Decizia nr. 833/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40, în ansamblul său, precum și cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6 , 20, 21 și 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în special
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29,
30
și
40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Marcel Gherasim în Dosarul nr. 2.479/222/2017 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 280D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 339D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de Gligor Gruion în Dosarul nr. 6.191/108/2017 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Gligor Gruion, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
6.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 799D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28,
29,
30
și
108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de Emilian Dumitru în Dosarul nr. 6.622/118/2017 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă.
7.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
8.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.207D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Iosif Casian Grigorovici în Dosarul nr. 31.271/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
9.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
10.
Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
11.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.335D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Vasile Michi în Dosarul nr. 1.708/97/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă.
12.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
13.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.773D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28,
art. 29 alin. (1)
și (2),
art. 30,
art. 108
și ale
art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Viorel Buga în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr format vechi 4.249/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
14.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
15.
Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Ministerul Apărării Naționale pentru Comisia de contestații pensii prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.
16.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.188D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30
și
108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 1.942/3/2018* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
17.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
18.
Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Vasile Nistor, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
19.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.252D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și ale
art. 30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate prin
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , precum și ale
art. 28 alin. (1)-(3),
art. 29 alin. (3)
și
art. 122
din aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Nicolae Dodan Laurențiu în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
20.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
21.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 339D/2018, nr. 799D/2018, nr. 1.207D/2018, nr. 1.335D/2018, nr. 1.773D/2018, nr. 2.188D/2018 și nr. 2.252D/2018 la Dosarul nr. 280D/2018, care este primul înregistrat.
22.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
23.
Prin Încheierea din 6 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.479/222/2017, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29,
30
și
40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Marcel Gherasim în cadrul unui litigiu de asigurări sociale.
24.
Prin Încheierea din 28 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.191/108/2017, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, așa cum a fost modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de Gligor Gruion cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei.
25.
Prin Încheierea din 19 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.622/118/2017, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28,
29,
30
și
108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Emilian Dumitru cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
26.
Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 31.271/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Iosif Casian Grigorovici cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
27.
Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.708/97/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Vasile Michi cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
28.
Prin Încheierea din 30 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr în format vechi 4.249/2018), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28,
art. 29 alin. (1)
și (2),
art. 30,
art. 108
și ale
art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Viorel Buga cu prilejul soluționării unei cauze referitoare la recalcularea pensiei.
29.
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.942/3/2018*, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30
și
108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Vasile Nistor cu prilejul soluționării unei acțiuni în care a solicitat revizuirea pensiei militare de stat.
30.
Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 29 alin. (1) lit. a)
și
art. 30 din Legea nr. 223/2015 , așa cum au fost modificate prin
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , precum și a prevederilor
art. 28 alin. (1)-(3),
art. 29 alin. (3)
și ale
art. 122 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Nicolae Dodan Laurențiu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
31.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
încalcă
art. 1 alin. (4)
și (5) și
art. 115 alin. (1),
(4)
și
(6) din Constituție , întrucât printr-un act emis de Guvern sunt adoptate măsuri contrare celor adoptate de Parlament și se modifică o lege organică. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate privesc protecția socială, care, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție , trebuie să fie reglementată prin lege organică, și nu printr-o ordonanță de urgență. Totodată, arată că lipsește motivarea situației urgente care a impus efectuarea acestor modificări și că sunt afectate drepturi fundamentale, contrar prevederilor constituționale referitoare la domeniul de reglementare a ordonanțelor de urgență.
32.
De asemenea autorii excepției consideră că sunt încălcate prevederile
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora „În situații temeinic justificate, prin excepție de la prevederile alin. (1), actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă și în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiția ca intervențiile propuse să intre în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ“. Or, arată că Guvernul nu este autoritatea emitentă.
33.
În același timp, arată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
a fost emisă fără a exista o lege specială de abilitare, astfel că sunt încălcate prevederile
art. 108 alin. (3)
și ale
art. 115 alin. (4)
și
(6) din Constituție .
34.
Autorii excepției arată că dispozițiile
art. 28 alin. (1) lit. e)
și
p) din Legea nr. 223/2015
sunt neconstituționale și prin faptul că sunt atât de generale, încât acestea depășesc rigorile de tehnică legislativă impuse de
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și dau posibilitatea de interpretare împotriva beneficiarului dreptului la pensie.
35.
Autorii excepției susțin, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate încalcă grav principiul egalității reglementat de
art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, principiu care asigură tuturor beneficiarilor de pensii militare un tratament nediscriminatoriu în privința drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege. În acest sens arată că, potrivit
art. 29 din Legea nr. 223/2015 , cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, 65% fiind acordate pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 de ani și câte 1% pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani. Astfel, cei care au o vechime mai mare nu vor beneficia de niciun venit pentru anii munciți în plus dacă se depășește acest plafon, fiind astfel discriminați față de ceilalți pensionari care au o vechime mai mică și primesc pensie pentru toată perioada muncită. De asemenea, pentru aceleași motive, pensionarii care realizează o vechime mai mare pierd sporul pentru pensia suplimentară. Or, contribuția la pensia suplimentară, stabilită potrivit
privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară și
cap. 7 din Decretul nr. 214/1977
privind pensiile militare de stat, se constituie într-un drept câștigat, iar diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor, persoana în cauză și-a câștigat practic dreptul de a primi o pensie suplimentară în cuantumul rezultat, raportat la numărul de ani contribuiți. Astfel, contributivitatea și mutualitatea, ca principii, sunt de esența dreptului la pensie suplimentară, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei suplimentare, rezultată în urma aplicării acestor principii, afectează substanța dreptului la pensie.
36.
Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate încalcă și prevederile
art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , deoarece creează un tratament juridic defavorizant pentru militari în raport cu magistrații, care se află în situații identice, potrivit celor statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 . Nerespectarea considerentelor acestei decizii reprezintă o încălcare a prevederilor
art. 1 din Primul Protocol
adițional la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .
37.
Tot din perspectiva tratamentului juridic diferit la care sunt supuși militarii în raport cu magistrații, pensionarii civili și alte categorii socioprofesionale care beneficiază de pensie de serviciu apreciază că sunt încălcate și prevederile
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție .
38.
Totodată, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție , întrucât militarul pensionar nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.
39.
Totodată, autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere și prevederilor
art. 15 alin. (2) din Constituție , deoarece o lege ulterioară nu poate afecta drepturi născute sub imperiul legii anterioare.
40.
Tribunalul Botoșani - Secția civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Constanța - Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
41.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
42.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
43.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosare de părți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
44.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2 ,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
45.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile
art. 29,
30
și
40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, respectiv dispozițiile
art. 28,
29,
30,
108,
art. 109 alin. (6)
și
art. 122 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea apreciază că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile
art. 40,
în ansamblul său, precum și cele ale
art. 40 pct. 4,
5, 6, 20, 21 și
24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în special. Dispozițiile
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
modifică și completează
privind pensiile militare de stat. Prin dispozițiile
art. 40 pct. 4
se modifică
art. 28 din Legea nr. 223/2015 , care prevede care este baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de stat. Dispozițiile
art. 40 pct. 5
modifică
art. 29 din Legea nr. 223/2015 , care stabilește procentele din baza de calcul care determină cuantumul pensiei de serviciu. Dispozițiile
art. 40 pct. 6
modifică
art. 30 din Legea nr. 223/2015 , prevăzând că pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la
art. 28.
Articolul 40
pct. 20
modifică
art. 108 din Legea nr. 223/2015
care prevede sporurile ce se acordă pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget. Dispozițiile
art. 40 pct. 21
modifică
art. 109 din Legea nr. 223/2015
prevăzând transformarea în pensii militare de stat și recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special acordate în temeiul reglementărilor anterioare. Dispozițiile
art. 40 pct. 24
modifică
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , prevăzând condițiile dreptului de opțiune pentru modul de calcul prevăzut de
privind sistemul unitar de pensii publice.
46.
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor prevederi constituționale:
art. 1 alin. (3),
(4) și (5) privind statul de drept, separația puterilor în stat și obligativitatea respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor,
art. 15 alin. (2)
referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor,
art. 41 alin. (2)
privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială,
art. 42 alin. (1)
și (2) referitor la interzicerea muncii forțate,
art. 44 alin. (1)-(4)
privind dreptul de proprietate privată,
art. 47 alin. (1)
și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie,
art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți,
art. 61 alin. (1)
referitor la rolul Parlamentului,
art. 73 alin. (3) lit. p)
privind obligația reglementării prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială,
art. 108 alin. (3)
prin care se arată că „ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta“, și
art. 115 alin. (1),
(4) și (6) privind delegarea legislativă. De asemenea invocă încălcarea prevederilor internaționale ale
art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
referitor la interzicerea discriminării și ale
art. 1 din Primul Protocol
adițional la convenția mai sus amintită, referitor la proprietate.
47.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, pronunțându-se asupra criticilor de neconstituționalitate extrinsecă aduse
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea, prin
Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 53 și 54, a reținut că prevederile constituționale ale a rt. 115
consacră posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în
art. 115 alin. (1) din Constituție , în ceea ce privește ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență,
Legea fundamentală
prevede condiții diferite, reglementate de
art. 115 alin. (4)-(6),
care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice.
48.
Prin aceeași decizie, paragraful 57, Curtea a reținut că în nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
modificările aduse
au fost justificate de faptul că, în cuprinsul acestei legi, „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a
este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“.
49.
De asemenea, Curtea, prin
Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , precitată, paragraful 53, analizând criticile referitoare la încălcarea dispozițiilor
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a reținut că sintagma „autoritate emitentă“ trebuie interpretată în sensul că se referă la autoritatea care are competența de a reglementa în materia avută în vedere și de a emite un act normativ de același rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speță este avută în vedere autoritatea legiuitoare care, așa cum rezultă din prevederile
art. 61 alin. (1) din Constituți e, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale
art. 115
consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
nu au fost emise cu încălcarea
art. 1 alin. (5) din Constituție
raportat la
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată sub acest aspect.
50.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la inexistența unei legi speciale care să fi abilitat Guvernul să emită
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea amintește cele reținute prin
Decizia nr. 120 din 16 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, potrivit cărora „interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de
alin. (4) al art. 115 din Constituție, republicată , referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, adoptat de Guvern, în temeiul unei prevederi constituționale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“.
51.
Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă privind lipsa de claritate și previzibilitate a legii, Curtea, prin
Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , paragraful 61, a reținut că acordarea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, reglementările anterioare acestui moment neputându-se considera ca instituind o reglementare care generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată.
52.
Analizând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege care instituie un plafon al pensiei militare de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea, prin
Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , precitată, paragraful 65, a reținut, în esență, că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici
Constituția
și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
53.
Prin aceeași decizie, paragraful 67, Curtea a reținut și că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor
art. 16 din Constituție .
54.
În ceea ce privește pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , Curtea constată că acestea sunt susceptibile de a crea un tratament diferit între persoanele care solicită acordarea pensiei în temeiul
în raport cu cele care solicită deschiderea pensiei în temeiul
privind sistemul unitar de pensii publice, dar numai ca urmare a opțiunii exprimate de pensionar, care este liber să opteze pentru sistemul de pensii considerat cel mai favorabil. Prin urmare, Curtea apreciază că și această critică de neconstituționalitate este lipsită de temei.
55.
De asemenea, Curtea apreciază că este lipsită de temei și critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor
art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 , privind recalcularea pensiei militare de stat, întrucât, potrivit dispozițiilor
art. 111
din același act normativ, „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor
art. 109
sau
110
și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, nu se poate reține nicio afectare a cuantumului dreptului la pensie militară de stat stabilită anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , de natură să contravină prevederilor
art. 44 ,
47
și
53 din Constituție .
56.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție,
precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcel Gherasim în Dosarul nr. 2.479/222/2017 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, de Gligor Gruion în Dosarul nr. 6.191/108/2017 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Emilian Dumitru în Dosarul nr. 6.622/118/2017 al Tribunalului Constanța - Secția I civilă, de Iosif Casian Grigorovici în Dosarul nr. 31.271/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Michi în Dosarul nr. 1.708/97/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Viorel Buga în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr în format vechi 4.249/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Nistor în Dosarul nr. 1.942/3/2018* al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Nicolae Dodan Laurențiu în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 40,
în ansamblul său, precum și cele ale
art. 40 pct. 4,
5,
6,
20,
21
și
24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția civilă, Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Constanța - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.