Decizia nr. 395/2016

Mona-Maria Pivniceru

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Șofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55, art. 63 și

art. 66 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ștefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 77D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Maramureș, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care arată că a solicitat să i se acorde pensia în anul 2011 și că a lucrat în condiții încadrate în grupa a II-a de muncă. De asemenea, arată că a lucrat 2 ani în Libia, timp în care i s-a acordat o perioadă contributivă suplimentară față de cea efectiv lucrată. Având în vedere condițiile în care a lucrat și perioadele de stagiu suplimentar dobândite, printr-un calcul cumulativ al acestora consideră că îndeplinește condițiile legale pentru obținerea dreptului la pensie. Or, casa de pensii nu i-a acordat pensia și nu a ținut cont de faptul că a lucrat în grupa a II-a de muncă și nici de perioada lucrată în Libia. A contestat această decizie și a formulat excepția de neconstituționalitate prin care critică

art. 63 din Legea nr. 263/2010 , întrucât nu permite luarea în calcul la stabilirea pensiilor a beneficiilor obținute ca urmare a desfășurării muncii în grupa a II-a de muncă. Prin urmare, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât unii pensionari sunt lipsiți de drepturi, în timp ce alții beneficiază de pensii speciale. De asemenea, arată că sunt neconstituționale și dispozițiile art. 66 și

art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 . În acest sens, arată că nicio lege din prezent nu poate duce la anularea drepturilor obținute la data când a desfășurat munca. În concluzie, solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea textelor de lege criticate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor, după intrarea lor în vigoare, și nu drepturilor la pensie dobândite anterior.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 29 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 4.114/100/2012, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55, 63 și 66 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ștefan Tănase, cu prilejul soluționării contestației pe care a formulat-o împotriva deciziei de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu permit cumularea beneficiului ieșirii la pensie anticipat cu cel al altor beneficii referitoare la condițiile de pensionare acordate de lege, în considerarea caracteristicilor activității desfășurate de asigurat. De asemenea, arată că dispozițiile

art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

sunt neconstituționale, deoarece interzic reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în condiții deosebite și speciale, dar care nu au stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Totodată, susține că reducerea vârstei de pensionare trebuie să se facă în baza legilor existente la data la care a lucrat în condiții deosebite și speciale.

7. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

8. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Guvernul arată că dispozițiile de lege criticate nu reglementează retroactiv, ci doar stabilesc drepturi pentru persoane care, la un moment dat, s-au aflat și au lucrat în anumite condiții. De asemenea, arată că egalitatea în drepturi a cetățenilor nu presupune uniformitate, astfel că pot fi instituite tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane sau grupuri, dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, după intrarea în vigoare a acestora, și nu drepturilor la pensie obținute anterior, având, astfel, domeniul lor propriu de aplicare. Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, să reglementeze reducerea vârstelor standard de pensionare în anumite situații, precum și cumularea cu alte reduceri prevăzute de

Legea nr. 263/2010

sau de alte acte normative.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 55, 63 și 66 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din examinarea motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile

art. 55 din Legea nr. 263/2010 , autorul excepției critică doar primul alineat al acestui articol, astfel că analiza de constituționalitate va viza doar acest alineat. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate sunt cele în vigoare la data sesizării Curții Constituționale, respectiv data de 29 martie 2013. Dispozițiile

art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

stabilesc cu cât se reduce vârsta legală de pensionare, în condițiile realizării unui stagiu complet de cotizare, dacă: asiguratul a lucrat în condiții deosebite de muncă; în alte condiții de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) și în condiții speciale prevăzute la

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ; precum și în situația în care a fost privat de libertate, a fost deportat în străinătate, după data de 23 august 1944, și/sau a fost luat prizonier, pentru acele persoane cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la

art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 , republicat. Dispozițiile

art. 63 și 66 din Legea nr. 263/2010

stabilesc că, la acordarea pensiei anticipate, respectiv la acordarea pensiei anticipate parțiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

14. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică imposibilitatea cumulării beneficiilor care se acordă pentru faptul că a desfășurat munca în condiții deosebite și condiții speciale cu reducerea vârstei standard de pensionare în cazul în care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale. Astfel, în opinia sa, beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obține la data desfășurării activității în condițiile mai sus amintite și nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării.

16. Față de aceste critici, Curtea reține că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. În acest sens, este și

Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin dispozițiile

art. 53 din Legea nr. 263/2010 , legiuitorul a stabilit cerințe generale obligatorii de vârstă și stagiu de cotizare pentru femei și bărbați în vederea obținerii dreptului la pensie. De la aceste condiții generale sunt instituite o serie de excepții care au în vedere condițiile în care asigurații au desfășurat activitatea. Prin

Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a statuat că "în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de vârste de pensionare și stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferențiat îl constituie condițiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfășurat activitatea."

17. În același timp, legiuitorul a instituit posibilitatea pentru toți asigurații care au realizat un stagiu complet de cotizare de a ieși la pensie anticipat, la o vârstă redusă cu până la 5 ani față de vârsta legală de pensionare. Potrivit dispozițiilor

art. 62-64 din Legea nr. 263/2010 , în cazul solicitării pensiei anticipate, asiguratul trebuie să fi realizat un stagiu complet de cotizare, precum și un stagiu suplimentar de cel puțin 8 ani, însă cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă. În cazul pensiei anticipate parțiale, reglementate de art. 65-67 din același act normativ, asiguratul care a realizat un stagiu complet de cotizare, precum și cel care a depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani are dreptul de a se pensiona cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dar cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

18. Pensionarea anticipată reprezintă, prin urmare, un beneficiu acordat de legiuitor asiguraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la cerințele generale referitoare la vârsta standard de pensionare. Așa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul este liber să stabilească condițiile acordării acestui beneficiu. De altfel, așa cum reiese din jurisprudența Curții Constituționale, rațiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esență, se urmărește păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept care se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare și împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă. Astfel, așa cum s-a arătat prin

Decizia nr. 1.313 din 14 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, "o reducere excesivă a acestei vârste ar avea ca efect însăși renunțarea la rațiunea acordării dreptului la pensie."

19. Cât privește susținerea referitoare la caracterul retroactiv al dispozițiilor de lege criticate, respectiv cea potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obține la data desfășurării activității în condițiile mai sus amintite și nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin

Decizia nr. 435 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 9 decembrie 2013, că "vârsta de pensionare, precum și celelalte condiții ale obținerii dreptului la pensie aplicabile unei persoane sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum." Prin urmare, stabilirea condițiilor de pensionare în funcție de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie nu poate fi privită ca având efecte retroactive, ce aduc atingere unor drepturi legal câștigate anterior, de vreme ce, până la acel moment, asiguratul nu a avut un drept dobândit asupra unor condiții de pensionare anume.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 55 alin. (1), art. 63 și

art. 66 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 iunie 2016.