Decizia nr. 902/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. a) , ale art. 11 alin. (1) și ale art. 23 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 3 lit. a) , ale
art. 11 alin. (1)
și ale
art. 23 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Sorin Sabău în Dosarul nr. 932/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.418D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Menționează că instanța constituțională a mai soluționat critici similare și solicită menținerea acestei jurisprudențe cu referire la
art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 932/102/2019/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. a) , ale
art. 11 alin. (1)
și ale
art. 23 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Sorin Sabău într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care s-a contestat decizia de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, din coroborarea
art. 49 alin. (1) lit. b)
și
c) din Legea nr. 263/2010
cu
art. 3 alin. (3)
și
(6) din Legea nr. 446/2006
privind pregătirea populației pentru apărare, rezultă că perioada în care o persoană a avut calitatea de militar în termen sau student în sistemul universitar, cu condiția absolvirii studiilor/sistemului de apărare și securitate națională, reprezintă vechime în muncă de care trebuie să se țină cont la pensionare. Cu toate acestea, definiția de la
art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015
omite cele două categorii de persoane. Totuși, apreciază autorul, această omisiune nu ar fi produs consecințe vătămătoare dacă legiuitorul ar fi stabilit că și aceste categorii beneficiază de vechime pentru condițiile speciale de muncă, așa cum sunt acestea prevăzute în
art. 9 din Legea nr. 223/2015 .
6.
Prevederile
art. 23 alin. (2) din Legea nr. 223/2015
sunt contrare
art. 15 alin. (1) ,
art. 16 alin. (1)
și
art. 47 alin. (2) din Constituție , deoarece în cazul militarilor în termen și al
studenților, așa cum sunt amintiți în cuprinsul
art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015
- ca fiind beneficiari ai vechimii în serviciu, nu se va ține cont de activitatea desfășurată în condiții de muncă speciale. Astfel, cele două categorii sunt discriminate față de un ofițer militar, de exemplu, care va beneficia de vechimea calculată pe baza condițiilor speciale de muncă, deși jurământul militar prestat este același și are aceleași efecte juridice, iar reglementările aplicabile și condițiile de îndeplinire a obligațiilor sunt identice.
7.
Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile criticate nu sunt retroactive, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu este retroactiv actul normativ care modifică pentru viitor o stare de fapt născută anterior și nici care suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi. Restul prevederilor constituționale nu sunt încălcate, în opinia instanței judecătorești, în acest sens fiind invocată și
Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 12 mai 2005
cu referire la modul de exercitare a dreptului fundamental la pensie.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 3 lit. a) , ale
art. 11 alin. (1)
și ale
art. 23 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins:
–
Articolul 3
lit. a): „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de
privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de
privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de
privind constituirea și organizarea clerului militar“;
–
Articolul 11
alin. (1): „Încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, speciale și alte condiții se realizează pe baza criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001
privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, și de
Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004
privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru polițiști, cu modificările ulterioare.“;
–
Articolul 23
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situațiile prevăzute la
art. 3 lit. e) , la care se adaugă sporurile acordate conform
art. 24 .
Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde și sporul acordat pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 , cu modificările ulterioare, și de
Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 , cu modificările ulterioare.
12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 15 alin. (1)
privind universalitatea drepturilor,
art. 16 alin. (1)
și
(2)
privind egalitatea în drepturi,
art. 41 alin. (1)
și
(2)
referitor la muncă și protecția socială a muncii,
art. 42 alin. (2)
referitor la interzicerea muncii forțate și
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia apreciază că, din coroborarea
art. 49 alin. (1) lit. b)
și
c) din Legea nr. 263/2010
cu
art. 3 alin. (3)
și
(6) din Legea nr. 446/2006
privind pregătirea populației pentru apărare, rezultă că perioada în care o persoană a avut calitatea de militar în termen sau student în sistemul universitar, cu condiția absolvirii studiilor/sistemului de apărare și securitate națională, reprezintă vechime în muncă de care trebuie să se țină cont la pensionarea în sistemul public de pensii. Or, întrucât definiția de la
art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015
omite din enumerare și cele două categorii de persoane indicate anterior, ar rezulta că o asemenea asimilare nu operează și în sistemul pensiilor militare de stat. Cu toate acestea, apreciază autorul, această omisiune nu ar fi produs consecințe vătămătoare dacă legiuitorul ar fi stabilit că și aceste categorii beneficiază de vechime pentru condițiile speciale de muncă, așa cum sunt acestea prevăzute în
art. 9 din Legea nr. 223/2015 .
14.
Cu referire la această critică, se observă că autorul nu sesizează că, în realitate, perioada în care o persoană a avut calitatea de militar în termen sau student al unei instituții militare de învățământ este considerată de lege ca vechime în serviciu. Astfel, potrivit
art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 , este considerată vechime în serviciu și perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal. Definiția din
art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015
dată noțiunii de militar, mai precis împrejurarea că în enumerarea persoanelor care au această calitate nu sunt incluși și militarii în termen și studenții instituțiilor militare de învățământ, nu are nicio relevanță în condițiile în care legea recunoaște în mod expres ca vechime în serviciu de care se va
ține seama la acordarea pensiei de serviciu și perioada indicată în
art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 .
15.
Autorul excepției mai arată că prevederile
art. 23 alin. (2) din Legea nr. 223/2015
sunt contrare
art. 15 alin. (1) ,
art. 16 alin. (1)
și
art. 47 alin. (2) din Constituție , deoarece în cazul militarilor în termen și al studenților, așa cum sunt amintiți în cuprinsul
art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015
- ca fiind beneficiari ai vechimii în serviciu, nu se va ține cont de activitatea desfășurată în condiții de muncă speciale. Astfel, cele două categorii sunt discriminate față de un ofițer militar, de exemplu, care va beneficia de vechimea calculată pe baza condițiilor speciale de muncă, deși jurământul militar prestat este același și are aceleași efecte juridice, iar reglementările aplicabile și condițiile de îndeplinire a obligațiilor sunt identice.
16.
Și această critică este neîntemeiată, întrucât
art. 23 din Legea nr. 223/2015
nu tratează în mod diferențiat categoria beneficiarilor pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 223/2015 care au avut (și) calitatea de militari în termen și studenți ai instituțiilor militare de învățământ și alți beneficiari care nu au avut aceste calități. Prevederile
art. 23 din Legea nr. 223/2015
nu impun valorificarea diferențiată, în funcție de diversele perioade considerate de lege ca vechime în serviciu, a sporurilor prevăzute de
art. 24
din aceeași lege, potrivit cărora „La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condițiile stabilite de
Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 , cu modificările ulterioare, și de
Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 , cu modificările ulterioare, astfel: a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite; b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale; c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în alte condiții“. Astfel, nicio prevedere a
și, în particular, cele invocate de către autorul excepției nu împiedică autoritatea administrativă relevantă ca la stabilirea pensiei de serviciu să țină seama, ca vechime în serviciu, de perioada în care persoana a fost militar în termen sau student într-o instituție militară de învățământ și de eventualele sporuri prevăzute de
art. 24 din Legea nr. 223/2015 . În fapt, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit că autoritatea administrativă i-a respins cererea de acordare a pensiei de serviciu, întrucât nu respectă cerințele reglementate de
art. 16 și următoarele din Legea nr. 223/2015 , acordându-i doar o pensie de invaliditate în condițiile acestui act normativ. Prin ele însele, prevederile legale invocate de către autorul excepției ca fiind neconstituționale nu sunt contrare textelor constituționale indicate de către acesta; eventuala aplicare greșită a acestora de către autoritatea administrativă și/sau instanțele judecătorești învestite cu verificarea constatărilor autorității administrative reprezintă, bineînțeles, o chestiune care depășește competența Curții Constituționale.
17.
În sfârșit, cu referire la prevederile
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , de asemenea indicate de către autorul excepției în cererea de sesizare, Curtea observă că nu oferă nicio critică concretă a acestora și nu explică în ce fel contravin
Constituției . Această conduită contravine practicii impuse în mod constant în jurisprudența sa de către Curtea Constituțională, în sensul că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). Ca atare, Curtea Constituțională va respinge și excepția de neconstituționalitate vizând prevederile
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 .
18.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Sabău în Dosarul nr. 932/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 3 lit. a) , ale
art. 11 alin. (1)
și ale
art. 23 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.