Decizia nr. 526/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Arpad Nicolae Pandelescu în Dosarul nr. 2.802/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.432D/2017.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Apărării Naționale a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 29 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.802/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Arpad Nicolae Pandelescu în cadrul soluționării acțiunii având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei din 18 octombrie 2016 și obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei care să ia în considerare la data de 1 ianuarie 2016 venitul salarial sub formă de „primă orară de zbor“, inclus în soldele lunare brute, coeficientul de ierarhizare pentru solda de funcție și procentul pentru solda de comandă, aferente funcției de comandor avute anterior ieșirii la pensie, și stagiul suplimentar de cotizare realizat în perioada 1 iulie 2003-30 septembrie 2011.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că în noua deciziei de pensie, emisă după recalcularea acesteia în baza

Legii nr. 223/2015 , nu a mai fost luată în calcul prima orară de zbor, deși aceasta a fost inclusă în soldele lunare brute încasate în ultimele 6 luni anterioare pensionării. Se susține că dispozițiile de lege criticate, care exclud din baza de calcul al pensiei prima orară de zbor, încalcă dreptul de proprietate și

art. 53 din Constituție . În acest sens se arată că diminuarea bazei de calcul al pensiei militare, prin eliminarea unui spor permanent, în speță prima orară de zbor, nu are o justificare rezonabilă. Autorul excepției mai susține că prima de zbor este echivalentul primei de ambarcare primite de militarii din marină, care este inclusă în baza de calcul al pensiei pentru militarii din marină. Se mai arată că prima orară de zbor reprezintă însăși esența activității de aviație, fiind acordată pentru orele lunare de zbor efectuate. Precizează că, în perioada cât a activat ca pilot militar, avea obligația să efectueze lunar un număr de ore de zbor și, chiar dacă acestea nu erau plătite în fiecare lună, prima de zbor restantă era achitată retroactiv, la fel ca celelalte sporuri.

6.

Prin precizările depuse la dosar la data de 16 ianuarie 2018, autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor

art. 16 alin. (1)

și ale

art. 47 alin. (2) din Constituție .

7.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a arătat că motivele invocate de autorul excepției vizează însuși fondul cererii, astfel că o exprimare a opiniei sale ar echivala cu o antepronunțare în cauză.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Guvernul apreciază că, din analiza criticilor de neconstituționalitate, reiese că autorul excepției invocă aspecte ce țin de aplicarea legii. Or, Curtea Constituțională nu are competența de a se pronunța asupra modului de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, precizările autorului excepției depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la

art. 3 lit. a)-c) , în care nu se includ: […] e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;“

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 20

referitoare la tratatele internaționale privind

drepturile omului,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată și

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea sunt invocate prevederile

art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la prevederile criticate din

Legea nr. 223/2015 , prin raportare la critici similare celor invocate în prezenta cauză, s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 349 din 22 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, sau prin

Decizia nr. 551 din 18 septembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 21 decembrie 2018. Astfel, prin

Decizia nr. 551 din 18 septembrie 2018 , paragraful 40, Curtea a reținut că legiuitorul este îndreptățit, în principiu, să stabilească, așa cum a făcut-o prin adoptarea prevederilor criticate în prezenta cauză, modul de calcul al pensiilor militarilor, respectiv că nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă. Dar, așa cum a reținut Curtea în

Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, paragraful 16, reglementând condițiile de acordare a pensiilor și modul de calcul al acestora, legiuitorul este ținut să respecte prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații identice. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu contravin

art. 16 alin. (1) din Constituție .

15.

Totodată, Curtea a reținut, la paragraful 47 al

Deciziei nr. 551 din 18 septembrie 2018 , că îndreptățirea la beneficiul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 este dată de apartenența la categoria de militar, a cărei definiție este oferită de

art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015 : „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de

Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de

Legea nr. 384/2006

privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de

Legea nr. 195/2000

privind constituirea și organizarea clerului militar.“

16.

Cu privire la condițiile de acordare a dreptului la pensie, prin

Decizia nr. 349 din 22 mai 2018 , paragraful 21, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor

art. 47 alin. (2) din Constituție , „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. [...]“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor“ (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea a apreciat, la paragraful 21 al

Deciziei nr. 349 din 22 mai 2018 , că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepției.

17.

Cât privește critica autorului excepției raportată la

art. 44 din Constituție , se reține că, prin

Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau

Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat: „Cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, nu se poate constata o încălcare a dispozițiilor

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenție . Astfel, așa cum a reținut Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , în noțiunea de „bun“, reprezintă, totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Arpad Nicolae Pandelescu în Dosarul nr. 2.802/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.