Decizia nr. 782/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I al titlului II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , excepție ridicată de Alexandru Geamănu în Dosarul nr. 27.373/3/2016 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 403D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției și judecarea cauzei și în lipsă.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât modalitatea de actualizare a despăgubirilor este una rezonabilă, de natură a minimaliza efectele devalorizării monedei naționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Decizia civilă nr. 245A din 1 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 27.373/3/2016, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I al titlului II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 . Excepția de

neconstituționalitate a fost ridicată în Dosarul nr. 27.373/3/2016 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, care a omis să soluționeze cererea de sesizare a Curții Constituționale. Acest aspect a fost invocat ca motiv de apel soluționat de instanța de control judiciar prin sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată în fața primei instanțe în raport cu care a omis să se pronunțe. Excepția a fost invocată de Alexandru Geamănu într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de compensare emise în temeiul

Legii nr. 165/2013

de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin care a fost validată dispoziția primarului de acordare de măsuri compensatorii și a fost stabilit un număr de puncte.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece permit ca valoarea despăgubirilor să fie stabilită în funcție de valoarea viitoare a dolarului, a cărui rată de creștere nu este aceeași cu a leului, cele două economii, română și americană, fiind diferite, și permit ca statul să amâne soluționarea dosarelor în funcție de voința sa unilaterală.

7.

Arată că din moment ce

Legea nr. 165/2013

se referă la grila notarială din 2013, care are în vedere paritatea dolarului din 2013, nu se justifică luarea în calcul a parității dolarului din 2016, anul emiterii deciziei de compensare. În concluzie, susține că beneficiază de condiții mai puțin favorabile decât cele prevăzute de

Legea nr. 165/2013 , iar aplicarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002

înseamnă o profundă nedreptate care nu concordă cu dispozițiile

art. 1 alin. (3) din Constituție . În concluzie, consideră că dreptul de despăgubire trebuie stabilit potrivit prețurilor din anul 2013.

8.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Procedura instituită prin dispozițiile

Legii nr. 10/2001 , inclusiv cu privire la valoarea imobilelor restituite prin echivalent, este una specială, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, limitarea întinderii reparațiilor are în vedere posibilitățile economice și sociale luate în considerare de către legiuitor.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispozițiile

art. I din titlul II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 . În realitate, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al acesteia numai dispozițiile

art. I alin. (1) din titlul II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 48/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, cu modificările ulterioare. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „(1) Pentru actualizarea despăgubirilor acordate în perioada cuprinsă între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989 se va utiliza un coeficient de actualizare aferent fiecărui an prin raportarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul preluării, la cursul leu/dolar S.U.A. din anul emiterii deciziei/dispoziției prin care se soluționează notificarea. Acest coeficient de actualizare se va utiliza și pentru calculul valorii estimative a construcțiilor și terenurilor preluate în mod abuziv în intervalul de referință al legii.“

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (3)

privind valorile supreme ale statului de drept.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale sunt criticate prin prisma momentului în raport cu care se stabilește valoarea actualizată a despăgubirilor încasate pentru imobilul în privința căruia se emite decizia de compensare prin puncte. Acestea stabilesc în concret modul de calcul al sumelor pe care persoanele îndreptățite trebuie să le restituie pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de lege. Legiuitorul a optat ca actualizarea despăgubirilor acordate în perioada cuprinsă între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989 să se facă pe baza unui coeficient de actualizare raportat la cursul leu/dolar S.U.A., având în vedere că perioada de referință cuprinde un orizont de timp întins în care nu exista noțiunea de indice de inflație (în acest sens, a se vedea expunerea de motive a

Legii nr. 48/2004

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 ).

15.

Prin

Decizia nr. 236 din 27 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2004, Curtea a reținut că modul în care se asigură plata despăgubirilor foștilor proprietari în cazul în care imobilele nu pot fi restituite în natură, precum și actualizarea acestor despăgubiri sunt consecințe ale dreptului la despăgubire, având semnificația unor garanții pentru realizarea efectivă a acestui drept. Curtea a mai observat că „soluțiile adoptate de legiuitor cu privire la modul de stabilire a despăgubirilor și a întinderii acestora sunt în concordanță cu exigențele reglementărilor internaționale. Referitor la reparația în ipoteza privării de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, pe de o parte, că dreptul la indemnizare trebuie să aibă un cuantum rezonabil, iar pe de altă parte că metoda de evaluare a bunului trebuie să fie, la rândul ei, în mod manifest rezonabilă“.

16.

Distinct de această decizie ale cărei considerente rămân valabile, Curtea reține că dispozițiile legale criticate dau expresie voinței legiuitorului care dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, scopul urmărit de acesta fiind dezdăunarea corespunzătoare a persoanelor îndreptățite, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, necesare și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății.

17.

Prin urmare, legiuitorul a ales un criteriu care să asigure un echilibru valoric între prestații, respectiv între valoarea despăgubirilor acordate de stat la momentul preluării imobilului și valoarea despăgubirilor restituite. Acest criteriu este unul abstract, fundamentat pe cursul valutar de la momentul restituirii. Nu se poate susține că prin utilizarea acestui criteriu vreuna dintre părți, statul sau persoana îndreptățită, ar fi avantajată, întrucât ambele părți vor fi supuse riscului cursului valutar și se vor supune aprecierii sau deprecierii valorii monetare. Totodată, până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, persoana îndreptățită la restituire are o simplă expectanță de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege și o eventuală obligație de restituire a despăgubirilor primite la data preluării imobilului.

18.

În continuare, Curtea observă că potrivit prevederilor

art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, autoritatea competentă emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv, după ce, în prealabil, acesta a fost evaluat prin aplicarea grilei notariale și după scăderea, acolo unde este cazul, a valorii actualizate a despăgubirilor încasate la data preluării.

19.

Astfel, dispozițiile

art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013

reglementează o regulă logică de calcul al despăgubirilor cuvenite sub formă de puncte, în sensul că, la stabilirea numărului de puncte se va ține cont de despăgubirile anterior încasate pentru imobilul în cauză. Așadar, dacă persoana îndreptățită a încasat în trecut, în contul aceluiași imobil, anumite despăgubiri, atunci valoarea actualizată a acestora se va scădea din valoarea imobilului evaluat. Această regulă consacră o modalitate echitabilă de despăgubire, din moment ce se raportează la valoarea actualizată a despăgubirilor deja încasate, dar și la sistemul grilei notariale, aplicabil tuturor persoanelor destinatare ale

Legii nr. 165/2013 , și evită, în același timp, îmbogățirea fără justă cauză atât a destinatarului normei, pe de o parte, cât și a statului, pe de altă parte (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 326 din 30 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 23 iunie 2015).

20.

Prin urmare, faptul că actualizarea valorii despăgubirilor deja încasate și care trebuie rambursate se realizează prin raportare la anul emiterii deciziei, iar această valoare se scade din valoarea imobilului evaluat nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (3)

privind statul de drept, în componenta sa referitoare la dreptate ca valoare supremă, întrucât despăgubirile acordate persoanelor îndreptățite trebuie să fie drepte, echitabile, rezonabile și proporționale.

21.

În fine, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective ( Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996).

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Geamănu în Dosarul nr. 27.373/3/2016 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile

art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2021.