Decizia nr. 789/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4^4 alin. (4) și (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 346/2004 14 iulie 2004 (prevederi anume) privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4^4 alin. (4)
și
(5) din Legea nr. 346/2004
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Societatea UNICONFEX EXIM - S.R.L., cu sediul în Slatina, în Dosarul nr. 527/54/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.906D/2016.
2.
La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocatul Mihăiță Bubatu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului legal al autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată prin notele scrise depuse la dosar. Arată, în esență, că în momentul intrării în vigoare a legii noțiunea de piață relevantă, respectiv cea de piață adiacentă, nu era definită, acest lucru realizându-se abia în anul 2010 prin
Ordinul nr. 388 din 5 august 2010 al președintelui Consiliului Concurenței , motiv pentru care apreciază că textele legale criticate sunt neconstituționale.
4.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că prevederile de lege criticate definesc foarte clar noțiunea de întreprinderi legate, precum și noțiunea de piață adiacentă, astfel încât acestea sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecții cărora li se adresează. De altfel, aceste noțiuni sunt definite și prin Instrucțiunile adoptate de Consiliul Concurenței, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea din 14 septembrie 2016 (rectificată prin Încheierea din 30 septembrie 2016), pronunțată în Dosarul nr. 527/54/2016, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4^4 alin. (4)
și
(5) din Legea nr. 346/2004
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Excepția a fost invocată de Societatea UNICONFEX EXIM - S.R.L., cu sediul în Slatina, într-o cauză civilă având ca obiect contestație împotriva unui act administrativ fiscal.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea excepției susține, în esență, că prevederile
art. 4^4 alin. (4)
și
(5) din Legea nr. 346/2004 , care definesc întreprinderile legate, prin raportare la criteriul pieței relevante și, respectiv, al pieței adiacente, sunt defectuos redactate, lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, plasând în sfera neeligibilității orice persoană care formulează o cerere de finanțare pentru activitățile specifice acesteia, în măsura în care aceasta a desfășurat în trecut activități comerciale sau alte activități cu caracter privat producătoare de foloase de orice natură, în paralel cu alte persoane care pot fi socotite ca fiind pe aceeași piață relevantă sau pe o piață adiacentă. În acest sens arată că nu este îndeplinită condiția de accesibilitate a legii, întrucât textul incriminat nu definește „în sensul legii“ decât noțiunea de piață adiacentă, și aceasta insuficient și imprecis, și nu definește deloc noțiunea de piață relevantă, așa încât nu există niciun fel de posibilitate a destinatarilor legii de a determina conținutul domeniului reglementat.
7.
Curtea de Apel Craiova - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că prevederile criticate definesc o anumită categorie de întreprinderi legate în accepțiunea legii, precum și noțiunea de piață adiacentă, utilizată în definirea noțiunii de întreprinderi legate. Din punctul de vedere al instanței de judecată, cele două definiții cuprinse în reglementarea criticată sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecții cărora li se adresează.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că, raportat la
art. 1 alin. (5) din Constituție , modul de încadrare a întreprinderilor legate și situațiile în care întreprinderile mici și mijlocii pot fi catalogate ca legate nu sunt de natură a fi considerate neclare ori imprevizibile. Se menționează faptul că noțiunea de piață relevantă este definită prin Instrucțiunile adoptate în acest sens de Consiliul Concurenței, la recomandarea din Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței, și reprezintă un instrument de identificare și de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurența între întreprinderi. Cât privește noțiunea de piață adiacentă, potrivit
art. 4^4 alin. (5) din Legea nr. 346/2004 , ea este definită ca fiind acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 4^4 alin. (4)
și
(5) din Legea nr. 346/2004
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:
–
Articolul 4
^4 :
(4)
Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.
(5)
O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.
13.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 1 alin. (5) , potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“,
art. 16 alin. (1) , potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“,
art. 45
privind libertatea economică,
art. 53
referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, și
art. 135 alin. (2) lit. a)
și
g)
privind Economia.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
reglementează măsuri destinate creării cadrului favorabil înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, iar, prin întreprindere, în sensul acestui act normativ, se înțelege orice formă de organizare a unei activități economice, autorizată potrivit legilor în vigoare să facă activități de producție, comerț sau prestări de servicii, în scopul obținerii de venituri, în condiții de concurență. De asemenea, prin
Decizia nr. 966 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 27 august 2010, Curtea a reținut că prevederile „ Legii nr. 346/2004
reprezintă măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, statul având obligația, în virtutea
art. 135 din Constituție , să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protecția concurenței loiale, precum și protejarea intereselor naționale în activitatea economică.“
15.
Referitor la susținerile privind lipsa de claritate a reglementării criticate, generată de definirea insuficientă și imprecisă a noțiunii de piață adiacentă, precum și de faptul că noțiunea de piață relevantă nu este deloc definită, Curtea reține că, în accepțiunea
Legii nr. 346/2004 , o piață adiacentă, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză (relevantă). Piața relevantă reprezintă un instrument de evaluare a puterii de piață a întreprinderilor, iar prin Instrucțiunile din 5 august 2010 privind definirea pieței relevante, aprobate prin
Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010, s-a menționat faptul că aceste instrucțiuni urmăresc o abordare similară cu cea din Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 372 din 9 decembrie 1997, și oferă un cadru conceptual privind definirea pieței relevante. Cu privire la noțiunea de piață relevantă, s-a reținut că aceasta este un instrument de identificare și de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurența între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieței relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurențiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză. Definirea pieței relevante, atât la nivelul produsului, cât și la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenților reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt capabili să influențeze comportamentul respectivelor întreprinderi și să le împiedice să acționeze independent de presiunile unei concurențe efective. Definirea pieței relevante, atât la nivelul produsului, cât și la nivel geografic, are o influență decisivă asupra evaluării unui caz de concurență. Prin elaborarea acestor instrucțiuni, Consiliul Concurenței a urmărit să indice elementele pe care se bazează în procesul de definire a pieței relevante, în vederea creșterii calității informațiilor prezentate de către părți și a nivelului de transparență a politicii sale în domeniul concurenței.
16.
Curtea reține, totodată că, în domeniul economic, termenii „amonte“ și „aval“ sunt utilizați cu scopul de a defini un lanț de producție și de comercializare a bunurilor de larg consum. Astfel, partea de producție este situată „în amonte“, iar partea de comercializare „în aval“.
17.
Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea apreciază că cele două noțiuni (piață adiacentă/relevantă) sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecții cărora li se adresează.
18.
De asemenea, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 16 alin. (1) din Constituție , Curtea consideră că modul de definire a întreprinderilor legate ori a pieței adiacente/relevante nu este de natură a aduce atingere acestor norme constituționale.
19.
Totodată, modul de legiferare a încadrării întreprinderilor în categoria întreprinderilor legate nu determină vreo îngrădire a activității economice, a libertății comerțului ori a concurenței loiale, așa încât nu poate fi reținută contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispozițiile
art. 45
și cele ale
art. 135 alin. (2) lit. a)
și
g) din Legea fundamentală .
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea UNICONFEX EXIM - S.R.L., cu sediul în Slatina, în Dosarul nr. 527/54/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile
art. 4^4 alin. (4)
și
(5) din Legea nr. 346/2004
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.