Decizia nr. 228/1999

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecătoriei Onesti.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca nefondata, arătând ca neadoptarea standardelor ordonate prin

Legea nr. 137/1995

nu este o problemă de constituționalitate și, în consecința, Curtea Constituțională nu este competența să se pronunțe.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 470/1999, Judecătoria Onesti a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti într-o cauza având ca obiect plângerea acesteia împotriva unei sancțiuni contravenționale aplicate de Agenția de Protecție a Mediului Bacau.

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca textul criticat "este în deplina concordanta cu principiile consacrate prin art. 29, 30, art. 41 alin. (6), art. 134 alin. (1) și (2) din Constituție".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților considera ca "nici un element din conținutul textului vizat prin excepție nu afectează dispozițiile constituționale invocate de autoarea acesteia". Se mai arata ca, "În realitate, autoarea excepției de neconstituționalitate nu pune în discuție un aspect referitor la conformitatea unei dispoziții legale cu normele constituționale, ci se referă la o problemă de inadecvata aplicare a

Legii protecției mediului nr. 137/1995 , chestiune ce urmează a fi soluționată de instanța judecătorească de drept comun".

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția este neîntemeiată. Se arata ca

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995

nu încalcă prevederile constituționale ale art. 30, 31, ale art. 41 alin. (6) și ale art. 134 alin. (1) și (2), iar "Faptul ca petitionara a fost sancționată contraventional pentru încălcarea unor standarde care până la data sanctionarii nici nu au fost emise și nici nu au fost stabilite de către autoritatea de reglementare din domeniu constituie o problemă ce va fi soluționată pe fond de către instanța de judecată".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.

Excepția de neconstituționalitate privește dispozițiile

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , potrivit cărora: "Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează astfel: [.....]

3. Cu amenda de la 150.000 lei la 750.000 lei pentru persoane fizice și de la 750.000 lei la 3.750.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor din lege privind: [....]

d) standardele, normele, performanțele tehnologice, menționate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) și art. 46 lit. c);"

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Textul de lege criticat sancționează cu amendă contravențională încălcarea dispozițiilor din lege privind standardele, normele și performanțele tehnologice menționate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) și la art. 46 lit. c). Astfel:

- art. 33 lit. a) prevede că: "Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități în domeniul nuclear au următoarele obligații:

a) să respecte normele de radioprotectie și de securitate [....]";

- art. 39 lit. b) dispune ca: "Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații: [.....]

b) să respecte standardele de emisie și de calitate a apelor, prevederile din acord și autorizație și sa pună la dispoziția laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apa pentru analiza [.....]";

- iar art. 46 lit. c) statuează: "Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniu: [.....]

c) sa imbunatateasca performanțele tehnologice în scopul reducerii emisiilor și sa nu pună în exploatare instalațiile prin care se depășesc limitele maxime admise: [.....]".

Critica de neconstituționalitate se întemeiază pe susținerea ca, la data aplicării sancțiunii contravenționale, standardele de emisie și de calitate a apelor nu fuseseră încă adoptate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și, în consecința, nu i se putea imputa autorului excepției încălcarea lor. Asa fiind, în opinia autorului excepției, prin

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995

se sancționează o faptă săvârșită fără vinovăție, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 29, referitoare la "Libertatea conștiinței", ale art. 30, care reglementează "Libertatea de exprimare", ale art. 41 alin. (6), care prevede că "Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului", și ale art. 134 alin. (1), care dispune ca "Economia României este economie de piața". În legătură cu invocarea încălcării prevederilor constituționale ale art. 29 și 30, Curtea constata ca aceste texte nu sunt relevante pentru soluționarea excepției de fața, neavând incidența în cauza.

De asemenea, Curtea constata ca modul de reglementare a conținutului unei contravenții, prin trimitere la norme tehnice care urmează să fie stabilite de un organ de specialitate ale administrației publice, nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (6) și ale art. 134 alin. (1), invocate în susținerea excepției. Faptul ca, în speta, la data aplicării amenzii contravenționale standardele la care se referă art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) și art. 46 lit. c), a căror nerespectare este sancționată de

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 , nu erau adoptate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii, ce intră în competența de soluționare a instanțelor de judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecătoriei Onesti.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 1999.