Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 205/1999

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 2 și ale art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994

prezumat în vigoare

Data actului
30 noiembrie 1999
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 95 din 2 martie 2000
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.635 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 2 și ale

art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 , excepție ridicată de Ana Lukacs și Margit Popescu în Dosarul nr. 432/1999 al Judecătoriei Targu Secuiesc.

La apelul nominal sunt prezente Ana Lukacs și Margit Popescu, asistate de avocat David Geza Laczko, lipsind Societatea Comercială "Agromixt" - S.A. Catalina și Comisia judeteana pentru aplicarea

Legii nr. 18/1991

Covasna, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, sustinand ca, deși prin

Legea nr. 65/1998

pentru modificarea și completarea

Legii arendării nr. 16/1994

a fost modificată

Legea nr. 16/1994 , art. 7 alin. 2 și art. 25 alin. 2 din aceeași lege au rămas în vigoare, Curtea fiind competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate privind aceste dispoziții.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind inadmisibila, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile

art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994 , având în vedere abrogarea acestora prin

Legea nr. 65/1998

pentru modificarea și completarea

Legii arendării nr. 16/1994 , precum și de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. 2 din aceeași lege, ca o consecința fireasca a abrogării art. 7 alin. 2.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 1 iunie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 432/1999, Judecătoria Targu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 2 și ale

art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 , excepție ridicată de Ana Lukacs și Margit Popescu într-un proces civil având ca obiect rezilierea unui contract de arendare.

În motivarea excepției se susține ca dispozițiile art. 7 alin. 2 și ale

art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994

contravin prevederilor art. 16 și 41 din Constituție, care consacra egalitatea în drepturi a cetățenilor și, respectiv, garantarea dreptului de proprietate. Totodată se susține ca prin aceste dispoziții s-ar fi depășit restrangerea dreptului de proprietate în cazurile limitative prevăzute la art. 49 din legea fundamentală.

Exprimandu-și opinia, instanța considera ca excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, dat fiind ca

art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994

a fost modificat prin

Legea nr. 65/1998

pentru modificarea și completarea

Legii arendării nr. 16/1994 , prevăzând în noua sa redactare ca durata arendării se stabilește de către părți prin contractul de arendare. Totodată art. 25 alin. 2 din lege a rămas în aceste condiții fără obiect, fiind abrogat în mod tacit.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepția este inadmisibila, deoarece dispozițiile

art. 7 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994

au fost abrogate prin

Legea nr. 65/1998

pentru modificarea și completarea

Legii arendării nr. 16/1994 . În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 25 alin. 2, aceasta a rămas fără obiect.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția ridicată.

Excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile art. 7 alin. 2 și ale

art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 , care au următorul conținut:

- Art. 7 alin. 2: "Durata arendării nu poate fi mai mica de 5 ani."

- Art. 25 alin. 2: "Contractul de locațiune se încheie, pentru perioada minima de arendare prevăzută la art. 7 alin. 2, între societatea comercială care deține terenul în cauza și persoana fizica care a optat pentru calitatea de locator, începând cu primul an agricol ulterior înregistrării opțiunii scrise."

Cu privire la excepția ridicată Curtea Constituțională constata ca dispozițiile

art. 7 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994

au fost abrogate prin

Legea nr. 65/1998

pentru modificarea și completarea

Legii arendării nr. 16/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 26 martie 1998. Potrivit art. I pct. 9 din această lege,

art. 7 din Legea nr. 16/1994

are în prezent următorul cuprins: "Durata arendării se stabilește de către părți în contractul de arendare."

Curtea Constituțională constata, de asemenea, ca excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de judecată la data de 1 iunie 1999, deci ulterior abrogării dispozițiilor

art. 7 alin. 2 din Legea nr. 16/1994 . Potrivit prevederilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unor dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța numai dacă acestea sunt în vigoare, iar conform alin. (6) al aceluiași articol, atunci când nu sunt îndeplinite aceste condiții, instanța de judecată însăși trebuie să respingă excepția ca inadmisibila.

În consecința, Curtea Constituțională constata că nu se poate exercita controlul de constituționalitate a unor dispoziții legale abrogate și ca se impune respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibila.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25 alin. 2 din Legea nr. 16/1994 , Curtea Constituțională constata ca prin abrogarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 din aceeași lege excepția privind aceste dispoziții a rămas fără obiect, urmând, de asemenea, a fi respinsă, ca inadmisibila.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 2 și ale

art. 25 alin. 2 din Legea arendării nr. 16/1994 , excepție ridicată de Ana Lukacs și Margit Popescu în Dosarul nr. 432/1999 al Judecătoriei Targu Secuiesc.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 1999.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.