Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 13/2000

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30, 34 și 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa

prezumat în vigoare

Data actului
25 ianuarie 2000
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 232 din 26 mai 2000
Citat de
1 act
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 11.412 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Decretul nr. 209/1976 5 iulie 1976 (prevederi anume) pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa ale unităților socialiste

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30, 34 și 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea operațiilor de casa, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romdor" - S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 2.292/1999 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul asupra cererii de amânare a judecării cauzei, formulată în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă de Ministerul Finanțelor, "pentru pregătirea apărării în deplina cunoștința de cauza".

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la cererea de amânare a judecații, nu se opune acordării termenului solicitat de Ministerul Finanțelor.

Deliberând și având în vedere prevederile art. 156 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională respinge cererea de amânare a judecării cauzei, ca netemeinic motivată, întrucât solicitarea este formulată de o persoană juridică - Ministerul Finanțelor - care, având în structura sa organizatorică Direcția generală juridic și contencios, avea posibilitatea să își pregătească apărarea pentru acest termen.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază ca, în speta, criticile formulate privesc aplicarea unor texte din

Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976 , iar nu constituționalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 25 august 1999, pronunțată în Dosarul nr. 2.292/1999, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30, 34 și 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romdor" - S.A. din Sibiu într-un litigiu având ca obiect plata de penalități pentru nerespectarea disciplinei financiare prevăzute de acest regulament. În motivarea excepției se arata ca acest decret, fiind un act normativ specific sistemului socialist, contravine principiilor de funcționare a societăților comerciale, care, având caracter privat, sunt supuse

Legii contabilității nr. 82/1991 ,

Hotărârii Guvernului nr. 704/1993 ,

Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 2/1991

și

Ordonanței Guvernului nr. 18/1994 . Se mai arata ca acest decret este caduc, neavând aplicabilitate în cazul capitalului privat.

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata. Se arata ca "Problema aplicabilitatii

Decretului nr. 209/1976

se pune doar pentru intervalul cuprins până la 31 decembrie 1996, deoarece din anul 1997 a intrat în vigoare Legea bugetului de stat pentru acest an, respectiv

Legea nr. 72/1997 , potrivit căreia

Decretul nr. 209/1976

se aplică doar instituțiilor publice", cu precizarea ca pentru perioada 1990-1996 nu exista prevederi legale exprese care să înlăture aplicarea acestui decret, astfel ca excepția de neconstituționalitate este nefondata și sub acest aspect. Se mai arata ca, în speta, prevederile

Decretului Consiliului de Stat nr. 209/1976

au fost aplicate doar până la 31 decembrie 1996, deși s-a efectuat controlul și pentru anul financiar 1997.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30, 34 și 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

este inadmisibila, arătându-se ca, motivandu-și excepția, autorul acesteia nu ridica probleme de constituționalitate a textelor criticate, ci de aplicare a lor.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

În temeiul

art. 5 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit căruia "Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate sa comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale", prin Adresa nr. 3.351 din 29 octombrie 1999 a fost solicitat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată.

În opinia Ministerului Finanțelor, exprimată în Adresa nr. 3.700 din 25 noiembrie 1999, prevederile

Decretului Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa sunt aplicabile numai instituțiilor publice "începând cu anul 1997, prin menționarea, în anexa nr. 4 la legile bugetare anuale nr. 72/1997, nr. 109/1998 și nr. 36/1999, a

Decretului nr. 209/1976

ca baza legală pentru capitolul încasări și alte surse, cu specificația ╟valabil numai pentru instituțiile publice╚".

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, opinia Ministerului Finanțelor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 30, 34 și 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa, care au următoarea redactare:

- Art. 30: "Este interzisă acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral avansul primit anterior, cu următoarele excepții: când durata delegației prevăzute inițial a fost prelungită; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevăzute la art. 29 lit. d), în cazul în care în aceeași perioadă au loc mai multe acțiuni; avansurile au fost acordate pentru procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a cazurilor prevăzute prin normele elaborate de organele centrale competente. De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o altă persoană, precum și acordarea de avansuri în contul retributiei, cu excepția cazurilor aprobate expres prin dispoziții legale.";

- Art. 34: "Titularul de avans este obligat ca, în termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa întocmească și să depună, la compartimentul financiar-contabil al unității care i-a acordat avansul, decontul de cheltuieli în care se înscriu toate documentele justificative și le anexează la acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligația sa menționeze pe decont data primirii, care se considera data justificarii avansului.";

- Art. 38 alin.4: "[...] În cazul în care, în urma verificării ulterioare a decontului de către organele în drept din unitate sau din afară, se constata diferențe de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de întârziere se calculează asupra acestor diferențe din ziua aducerii la cunoștința celui în cauza și până în ziua achitării sumei, în afară de situația în care titularul de avans este de rea-credința, caz în care penalizarea se calculează din ziua în care a expirat termenul de depunere a decontului."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.

În motivarea excepției Societatea Comercială "Romdor" S.A. din Sibiu nu menționează nici un text sau principiu din Constituție căruia

Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa i-ar contraveni. În opinia autorului excepției acest act normativ este specific sistemului socialist și contravine principiilor de funcționare a societăților comerciale cu capital privat, cărora le sunt aplicabile dispozițiile

Legii contabilității nr. 82/1991 , ale

Hotărârii Guvernului nr. 704/1993

pentru aprobarea unor măsuri de executare a

Legii nr. 82/1991 , ale

Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 2/1991 , precum și ale

ordonanțelor Guvernului nr. 18/1994

și nr. 15/1996. Se apreciază ca prevederile criticate sunt aplicabile doar societăților comerciale cu capital de stat.

Curtea constata ca susținerile autorului excepției nu constituie, în realitate, critici de neconstituționalitate, ci aspecte referitoare la aplicarea prevederilor

Decretului Consiliului de Stat nr. 209/1976 , asupra cărora aceasta nu se poate pronunța însă, întrucât, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției". Ca atare, în jurisprudenta Curții Constituționale s-a statuat ca aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților, precum și modul de interpretare și aplicare a legii sunt de competența instanțelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, aceasta își menține valabilitatea și în aceasta cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30, 34 și ale

art. 38 alin. 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976

pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casa, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romdor" - S.A. din Sibiu în Dosarul nr. 2.292/1999 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 ianuarie 2000.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.