Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 694/2019

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

prezumat în vigoare

Data actului
31 octombrie 2019
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 20 din 14 ianuarie 2020
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 13.028 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 340/2004 12 iulie 2004 (prevederi anume) privind prefectul și instituția prefectului

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Atilla

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului, excepție ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.101D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta vizează în realitate aspecte privind modificarea legii, de competența autorității legiuitoare. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate sunt clare, precise și nu au caracter discriminatoriu.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 26 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.379/117/2017, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâta Ana-Maria Danciu într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere patrimonială.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece generează discriminări și încalcă principiul legalității. Astfel,

Legea nr. 340/2004 , prin cele două alineate ale

art. 30,

indică faptul că în cadrul instituției prefectului se organizează și funcționează cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție: directorul, consilierul și secretarul. În același timp,

Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici prevede în

art. 14

și în

anexa nr. 1, la pct. I lit. C,

care sunt funcțiile publice de execuție. Acestea sunt: consilier juridic, consilier, auditor, expert, inspector, referent de specialitate și referent. Autoarea excepției arată că funcția pe care o ocupă, cea de director de cancelarie, nu este enumerată printre funcțiile publice de execuție, dar, în schimb, în cazul prezentării funcțiilor de conducere, sunt prevăzute toate funcțiile care conțin titulatura de director. Susține că nicio funcție care are titulatura de director nu este indicată sau enumerată în cadrul funcțiilor publice de execuție, ci în cadrul celor de conducere.

6.

În aceste condiții, autoarea consideră că funcția de director de cancelarie trebuie să se înscrie în categoria funcțiilor de conducere, la fel ca toate celelalte funcții de director sau de șef prevăzute în statutul funcționarilor publici. Având în vedere prevederile statutului funcționarilor publici în cuprinsul cărora se menționează că șefii de serviciu, precum și directorii, indiferent de compartiment, sunt funcționari publici care ocupă funcții de conducere, autoarea consideră că prin prevederile legale criticate este discriminată față de toți aceștia, de vreme ce deține tot o funcție de director, dar nu exercită o funcție de conducere, ci doar una de execuție. O asemenea reglementare determină restrângea anumitor drepturi, cum ar fi, spre exemplu, norma de hrană 6, acordată funcționarilor cu funcție de conducere. Or, diferența de tratament juridic trebuie să aibă o bază rațională obiectivă și să nu instituie privilegii sau discriminări. Invocă, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 6 din 25 februarie 1993 . În opinia autoarei excepției este injust ca funcția de director de cancelarie să nu fie calificată drept o funcție de conducere, având în vedere atribuțiile specifice și subordonarea directă față de prefect, care este un înalt funcționar public.

7.

De asemenea, referitor la încălcarea principiului legalității, se arată că noțiunea „respectarea legilor“, din cuprinsul

art. 1 alin. (5) din Constituție , trebuie înțeleasă ca o obligație generală, impusă în sarcina fiecărui participant la un anumit raport juridic, dar și în sarcina legiuitorului, entitatea ce construiește cadrul angajării juridice. Această respectare trebuie analizată din prisma dispoziției legale ce instituie faptul că funcția de director de cancelarie nu este una de conducere, în timp ce, potrivit statutului funcționarilor publici, funcții asemănătoare cu cea de director de cancelarie sunt consacrate ca fiind unele de conducere. În aceste condiții, autoarea consideră că, prin aplicarea unei norme, fără a se lua în considerare conținutul unei alte norme, care reglementează o situație asemănătoare, se ridică o problemă de neconstituționalitate în raport cu

art. 16

și

art. 1 alin. (5) din Constituție .

8.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că prevederile

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

nu contravin textelor din Constituție invocate.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate,

Legea nr. 340/2004

a fost abrogată de

art. 597 alin. (2) lit. a) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019

privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății instanței judecătorești produc efecte juridice prevederile

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

și în lumina

Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 , care au următorul cuprins: „Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant și secretarul cancelariei“.

13.

În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în

art. 1 alin. (5)

privind obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor și în

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

se referă la funcțiile pe care le cuprinde cancelaria prefectului, stabilind că funcțiile de director al cancelariei, consilier, consultant și secretar al cancelariei reprezintă funcții de execuție de specialitate specifice. Rolul directorului este de a coordona activitatea cancelariei prefectului, acesta fiind răspunzător în fața prefectului în acest sens. Personalul din cadrul cancelariei prefectului își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condițiile

Legii nr. 53/2003 - Codul muncii .

15.

În raport cu acestea, Curtea reține că stabilirea categoriilor de funcții care compun cancelaria prefectului, calificarea acestora drept funcții de execuție și stabilirea regimului juridic aplicabil țin de opțiunea liberă a legiuitorului exercitată în limitele Legii fundamentale, fără a reprezenta o discriminare în raport cu categoria funcționarilor publici, la care se referă autoarea excepției.

16.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în drepturi a cetățenilor implică un tratament egal pentru situații identice sau similare și nicidecum același tratament pentru situații diferite. Uniformitatea este, de aceea, contrară egalității în drepturi, care implică dreptul la diferențiere pentru situații care, prin natura lor, nu sunt identice (a se vedea, în acest sens, deciziile Curții Constituționale

nr. 6 din 25 februarie 1993 ,

nr. 35 din 1 iulie 1993

și

nr. 60 din 14 octombrie 1993 ). Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea reține că personalul din cancelaria prefectului și funcționarii publici sunt două categorii juridice distincte și, prin urmare, aplicarea unui tratament juridic distinct, specific fiecărei categorii în parte, este justificată în mod obiectiv. În consecință, Curtea constată că dispozițiile

art. 16 din Constituție

nu sunt sub niciun aspect încălcate.

17.

Referitor la invocarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea reține că acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

18.

Distinct de acestea, Curtea constată că autoarea excepției deduce pretinsa neconstituționalitate din compararea soluțiilor legislative consacrate prin prevederile legale criticate, pe de o parte, și

Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, pe de altă parte. Or, așa cum s-a statuat constant în jurisprudența Curții Constituționale (exemplu fiind

Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013), examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale

Constituției .

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992,

cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana-Maria Danciu în Dosarul nr. 4.379/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile

art. 30 alin. (2) din Legea nr. 340/2004

privind prefectul și instituția prefectului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.