Decizia nr. 762/2018

alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 285/2010 :

Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

–

alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 :

Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:

a)

cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b)

cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.

Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit

alin. (1) , în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

–

alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 :

În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în conformitate cu prevederile

Legii nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

–

alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 :

În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația lunară brută de încadrare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege ce constituie obiect al excepției de neconstituționalitate reglementează salarizarea anuală a personalului plătit din fonduri publice și sunt criticate deoarece ar permanentiza diminuarea temporară a drepturilor salariale prevăzute de

Legea nr. 118/2010

(cu 25%), diminuare care ar fi trebuit să aibă un caracter temporar. Cu privire la aceste critici se reține că, referitor la

art. 1 din Legea nr. 285/2010 , Curtea sa mai pronunțat, prin

Decizia nr. 632 din 14 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012,

Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, și

Decizia nr. 145 din 12 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 30 aprilie 2015, constatând că sunt neîntemeiate. Curtea a reținut că, prin

Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, pronunțându-se asupra constituționalității

Legii privind salarizarea în anul 2011

a personalului plătit din fonduri publice, devenită

Legea nr. 285/2010 , a constatat că, începând cu 1 ianuarie 2011, urmau să intre în vigoare dispozițiile

Legii-cadru nr. 330/2009

în privința modalității de calcul al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute. Intrarea în vigoare a acestor prevederi ar fi produs consecințe negative în ceea ce privește salarizarea muncii în domeniul public. Pentru a evita apariția unor astfel de situații perturbatoare, legiuitorul a ales să permită ultraactivarea prevederilor legale anterioare adoptării

Legii-cadru nr. 330/2009

în privința modului concret de calcul al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute lunare, însă cu un corectiv, respectiv prin creșterea cu 15% a bazei de calcul diminuate cu 25%. O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin

deciziile Curții Constituționale nr. 872

și

874 din 25 iunie 2010 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, respectiv că „începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Astfel, în urma aplicării măsurilor criticate se va menține în plată același cuantum al salariilor/indemnizațiilor și al soldelor ca cel de dinaintea reducerilor operate prin legea criticată. Este o obligație de rezultat pe care și-o impune legiuitorul, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului temporar al restrângerii exercițiului drepturilor“. Curtea a impus o obligație de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la „cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare“. Este, în același timp, o obligație sub condiție, care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior

Legii nr. 118/2010 . Stabilirea modalității concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcție de situația economico-financiară a țării, momentul îndeplinirii cât mai rapide a acestei obligații de rezultat. Curtea a mai reținut că „atât timp cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare celor existente în momentul iunie 2010 înseamnă că, în continuare, există o restrângere a exercițiului unui drept fundamental, respectiv al dreptului la salariu, ca și corolar al dreptului la muncă. Prin urmare, invocarea situației economico-financiare a țării de către legiuitor pentru a restrânge exercițiul unui drept fundamental nu este suficientă, ci trebuie ca restrângerea operată să îndeplinească toate exigențele prevăzute de

art. 53 din Constituție “.

14.

Constatând că, pentru perioada cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010, există o restrângere a dreptului la salariu, ca fiind un corolar al dreptului la muncă, prin

Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , Curtea a analizat îndeplinirea criteriilor expres prevăzute de

art. 53 din Constituție

pentru ca restrângerea menționată să fie justificată, statuând că măsura este conformă acestor exigențe constituționale. Ulterior, prin

Decizia nr. 632 din 14 iunie 2012 , Curtea a observat că, potrivit

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 , salariile de bază s-au majorat în două etape, astfel: „a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012; b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.“

15.

Curtea constată, prin urmare, că legiuitorul a prevăzut, atât prin

Legea nr. 285/2010 , cât și prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 , recuperarea reducerilor salariale dispuse prin

Legea nr. 118/2010

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, paragraful 24). Așadar, critica de neconstituționalitate referitoare la permanentizarea reducerilor salariale operate în temeiul

Legii nr. 118/2010 , critică raportată la

art. 53 din Constituție , este neîntemeiată.

16.

În realitate, autorul excepției este nemulțumit de interpretarea dată

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , referitoare la premiul anual, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin

Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013 , pronunțată în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii, prin care a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de

art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 285/2010 , nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări“.

17.

Prin

Decizia nr. 161 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 21 mai 2015, Curtea Constituțională a decis că dispozițiile

Legii-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale

Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și prevederile

art. 1

coroborate cu cele ale

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , în interpretarea dată prin

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21 din 18 noiembrie 2013 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate. La paragraful 32 al acestei decizii, Curtea, invocând jurisprudența sa constantă, a reținut că statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

18.

În final, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 38 din 29 mai 2017 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins ca inadmisibilă sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dispozițiile

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012

privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 182/2012 , cu modificările ulterioare, care prevăd majorarea în două etape a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, față de statuările din

Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, trebuie interpretate în sensul că majorările din datele de 1 iunie 2012 și 1 decembrie 2012 (de 8% și 7,4%) se aplică la un cuantum al indemnizației de bază/salariilor de bază care include premiul anual sub forma unui procent de 8,33%? În cazul în care răspunsul este afirmativ, rezultă că prin acordarea majorărilor prevăzute de

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012

nu s-a realizat pe deplin scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv recuperarea totală a diminuării de 25% prevăzute de

Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, astfel că în patrimoniul reclamantei există în continuare un drept de creanță, scadent lunar și nerecuperat?“. Respingând, ca inadmisibilă, sesizarea, Înalta Curte a reținut, la paragraful 74 al acestei decizii, că interpretarea dată

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , prin

Decizia sa nr. 21/2013 , lămurește aspecte care vizează inclusiv baza de calcul pentru etapa a doua a majorărilor și, implicit, situația premiului anual.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber „Finanțe“ Alba în Dosarul nr. 4.136/107/2016 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că dispozițiile

art. 1 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale

art. 1 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012

privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, ale

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012

privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale

art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale

art. 1 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.