Decizia nr. 710/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Biroul executorului judecătoresc Spiridonescu Ileana Cornelia din București în Dosarul nr. 39.488/299/2015 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.395D/2017.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu
Decizia nr. 631 din 27 octombrie 2016 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Decizia civilă nr. 2.665A din 28 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 39.488/299/2015, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Biroul executorului judecătoresc Spiridonescu Ileana Cornelia într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare a amenzii judiciare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că aplicarea amenzii se face de către instanță, în sarcina executorului judecătoresc care nu este parte în dosar, deci se realizează fără citare și fără a exista posibilitatea executorului judecătoresc de a-și exprima poziția, împrejurare ce aduce atingere principiului contradictorialității. De asemenea, arată că încheierea dată cu ocazia reexaminării este definitivă, reexaminarea fiind deci prima și singura cale de atac împotriva încheierii de stabilire a amenzii, ceea ce contravine Legii fundamentale.
6.
Autorul excepției susține, totodată că, întrucât amenda aplicată de către instanță este un act de natură contravențională, având în vedere efectele acesteia, devin aplicabile prin analogie reglementările privind amenzile contravenționale. În acest context, apreciază ca fiind relevantă
Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 , prin care Curtea Constituțională a constatat că eliminarea căii de atac a recursului în materia contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice este neconstituțională.
7.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă
- cu denumirea marginală Cererea de reexaminare - care au următorul cuprins:
(1)
Împotriva încheierii prevăzute la
art. 190 , cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.
(2)
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
(3)
În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.
(4)
Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.
13.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit
art. 20 alin. (1) din Constituție
și prin prisma
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , ale
art. 24 alin. (1)
privind dreptul la apărare, ale
art. 53 alin. (2)
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale
art. 124 alin. (2)
privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale
art. 129
referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, apreciază că sunt încălcate și dispozițiile
art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , precum și cele ale
art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7
la
Convenție .
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. În acest sens este, spre exemplu,
Decizia nr. 631 din 27 octombrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2017, prin care Curtea a constatat că prevederile
art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
15.
Astfel, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată nu contravine prevederilor
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , întrucât acestea se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, or, cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului. În acest sens, prin Decizia din 6 iulie 2000, pronunțată în Cauza Moura Carreira și Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că sfera de aplicare a
art. 6 din Convenție
vizează drepturile și obligațiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul - sau unul dintre obiectele - litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce nu se aplică în speța de față, cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenției deduse judecății instanței.
16.
Prin deciziile menționate, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici încălcarea
art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , întrucât în cadrul cererii de reexaminare sunt analizate legalitatea și temeinicia sancțiunii amenzii, precum și elementele necunoscute la momentul aplicării acesteia. Totodată, Curtea a constatat că reglementarea criticată prevede doar aplicarea unor amenzi în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, iar faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționânduse de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei norme constituționale sau convenționale invocate, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Prin această măsură, legiuitorul nu a înțeles să limiteze accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure valorificarea în condiții egale a acestor drepturi constituționale. De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății.
17.
Curtea a mai reținut că atribuția de soluționare a cererii de reexaminare revine în sarcina unui alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, ceea ce este de natură să asigure garanțiile de desfășurare a unui proces echitabil prin prisma imparțialității cu care această cale de atac va fi judecată. Se mai prevede, astfel, în mod expres, faptul că cererea de reexaminare se soluționează cu citarea părților, prin încheiere, în camera de consiliu, iar nu în ședință publică.
18.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
19.
Cu privire la pretinsa incidență a considerentelor pentru care Curtea Constituțională a constatat, prin
Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, Curtea observă că soluția pronunțată prin decizia amintită a fost justificată de o serie de elemente specifice, care nu se regăsesc în situația textului de lege care formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Dintre acestea, determinante au fost faptul că dispozițiile de lege analizate prin
Decizia nr. 500 din 15 mai 2012
eliminau o cale de atac care existase în reglementarea anterioară, precum și împrejurarea că sancțiunea contravențională a fost considerată „o acuzație în materie penală“, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel că se impunea existența unui dublu grad de jurisdicție, potrivit
art. 2 din Protocolul nr. 7
la
Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, amenda judiciară nu reprezintă o sancțiune contravențională, ci o sancțiune de drept procesual civil.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A. d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Biroul executorului judecătoresc Spiridonescu Ileana Cornelia din București în Dosarul nr. 39.488/299/2015 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile
art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.