Legea nr. 17/2000
privind asistența socială a persoanelor varstnice
prezumat în vigoare republicat 4 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 29 august 2024).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 4
- Legea nr. 281/2006 6 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelo…
- Legea nr. 270/2008 7 noiembrie 2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice
- OUG nr. 34/2016 28 iunie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelo…
- Legea nr. 355/2022 13 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelo…
Interpretat prin 1
- Decizia nr. 36/2025 10 februarie 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea art. 13 alin. (2) și (6) din Legea nr. 17/2000
Stă la baza 11
- Strategia din 15 iulie 2015 15 iulie 2015 (prevederi anume) națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015-20…
- Plan din 15 iulie 2015 15 iulie 2015 (prevederi anume) strategic de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrâni…
- OG nr. 14/2016 10 august 2016 (prevederi anume) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016
- Legea nr. 2/2018 3 ianuarie 2018 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2018
- Legea nr. 50/2019 15 martie 2019 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2019
- Legea nr. 5/2020 6 ianuarie 2020 (prevederi anume) L E G E A bugetului de stat pe anul 2020
- OUG nr. 97/2021 7 septembrie 2021 (prevederi anume) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021
- Legea nr. 317/2021 28 decembrie 2021 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2022
- Legea nr. 368/2022 19 decembrie 2022 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2023
- Legea nr. 421/2023 28 decembrie 2023 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2024
- Legea nr. 43/2026 27 martie 2026 (prevederi anume) bugetului de stat pe anul 2026
Ce face acest act
Are ca temei 1
- OG nr. 129/2000 31 august 2000 privind formarea profesională a adulților
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Persoanele varstnice au dreptul la asistența socială, potrivit dispozițiilor prezentei legi, în raport cu situația sociomedicala și cu resursele economice de care dispun.
Măsurile de asistența socială prevăzute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurărilor sociale.
Persoanele varstnice care beneficiază de asistența socială au dreptul și la alte forme de protecție socială, în condițiile legii.
Sunt considerate persoane varstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege.
Articolul 2
Asistența socială pentru persoanele varstnice se realizează prin servicii și prestații sociale.
Articolul 3
Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definită la art. 1 alin. (4), care se găsește în una dintre următoarele situații:
a) nu are familie sau nu se afla în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
b) nu are locuinta și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
d) nu se poate gospodari singura sau necesita îngrijire specializată;
e) se afla în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.
Capitolul 2 Servicii și prestații sociale
Secțiunea 1 Evaluarea situației persoanelor varstnice care necesita asistența socială
Articolul 4
Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta socială care se elaborează pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita îngrijire specială, capacitatea de a se gospodari și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit, precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieții.
Articolul 5
Nevoile persoanelor varstnice aflate în situația de pierdere totală sau parțială a autonomiei, care pot fi de natura medicală, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependenta.
Articolul 6
Grila naționala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Sănătății.
Grila naționala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice poate fi revizuită anual și, în mod obligatoriu, o dată la 3 ani.
Secțiunea 2 Servicii comunitare pentru persoanele varstnice
Articolul 7
Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se găsesc în situațiile prevăzute la art. 3 se realizează cu consimțământul acestora și au în vedere:
a) îngrijirea temporară sau permanenta la domiciliu;
b) îngrijirea temporară sau permanenta într-un cămin pentru persoane varstnice;
c) îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente și locuințe sociale, precum și altele asemenea.
În situația în care starea de sănătate a persoanei varstnice nu permite obținerea consimțământului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor prevăzute la alin. (1) decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de direcția de asistența socială din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, pe baza anchetei sociale și a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea și a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.
În cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau când aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile familiale datorită stării de sănătate sau situației economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea.
Articolul 8
Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:
a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale și sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere juridică și administrativă, sprijin pentru plata unor servicii și obligații curente, îngrijirea locuinței și gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
b) servicii sociomedicale privind, în principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacităților fizice și psihice, adaptarea locuinței la nevoile persoanei varstnice și antrenarea la activități economice, sociale și culturale, precum și îngrijirea temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultatiilor și ingrijirilor medicale la domiciliu sau în instituții de sănătate, consultații și îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare și de dispozitive medicale.
Articolul 9
Serviciile comunitare de consiliere, în vederea prevenirii marginalizarii sociale și pentru reintegrare socială, se asigura fără plata unei contribuții, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de către asistenți sociali.
Serviciile prevăzute la art. 8 lit. a) și b) se asigura fără plata contribuției persoanelor varstnice care, evaluate potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoană singura.
Articolul 10
Persoanele varstnice care se încadrează în grila naționala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, îndreptățite sa beneficieze de serviciile prevăzute la art. 8 lit. a) și b) și care realizează venituri ce se situeaza peste nivelul prevăzut la art. 9 alin. (2), beneficiază de servicii cu plata unei contribuții, în funcție de tipul de servicii acordate și de venitul persoanei, fără a se depăși costul acestora calculat pentru perioada respectiva. Tipurile de servicii și costul acestora se stabilesc de consiliile locale.
Articolul 11
Serviciile medicale prevăzute la art. 8 lit. c) sunt acordate în baza reglementărilor legale privind asigurările sociale de sănătate.
Articolul 12
Organizarea serviciilor prevăzute la art. 8 lit. a) și b) revine consiliilor locale, direct sau pe bază de convenții încheiate cu organizații neguvernamentale, unități de cult recunoscute în România ori cu alte persoane fizice sau juridice.
Articolul 13
Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate în situația de dependenta sociomedicala, stabilită potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, fracțiuni de norma sau norma întreaga, în funcție de perioada de îngrijire necesară a se acordă.
Soțul și rudele care au în îngrijire o persoană varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumătate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de norma din bugetul local, corespunzător salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregătire medie. Timpul cat soțul și rudele au fost încadrate în aceste condiții se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu norma întreaga.
Persoanele care acorda îngrijire vârstnicilor vor fi acreditate de direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.
Articolul 14
Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice în cămine sunt:
a) servicii sociale, care constau în:
- ajutor pentru menaj;
- consiliere juridică și administrativă;
- modalități de prevenire a marginalizarii sociale și de reintegrare socială în raport cu capacitatea psihoafectiva;
b) servicii sociomedicale, care constau în:
- ajutor pentru menținerea sau readaptarea capacităților fizice ori intelectuale;
- asigurarea unor programe de ergoterapie;
- sprijin pentru realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau în:
- consultații și tratamente la cabinetul medical, în instituții medicale de profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizata;
- servicii de îngrijire-infirmerie;
- asigurarea medicamentelor;
- asigurarea cu dispozitive medicale;
- consultații și îngrijiri stomatologice.
Articolul 15
La solicitarea organizațiilor neguvernamentale, a organizațiilor de pensionari sau a unităților de cult recunoscute în România, căminele pot asigura unele servicii prevăzute la art. 14, îngrijirea unor persoane varstnice la domiciliu, pe bază de convenții încheiate cu finantatorul.
Articolul 16
Îngrijirea persoanelor varstnice în cămine reprezintă o măsura de asistența socială și poate fi dispusă cu titlu de excepție pentru persoanele care se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 3.
Accesul unei persoane varstnice în cămin se face avându-se în vedere următoarele criterii de prioritate:
a) necesita îngrijire medicală permanenta deosebită, care nu poate fi asigurata la domiciliu;
b) nu se poate gospodari singura;
c) este lipsită de sustinatori legali sau aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile datorită stării de sănătate sau situației economice și a sarcinilor familiale;
d) nu are locuinta și nu realizează venituri proprii.
Articolul 17
Activitățile sociale și sociomedicale prevăzute în prezenta lege se monitorizează și se evalueaza de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale și al direcțiilor generale de muncă și protecție socială.
Secțiunea 3 Organizarea și funcționarea căminelor pentru persoane varstnice
Articolul 18
Căminul pentru persoane varstnice este instituția de asistența socială cu personalitate juridică, înființată, organizată și finanțată potrivit dispozițiilor prezentei legi.
Căminele asigura condiții corespunzătoare de gazduire și de hrana, îngrijiri medicale, recuperare și readaptare, activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber, asistența socială și psihologică.
Căminele pentru pensionari, căminele pentru bătrâni și căminele pentru bătrâni bolnavi cronici, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior în folosință, vor funcționa sub forma de cămine pentru persoane varstnice, cu secții pentru:
a) persoane dependente;
b) persoane semidependente;
c) persoane care nu sunt dependente.
Pentru buna funcționare a căminelor pentru persoane varstnice direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București vor asigura îndrumarea metodologică și coordonarea activității de specialitate necesare.
Cheltuielile curente și de capital ale căminelor pentru persoane varstnice se asigura din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul de stat.
Articolul 19
Principalele obiective ale unui cămin sunt:
a) să asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie și siguranța;
b) să ofere condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea persoanei varstnice;
c) să permită menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelectuale ale persoanelor varstnice;
d) sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viața socială;
e) sa faciliteze și sa încurajeze legăturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice;
f) să asigure supravegherea și îngrijirea medicală necesară, potrivit reglementărilor privind asigurările sociale de sănătate;
g) sa prevină și sa trateze consecințele legate de procesul de imbatranire.
Capitolul 3 Finanțarea asistenței sociale pentru persoanele varstnice
Secțiunea 1 Finanțarea din fonduri bugetare
Articolul 20
Finanțarea serviciilor de asistența socială și a prestațiilor prevăzute de prezenta lege se asigura pe principiul împărțirii responsabilității între administrația publică centrala și cea locală.
Articolul 21
De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru:
a) finanțarea activităților de asistența socială desfășurate de asociații și fundații române cu personalitate juridică, precum și de unitățile de cult recunoscute în România;
b) cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru unități de asistența socială din zone defavorizate;
c) completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente;
d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
De la bugetul local se aloca fonduri pentru:
a) subvenții acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18;
b) finanțarea activității de asistența socială a unor asociații și fundații române cu personalitate juridică, precum și a unităților de cult recunoscute în România;
c) finanțarea cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea serviciilor comunitare de asistența socială, precum și pentru îngrijirea la domiciliu în condițiile art. 13;
d) cheltuieli pentru inmormantarea asistatilor, în situația prevăzută la art. 7 alin. (3).
Sponsorizarile și donațiile în bani sau în natura, făcute de persoane fizice și juridice române și străine căminelor pentru persoane varstnice sau instituțiilor sociale prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), se folosesc ca venituri extrabugetare numai în scopul pentru care au fost acordate.
Articolul 22
Investițiile pentru construirea, dotarea, întreținerea, modernizarea, precum și cheltuielile pentru funcționarea căminelor care deservesc mai multe unități administrativ-teritoriale se finanțează potrivit convențiilor încheiate între finanțator și consiliile locale interesate.
Articolul 23
Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale și medicamente se suporta din fondurile și în condițiile prevăzute de reglementările privind asigurările sociale de sănătate.
Cheltuielile care nu se suporta din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, în condițiile legii, sunt asigurate de căminul pentru persoane varstnice, prin care se realizează asistența persoanei în cauza.
Secțiunea 2 Contribuția persoanelor varstnice sau a susținătorilor legali ai acestora
Articolul 24
Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii și sunt ingrijite în căminele organizate potrivit prezentei legi au obligația sa plătească lunar o contribuție de întreținere, stabilită pe baza costului mediu lunar de întreținere.
Articolul 25
Contribuția lunară de întreținere se stabilește de conducerea caminului, în funcție de gradul de dependenta a persoanei varstnice ingrijite, de veniturile acesteia și, după caz, de veniturile susținătorilor ei legali, conform normelor metodologice prevăzute la alin. (5).
Contribuția lunară de întreținere pentru persoanele varstnice care au venituri este de 60% din veniturile personale lunare, fără a se depăși costul mediu lunar de întreținere aprobat pentru fiecare cămin.
Obligația privind plata contribuției lunare de întreținere se stabilește printr-un angajament de plată, semnat de persoana varstnica care urmează să fie ingrijita în cămin sau, dacă aceasta este lipsită de capacitate de exercițiu, de către reprezentantul sau legal.
Angajamentul de plată semnat în fața directorului instituției constituie titlu executoriu. Obligația privind plata contribuției se poate stabili și prin hotărâre judecătorească.
Normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreținere în cămine se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Articolul 26
Sumele reprezentând contribuția lunară de întreținere constituie venituri extrabugetare ale căminelor pentru persoane varstnice.
Capitolul 4 Procedura de stabilire, suspendare și încetare a drepturilor de asistența socială pentru persoanele varstnice
Articolul 27
Asistența socială se acordă la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instanței judecătorești, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliției, a organizației pensionarilor, a unităților de cult recunoscute în România sau a organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistența socială a persoanelor varstnice.
Articolul 28
Dreptul la asistența socială, prevăzut de prezenta lege, se stabilește pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevăzute în grila naționala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.
Ancheta socială se realizează de un colectiv format din 2 asistenți sociali din cadrul consiliului local sau de la direcția generală de muncă și protecție socială judeteana sau a municipiului București. În situația persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa în mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
Colectivul prevăzut la alin. (2) poate fi completat și cu reprezentanți ai organizațiilor pensionarilor, unităților de cult recunoscute în România sau ai altor organizații neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistența socială a persoanelor varstnice.
Pe baza analizei situației sociale, economice și medicale a persoanei varstnice, prin ancheta socială se propune măsura de asistența socială justificată de situația de fapt constatată.
Articolul 29
Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la servicii de asistența socială pentru persoanele varstnice, prevăzute de prezenta lege, se face de către:
a) primar, pentru serviciile de asistența socială organizate pe plan local, pentru îngrijirea în căminele aflate în administrare și pentru îngrijirea la domiciliu;
b) directorul general al direcției generale de muncă și protecție socială, pentru asistența socială acordată de asociațiile și fundațiile române și de unitățile de cult recunoscute în România, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Articolul 30
Persoana varstnica, astfel cum este definită la art. 1 alin. (4), va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparțin, în scopul întreținerii și îngrijirii sale, de un reprezentant al autorității tutelare a consiliului local în a cărui raza teritorială domiciliază persoana varstnica respectiva.
Articolul 31
Obligația de întreținere și de îngrijire, precum și modalitățile practice de executare a lor vor fi menționate expres în actul juridic încheiat de notarul public.
Articolul 32
Autoritatea tutelara a consiliului local în a cărui raza teritorială domiciliază persoana varstnica va primi din oficiu un exemplar al actului juridic încheiat conform art. 30 și 31.
Articolul 33
Neexecutarea obligației de întreținere și de îngrijire de către noul proprietar al bunurilor obținute ca urmare a actului juridic de înstrăinare poate fi sesizată autorității tutelare a consiliului local în a cărui raza teritorială domiciliază persoana varstnica de către orice persoană fizica sau juridică interesată. Autoritatea tutelara se poate sesiza și din oficiu.
Articolul 34
Autoritatea tutelara a consiliului local în a cărui raza teritorială domiciliază persoana varstnica, sesizată în condițiile art. 33, va efectua ancheta socială completa a cazului în termen de 10 zile de la sesizare și, în situația în care va constata ca cele sesizate sunt reale, va propune măsurile necesare de executare legală a dispozițiilor înscrise în actul juridic încheiat.
Articolul 35
Dreptul la serviciile de asistența socială încetează dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea acestora.
Dacă perioada în care asistența socială a persoanelor varstnice este temporară, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistența socială se suspenda prin decizie motivată a celui care a stabilit dreptul. La încetarea suspendării reluarea acordării serviciilor sau prestațiilor de asistența socială se face pe bază de ancheta socială.
Articolul 36
Decizia privind stabilirea, respingerea, încetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistența socială prevăzute de prezenta lege poate fi contestată potrivit
Articolul 37
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Articolul 38
Ministerul Muncii și Protecției Sociale asigura îndrumarea metodologică, coordonează, controlează și evalueaza aplicarea dispozițiilor prezentei legi.
Capitolul 5 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 39
Căminele pentru persoane varstnice și instituțiile sociale prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) pot organiza, cu aprobarea finanțatorului, în funcție de condițiile de care dispun, gospodării-anexa, ca activități autofinanțate pentru îmbunătățirea hranei.
Articolul 40
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 41
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
privind contribuția de întreținere în unele instituții de ocrotire, publicat în Buletinul Oficial nr. 90 din 30 iulie 1971, precum și orice dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, MIRON TUDOR MITREA Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DAN CONSTANTIN VASILIU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.