Decretul nr. 214/1977

Cadrele militare permanente ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne au dreptul la pensie militară de stat, în raport de activitatea și contribuția adusă la întărirea capacității de apărare a patriei, precum și la dezvoltarea economiei naționale.

Pensia militară de stat se acordă la împlinirea virstei de pensionare prevăzută în prezentul decret și se stabilește în funcție de numărul anilor serviti în cadrele permanente și retributia tarifara.

Pensionării militari por fi încadrați în unități socialiste, într-o activitate cu caracter permanent sau temporar ori pentru executarea unor lucrări, pînă la împlinirea de către aceștia a virstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.

După împlinirea virstei prevăzută la alin. (1), se aplică prevederile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.

Suma realizată din retributia cuvenită pentru aceasta activitate, împreună cu pensia militară de stat, nu pot depăși nivelul ultimei retribuții, pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potrivit majorărilor retributiei pentru acea funcție.

Militarii din cadrele permanente, care au o vechime în serviciu de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile, au dreptul la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, la împlinirea virstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile.

Cadrele militare care au o vechime în serviciu de cel puțin 30 ani din care 20 ani efectivi ca militar bărbații și 25 ani din care 15 ani efectivi ca militar femeile, sînt pensionate la cererea lor și la împlinirea virstei de 55 ani bărbații și 52 ai femeile.

Cadrele militare care doresc sa continue activitatea și după împlinirea virstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile, pot cere cu 3 luni înainte de împlinirea acestor virste să fie menținute în munca cel mult pînă la împlinirea virstei de 65 ani bărbații și 60 ani femeile, cu aprobarea ministrului apărării naționale, respectiv ministrului de interne.

Vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu pentru activitatea depusa este timpul cît ofițerii, maistrii militari și subofiterii au îndeplinit obligații militare în cadrele permanente sau în alte situații prevăzute în prezentul decret.

Dovada vechimii în serviciu, în vederea pensionării, se face cu fișa de pensie întocmită pe baza datelor ce rezultă din dosarul personal al militarului sau cu alte acte oficiale eliberate de organele competente.

Retributia tarifara care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.

La media retributiilor tarifare prevăzute la alin. (1) se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente, potrivit retribuirii în vigoare la acea data.

În cazul celor care, în ultimii 10 ani de activitate, au servit o perioadă mai mica de 5 ani în cadrele permanente, pensia se calculează pe baza mediei retributiilor tarifare lunare din perioada efectiv servita.

În retributia tarifara lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispozițiilor legale, în aceasta retributie.

Personalului navigant din aviatie, scafandrilor și altor categorii de personal, care și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale, li se aplica procentele grupelor I sau II de muncă, după caz, prevăzute de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, dacă au lucrat efectiv în aceste grupe cel puțin 20 ani, în grupa I, sau 25 ani, în grupa II de muncă; în cazul în care au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare grupei a III-a se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în grupele I și II.

Pentru cei prevăzuți la alin. (1), stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, cîte:

a) 1 an și 6 luni pentru grupa I de muncă;

b) 1 an și 3 luni pentru grupa a II-a de muncă.

Locurile și activitățile ce dau dreptul militarilor de a beneficia de pensie în raport cu grupa I sau II de muncă se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Militarilor din cadrele permanente care la data trecerii în rezerva nu au vechimea integrală în serviciu, dar au o vechime de cel puțin 15 ani, li se acordă pensie la împlinirea virstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile, proporțional cu numărul anilor de vechime.

Militarilor din cadrele permanente, care au la data trecerii în rezerva o vechime în serviciu de 10-15 ani, li se acordă o pensie de 350 lei lunar, pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se acordă 25 lei.

Cadrele militare femei cu o vechime în serviciu de 25 ani, din care cel puțin 15 ani efectivi ca militar, care au născut cel puțin 3 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, după cum urmează:

a) cu un an, pentru trei copii;

b) cu doi ani, pentru patru copii;

c) cu trei ani, pentru mai mulți copii.

Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi și nu poate fi mai mica de 50 ani.

La vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru activitatea depusa se cuprinde și timpul cît o persoană:

a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrata, mobilizata sau în prizonierat, dacă la data ivirii acestor situații se afla încadrată în munca;

b) a fost încadrată în baza unui contract de muncă; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială;

c) a fost deținută în lagare sau inchisori pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deținere se considera ca vechime în munca de un an și șase luni;

d) a fost îndepărtată din serviciu prin activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 august 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naționale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945;

e) a desfășurat activitate revolutionara antifascista recunoscută de către organele în drept ca vechime în munca.

Pentru militarii din cadrele permanente, care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în serviciu se ia în considerare proporțional cu timpul lucrat.

Perioada în care cadrele militare femei au lucrat cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la 6 ani, se socotește ca timp integral.

La stabilirea vechimii în serviciu prestată în alta calitate decît aceea ca militar, se ia în considerare și timpul cît o persoană s-a aflat în orice situație care, potrivit normelor din legislația privind pensiile de asigurări sociale de stat, se considera ca vechime în munca pentru acordarea dreptului la pensie.

Militarii din cadrele permanente, care datorită unor accidente în serviciu ori datorită unor boli contractate din cauza îndeplinirii obligațiilor militare și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.

Beneficiază, de asemenea, de pensie, militarii din cadrele permanente care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care s-au aflat în cadrele permanente, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II.

Persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă și lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condițiile prezentului decret, de pensie de invaliditate de gradul III.

Pierderea capacității de muncă se stabilește de către comisiile de expertiza medico-militare.

Militarii din cadrele permanente pot fi încadrați într-unul din următoarele grade de invaliditate;

a) gradul I, dacă aceștia au nevoie de îngrijire și supraveghere din partea altei persoane;

b) gradul II, ceilalți militari care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă;

c) gradul III, persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.

Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat.

Pensia ce se acordă militarilor din cadrele permanente care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligațiilor militare sau datorită altor boli contractate în timpul cît erau în cadrele permanente, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabilește în raport de vechimea în serviciu, în procente, din retributia tarifara, diferențiate pe transe de retributie. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:

Retributia tarifara

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 5 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 15 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 30 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

-lei-

-lei-

-lei-

- lei -

Pina la 1200

50

650

60

-

75

-

1201 - 1600

45

660

55

720

70

900

1601 - 2000

40

700

50

880

65

1120

2001 - 2500

37

725

47

1000

62

1300

2501 - 3000

35

800

45

1175

60

1550

3001 - 3500

33

900

43

1350

58

1800

3501 - 4000

31

980

41

1505

56

2030

peste 4000

29

1040

39

1640

54

2240

Pentru vechimea în serviciu cuprinsă între 5 și 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III de pînă la 30 la suta din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrală, se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.

Pensia de invaliditate de gradul III, împreună cu retributia primită pentru munca depusa, nu pot depăși, pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de muncă 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de muncă 70% din retributia avută la stabilirea gradului de invaliditate, actualizată, potrivit majorărilor pentru acea funcție.

Pensionării militari încadrați în gradele I, II și III de invaliditate sînt supuși revizuirii medicale, cel puțin o dată pe an, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începînd cu luna următoare.

Revizuirea medicală se poate face și la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea virstei de 55 ani bărbații și 52 ani femeile.

Nu sînt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invaliditati ireversibile, cei care au împlinit vîrsta de 55 ani bărbații și 52 ani femeile, precum și cei care beneficiază de pensie în condițiile art. 15 lit. b).

Pensia se stabilește în procente din retributia tarifara, diferențiate pe transe de retribuții și ani de vechime în serviciu. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:

Retributia tarifara

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 5 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 15 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

Pensia in procente din retributia tarifara pentru 30 ani vechime

Cuantumul minim al pensiei

-lei-

-lei-

-lei-

- lei -

Pina la 1200

35

460

40

-

70

-

1201 - 1600

30

470

35

480

65

840

1601 - 2000

24

480

33

560

60

1040

2001 - 2500

20

490

31

650

57

1200

2501 - 3000

17

500

30

775

55

1425

3001 - 3500

15

510

29

900

53

1650

3501 - 4000

14

520

28

1015

51

1855

peste 4000

13

530

27

1120

49

2040

Pentru vechimile cuprinse între 5 și 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrati.

Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrală, se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul a pensiei.

Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, și o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III, de pînă la 30 la suta, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pensia de invaliditate de gradul III, împreună cu retributia primită pentru munca depusa, nu pot depăși 70% din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcție.

Pensia de urmaș se acordă copiilor și sotiei, în condițiile prevăzute de prezentul decret.

Pensia de urmaș se acordă dacă militarul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensia de urmaș pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăși vîrsta de 25 ani.

Elevilor militari ai instituțiilor de învățămînt militare și civile li se acordă pensie de urmaș pe timpul cît urmează astfel de instituții, ori pînă la obținerea primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vîrsta de 25 ani.

Copiii urmași, care înainte de a împlini vîrsta de 16 ani au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plății pensiei de urmaș, pe toată perioada invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I și 300 lei lunar pentru gradul II.

Sotia are dreptul la pensie de urmaș la împlinirea virstei de 55 ani, pe tot timpul vieții, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie.

De asemenea, se acordă pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani și care a născut, pînă la data decesului soțului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.

Sotia are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vîrsta și de durata căsătoriei, pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soțului și are în îngrijire unu sau mai mulți copii, în vîrsta de pînă la 6 ani.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luindu-se ca baza de calcul:

a) pensia susținătorului decedat, dacă acesta era pensionar;

b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condițiile prezentului decret, pentru activitatea depusa sau pentru invaliditate.

Pensia de urmaș se stabilește în procente din pensia titularului, astfel: 50 la suta pentru un singur urmaș, 75 la suta pentru doi și 100 la suta pentru trei sau mai mulți urmași, cu drept la aceasta pensie.

Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaș este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda și atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.

Cînd unul dintre urmași pierde dreptul la pensie, ceilalți primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea data.

Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor decretului privind stabilirea drepturilor la pensie, în cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne se constituie următoarele comisii:

a) comisii de pensii pe lîngă comandamentele de armata, de arma și similare, cu următoarea componenta:

Presedinte:

- un loctiitor al comandantului;

Membri:

- un ofiter superior din Consiliul politic si statul major, seful organului de cadre, un ofiter financiar, un jurist si un medic;

b) comisii centrale de pensii ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, cu următoarea componenta:

Presedinte:

- un adjunct al ministrului;

Membri:

- un loctiitor al sefului Marelui stat major;

- un secretar adjunct al Consiliului politic superior;

- sefii directiilor: cadre si invatamint, financiare, medicale;

- seful Oficiului juridic.

Componenta nominală a comisiilor de pensii și a comisiilor centrale de pensii se stabilește prin hotărîre a Consiliului de conducere al Ministerului Apărării Naționale, respectiv al Ministerului de Interne.

În vederea stabilirii pensiei, se întocmește dosarul de pensionare, care trebuie să cuprindă fișa de pensie, precum și orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se întocmește de către:

a) unitatea militară de care militarul a aparținut la data iesirii din cadrele permanente, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la data trecerii sale în rezerva;

b) centrul militar în raza căruia domiciliază, în cazul militarilor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data iesirii din cadrele permanente. Pentru cadrele ce aparțin Ministerului de Interne, în asemenea cazuri se aplică prevederile alin. (1) lit. a).

Unitatea militară și centrul militar poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conține fișa de pensie.

Unitățile militare și centrele militare sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie organului de pensii din Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul de Interne, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și concluziile comisiei de expertiza medico-militară.

Organul de pensie din Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul de Interne, este obligat sa verifice în termen de 40 de zile dacă dosarul de pensionare conține toate datele necesare pentru stabilirea pensiei și sa propună comisiei de pensii emiterea deciziei de pensionare.

Comisiile de pensii emit deciziile de pensionare pe baza propunerilor organelor de pensii.

Împotriva deciziilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrala de pensii a Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerului de Interne. Deciziile care nu au fost atacate în termen, precum și deciziile comisiilor centrale de pensii, sînt definitive.

În cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerului de Interne, se constituie cîte o comisie de expertiza medico-militară care funcționează pe lîngă spitalele militare, precum și cîte o comisie centrala de expertiza medico-militară.

Componenta nominală a comisiilor de expertiza medico-militară de pe lîngă spitalele militare se stabilește prin ordin al șefului Direcției medicale, iar componenta nominală a comisiilor centrale de expertiza medico-militare, prin ordin al ministrului apărării naționale, respectiv al ministrului de interne.

Comisiile de expertiza medico-militare fac propuneri privind încadrarea militarilor în grade de invaliditate și efectuează revizuirea medicală periodică sau la cerere, a pensionarilor încadrați în grade de invaliditate, în ceea ce privește capacitatea lor de muncă.

Comisiile centrale de expertiza medico-militară avizează propunerile de încadrare în grade de invaliditate, făcute de comisiile de pe lîngă spitalele militare, controlează și îndrumă activitatea comisiilor de expertiza medico-militare de pe lîngă spitalele militare și rezolva contestațiile făcute de persoanele în cauza sau de Direcția medicală.

Pensiile se plătesc astfel:

a) de la data încetării retributiei cadrelor militare sau, după caz, a retributiei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în cel mult 3 luni de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele necesare a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).

Pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei de ieșire din cadrele permanente sau ulterior decesului susținătorului, pensia se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organul de pensii.

Pensia de urmaș, acordată copiilor potrivit prezentului decret, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii și educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaș au obligația să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menționat.

Pensia de urmaș a copiilor care au fost încredințați unor instituții de ocrotire se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreținerea în acele instituții.

Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente încetează începînd cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.

Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul:

a) executa o pedeapsă privativă de libertate;

b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari;

c) este concentrat ori mobilizat.

Pe timpul cît un pensionar de invaliditate gradul I este internat în unități de asistența socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.

Suspendarea plății pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.

În cazul prevăzut la art. 56 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata și cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăși pensia pe 12 luni.

După executarea pedepsei sau în caz de grațiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Pensionării reincadrati permanent sau temporar au obligația ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea și data de la care lucrează și cuantumul retributiei. Aceeași obligație revine și unității în care sînt încadrați pensionării.

Instanțele au obligația ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situație, în scris, organului de pensie respectiv.

Pensionarilor militari rechemati în cadrele permanente li se anulează decizia de pensionare.

Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.

Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualitatii între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la suta din retributia lor tarifara lunară.

Militatii din cadrele permanente pot contribui benevol cu încă 2 la suta din retributia tarifara lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz, contribuția totală va fi de 4 la suta din retributia tarifara. Cei care au contribuit cu 4 la suta din retributia tarifara beneficiază de o pensie suplimentară majorată, potrivit prezentului decret.

Contribuția pentru pensia suplimentară se retine de unități și se virează de către acestea prin Direcția financiară a Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerului de Interne, într-un cont special la Casa de Economii și Consemnațiuni, pentru care se acordă o dobinda de 3 la suta anual.

Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de aceasta pensie de la data iesirii lor din cadrele permanente ca urmare a pensionării.

Pentru militarii care au contribuit cu 2 la suta, pensia suplimentară se stabilește în procente din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei militare, după anii de contribuție, astfel:

Timpul cit s-a contribuit

% din retributia tarifara

- peste 20 ani

12

- 15-20 ani inclusiv

10

- 10-15 ani inclusiv

8

- 5-10 ani inclusiv

5

Militarii care au contribuit în mod benevol cu 4 la suta din retributia tarifara lunară beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retributia folosită la calcularea pensiei militare, după anii de contribuție, după cum urmează:

Timpul cit s-a contribuit

% din retributia tarifara

- peste 25 ani

18

- 20-25 ani inclusiv

16

- 15-20 ani inclusiv

14

- 10-15 ani inclusiv

12

- 5-10 ani inclusiv

8

Pentru militarii care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la suta, iar o alta perioada cu 4 la suta, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuției de 4 la suta; în acest caz, fiecare doi ani de contribuție cu 2 la suta se iau în calcul ca un an de contribuție cu 4 la suta.

Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc.

Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu.

Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofițer, maistru militar sau subofițer, au drept la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, dacă au cel puțin 30 ani vechime în serviciu la data iesirii din cadrele permanente, din care 20 ani efectivi ca militar, și au împlinit vîrsta de 60 ani.

Celor care au calitatea de pensionari militari la data degradării ori pierderii gradului militar li se retrage dreptul la pensia de serviciu pentru activitatea depusa, pînă la împlinirea virstei prevăzută la alin. (1).

Pensionării de invaliditate de orice grad, care sînt revizuibili medical, existenți la data prezentului decret, vor fi reexaminati de către comisiile de expertiza medico-militare la termenele stabilite, potrivit prezentului decret.

Pensionării militari, care în urma revizuirii medicale urmează să fie reincadrati în munca, vor fi repartizați în locuri de muncă corespunzătoare, potrivit pregătirii și capacității lor, prin direcțiile județene și a municipiului București pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale. Aceștia își mențin dreptul la pensie numai pînă la încadrarea în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. Pensionării de invaliditate care la intrarea în vigoarea a prezentului decret, beneficiau atît de pensie cît și de retributie, își mențin acest drept cît timp continua să fie încadrați în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977.