Decizia nr. 25/2022

Articolul 335

alin. (4): „(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.“;

–

Articolul 340

alin. (1): „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform

art. 339

poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.“

11.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității, ale

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale

art. 52

referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale

art. 126 alin. (1)

privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, precum și ale

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile

art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și ale

art. 8 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Declarația Universală a Drepturilor Omului .

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 335 alin. (4)

și ale

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile

art. 1 alin. (5) , ale

art. 16

și ale

art. 21 din Constituție

- invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare.

13.

Astfel, prin

Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că procurorul, ca titular al dreptului de a exercita acțiunea penală, este cel care decide cu privire la rezultatul urmăririi penale, fie prin trimiterea în judecată a inculpatului, fie prin adoptarea unei soluții de neurmărire sau netrimitere în judecată (clasare, respectiv renunțare la urmărirea penală), tot o modalitate de finalizare a urmăririi penale fiind și încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, reglementată distinct, ca procedură specială. Terminarea urmăririi penale are însă un caracter relativ, întrucât există posibilitatea ca aceasta să fie reluată, actele emise de procuror nebucurându-se de autoritate de lucru judecat.

14.

În ceea ce privește instituția redeschiderii urmăririi penale, prin decizia mai sus menționată, Curtea a reținut că aceasta constituie, potrivit dispozițiilor

art. 332 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală , un caz de reluare a urmăririi penale. Sediul materiei îl reprezintă prevederile

art. 335 din Codul de procedură penală , potrivit cărora redeschiderea urmăririi penale vizează situațiile în care urmărirea penală a fost finalizată printro ordonanță de clasare sau printr-una de renunțare la urmărirea penală. Redeschiderea se dispune atât de către procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția, dacă ulterior constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, cât și de către însuși procurorul care a dispus soluția, dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ori dacă constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform dispozițiilor

art. 318 alin. (6) din Codul de procedură penală . De asemenea, potrivit prevederilor

art. 335 alin. (5)

din același cod, redeschiderea urmăririi penale are loc și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de clasare și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, sens în care dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală.

15.

Așa cum a reținut Curtea Constituțională - prin

Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017 , citată anterior -, ca regulă generală, redeschiderea urmăririi penale este, sub sancțiunea nulității, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile. O astfel de abordare a fost desprinsă din necesitatea punerii de acord a instituției cu exigențele

art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale . Astfel, prin

hotărârile din 22 mai 1998 ,

3 iunie 2003

și

4 august 2005 , pronunțate în cauzele Vasilescu împotriva României, paragraful 41, Pantea împotriva României, paragraful 236, și Stoianova și Nedelcu împotriva României, paragraful 20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că procurorii români, care acționează în calitate de magistrați ai Ministerului Public, nu îndeplinesc condiția de independență față de executiv. Totodată, prin Hotărârea pronunțată în

Cauza Stoianova și Nedelcu împotriva României , paragraful 20, Curtea de la Strasbourg a subliniat necesitatea ca posibilitatea acordată parchetului de a redeschide urmărirea penală să fie supusă autorizării unei instanțe naționale, care să fie obligată să examineze temeinicia unei astfel de cereri, în sensul aprecierii dacă redeschiderea cazului nu este inechitabilă sau perioada scursă de la încetarea anchetei nu este excesivă. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că lipsurile care apar în realizarea anchetelor inițiale nu sunt imputabile reclamanților și nu trebuie să îi pună pe aceștia în situații defavorabile. Așadar, procedura confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale reprezintă un remediu împotriva puterii discreționare a procurorului de a reactiva procesul penal.

16.

În continuare, prin

Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017 , mai sus menționată, Curtea Constituțională a observat că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale, conform prevederilor

art. 285 și următoarele din Codul de procedură penală . În acest sens, dispozițiile

art. 335 alin. (1)

din același cod prevăd că, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale, prevederile

art. 317 din Codul de procedură penală

urmând a fi aplicate în mod corespunzător. Astfel, redeschiderea urmăririi penale are ca finalitate dispunerea de către procuror a uneia dintre soluțiile prevăzute de dispozițiile

art. 327 din Codul de procedură penală , respectiv fie trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, fie clasarea sau renunțarea la urmărire. Dacă ultimele două potențiale soluții nu schimbă situația juridică a persoanei în privința căreia se dispune redeschiderea urmăririi penale, soluția de trimitere în judecată, prin rechizitoriu, are ca efect supunerea acesteia cercetării judecătorești. Dar, în oricare dintre cele trei situații juridice analizate, împotriva persoanei referitor la care este confirmată soluția de redeschidere a urmăririi penale va fi formulată o acuzație în materie penală.

17.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale, astfel reglementată, constituie o garanție procesuală a caracterului echitabil al actului de redeschidere a urmăririi penale acordată participanților la procesul penal, conform prevederilor

art. 21 alin. (3) din Constituție

și celor ale

art. 6 paragraful 1 din Convenție . Ca urmare a instituirii acestor garanții, atât persoana în privința căreia este formulată o acuzație în materie penală, cât și ceilalți participanți la procesul penal au dreptul de a-și apăra interesele procesuale, în mod echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, instituite prin lege. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor

art. 335 alin. (6) din Codul de procedură penală , legiuitorul a instituit o excepție de la regula potrivit căreia ordonanțele de redeschidere trebuie supuse confirmării judecătorului de cameră preliminară. Astfel, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. O astfel de soluție își găsește justificare în prevederile constituționale ale

art. 132 alin. (1)

referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, conform cărora „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic“. În acord cu dispozițiile

art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală

privind infirmarea actelor procesuale sau procedurale, procurorul ierarhic superior, când constată că un act sau o măsură procesuală a procurorului ierarhic inferior nu este dată cu respectarea dispozițiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. De aceea, dacă procurorul ierarhic superior constată necesitatea infirmării soluției, pronunță o ordonanță al cărei efect imediat constă în necomunicarea ordonanței de clasare. Fiind infirmată și necomunicată, ordonanța de clasare nu există și, deci, nu produce niciun efect cu privire la drepturile procesuale ale persoanelor interesate și, cu precădere, cu privire la dreptul acestora de a se adresa cu plângere judecătorului de cameră preliminară. Un astfel de drept nu a fost însă suprimat, ci numai prorogat până la pronunțarea unei noi soluții în cauză, fie de clasare ori renunțare la urmărirea penală, fie de trimitere în judecată, situații în care persoana interesată se poate adresa judecătorului de cameră preliminară, după comunicare, în termenul stabilit prin prevederile

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală , urmând ca, în situația emiterii unui rechizitoriu, toate aspectele relevate să fie supuse judecătorului de cameră preliminară în procedura de filtru prevăzută de dispozițiile

art. 342 și următoarele

din același cod. În plus, este posibil ca, după infirmare, procurorul să pronunțe tot o soluție de clasare, care, ulterior, să fie din nou infirmată de către procurorul ierarhic superior. Dacă infirmarea intervine ca urmare a unei plângeri formulate după comunicarea soluției, atunci o asemenea ordonanță va fi supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. Dacă însă infirmarea intervine din oficiu, anterior comunicării soluției de clasare, vor fi aplicabile dispozițiile

art. 335 alin. (6) din Codul de procedură penală , care dau expresie principiului subordonării ierarhice, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție. Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile de lege anterior menționate nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, asigură exercitarea acestuia, prin aceea că au menirea de a garanta soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, prin eficientizarea activității de urmărire penală.

18.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea Constituțională nu a reținut critica potrivit căreia soluția legislativă care asigură posibilitatea exercitării controlului judiciar

doar în cazul admiterii cererii de redeschidere a urmăririi penale, cu excluderea ordonanței prin care este respinsă o astfel de cerere, încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Ordonanța de respingere a unei cereri de redeschidere a urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, întrucât - spre deosebire de ordonanța de redeschidere a urmăririi penale - o asemenea soluție nu presupune o acuzație în materie penală, astfel că nu schimbă cu nimic situația juridică a persoanelor care au avut calitatea de părți sau de subiecți procesuali principali în dosarul penal în care s-a dispus de către procuror o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată. Totodată, așa cum reiese din analiza prevederilor

Codului de procedură penală

și a jurisprudenței recente a Curții Constituționale, accesul la justiție al persoanelor interesate este asigurat, oricare ar fi soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de către procuror - clasare, respectiv renunțare la urmărirea penală.

19.

Astfel, în ceea ce privește ordonanțele de clasare, persoana interesată are la dispoziție procedura plângerii la procurorul ierarhic superior, reglementată de dispozițiile

art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală , potrivit cărora, în cazul soluțiilor de clasare, plângerea se poate face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. Ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că actele prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, fiind modalități de înfăptuire a justiției, trebuie să fie supuse cenzurii judecătorului ( Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998), legiuitorul a reglementat, prin prevederile

art. 340

și

341 din Codul de procedură penală , procedura plângerii la judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, chiar dispozițiile

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

- criticate în prezenta cauză - stabilesc că persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform

art. 339

poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Dacă judecătorul de cameră preliminară - în temeiul dispozițiilor

art. 341 alin. (6) lit. b)

sau

alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală

- admite plângerea împotriva soluției de clasare și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, atunci, potrivit prevederilor

art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală , devine incidentă instituția redeschiderii urmăririi penale.

20.

Așa fiind, Curtea - prin

Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017 , mai sus menționată - a constatat că dispozițiile

art. 335 alin. (4)

și ale

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

prevăd în mod clar și previzibil actele procurorului supuse controlului judiciar și asigură accesul la justiție al persoanelor interesate, fără a crea un tratament juridic diferit pentru situații similare.

21.

În același sens este și

Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 18 noiembrie 2019.

22.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

23.

Pentru argumentele mai sus arătate, Curtea constată că dispozițiile

art. 335 alin. (4)

și ale

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

nu încalcă nici prevederile

art. 126 alin. (1) din Constituție

și nici dispozițiile

art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și ale

art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului .

24.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 52 din Legea fundamentală , Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în cauza de față.

25.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Somaco Construct - S.R.L. din Constanța, în Dosarul nr. 1.216/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și constată că dispozițiile

art. 335 alin. (4)

și ale

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.