede că "Prin derogare de la alin. (1), de drepturile prevăzute la alin. (7) beneficiază și personalul autorității competente pentru acreditarea agențiilor de plăți și a organismului de coordonare, personalul Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți - organism de coordonare, personalul din cadrul structurilor care îndeplinesc prin delegare funcții de gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile pentru Programul operațional pentru pescuit/Programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime, Programul Național de Dezvoltare Rurală, personalul agenției de plată pentru Programul operațional pentru pescuit și personalul structurii de control ex-post din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.";

- art. 1 alin. (11) prevede că "Prin derogare de la prevederile alin. (2), personalul care își desfășoară activitatea în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidențiale pentru persoane cu afecțiuni neuropsihiatrice nou-înființate sau reorganizate după anul 2009 beneficiază de sporul pentru condiții deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidențiale pentru persoane cu afecțiuni neuropsihiatrice care în luna decembrie 2014 a beneficiat de acest spor, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.";

- art. 1^1 și art. 2 prevăd creșteri salariale pentru personalul prevăzut în anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație", capitolul II - Unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare din anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ", anexa nr. IV - Familia ocupațională de funcții bugetare "Cultură", anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Diplomație", anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", anexa nr. VII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Apărare, ordine publică și siguranță națională" și anexa nr. VIII - Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cele aflate în coordonarea primului-ministru și cele aflate sub controlul Parlamentului, respectiv pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ.

17. Analizând din punct de vedere sistematic conținutul normativ al

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , Curtea observă că alin. (1) și (2) instituite regula menținerii în anul 2015 a aceluiași cuantum al salariilor de bază, sporurilor și al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5), (5^1), (5^2), (5^4), (5^5), (5^6), (6), (7), (7^1) și alin. (11) prevăd excepții de la această regulă. Cu privire la aceste excepții, Curtea reține că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creșteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având așadar o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituției.

18. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 16 din Constituție "vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui" ( Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Totodată, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea

Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

19. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea constată, pe de-o parte, că legiuitorul este liber să stabilească reguli și excepții referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar, pe de ală parte, că personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi nu este în aceeași situație juridică cu celălalt personal plătit din fonduri publice.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Barbu și alții în Dosarul nr. 1.068/98/2015 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2016.