Decizia nr. 202/2022

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 111 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ștefan D. Gheorghe în Dosarul nr. 38.743/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.688D/2021.

2.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care arată, în esență, că este beneficiar al unei pensii militare, iar cuantumul acesteia este mai mic decât cel al pensiei calculate potrivit principiului contributivității. Susține că prevederile

art. 111 din Legea nr. 223/2015

și cele asociate acestora, în special cele ale

art. 28

din lege, privind baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, sunt neconstituționale. Deși au mai fost declarate ca fiind constituționale, arată că, în cazul său, sunt câteva aspecte diferite referitoare la calculul pensiei și constituirea bazei de calcul. Astfel, susține că baza de calcul a fost constituită din salarii care erau în medie de peste 6.000 de lei, însă așa-zisa actualizare la care se referă

art. 28

din lege a fost transformată într-un artificiu pentru scăderea bazei de calcul, care s-a făcut în mod secret. Explicațiile ulterioare, cerute în scris de la instanțele civile, au fost că salariul de 6.000 de lei, pentru a fi luat în calcul ca bază de calcul, a fost separat în 40 de elemente salariale, două erau gradul și funcția (în cazul său, gradul de căpitan și funcția de general, cu două majorări), iar la aceste două funcții s-au adăugat sporuri, care nu existau în momentul ieșirii sale la pensie. Autorul face referire la demersurile sale întreprinse pentru soluționarea unei cauze penale privind fapta prevăzută de

art. 91 din Legea nr. 223/2015 . Autorul își exprimă nemulțumirea față de cuantumul scăzut al pensiei militare, care face dificilă asigurarea existenței în vremurile actuale, și solicită Curții Constituționale ca, în urma unei atente analize, să pronunțe o soluție astfel încât să poată obține o revizuire în cauză.

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 .

5.

Având cuvântul în replică, autorul invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 6 mai 2020

și arată că baza de calcul constituită exclusiv din veniturile salariale brute și raportate strict la nivelul ierarhic al unității de la care se pensionează și orice diferențiere între membrii aceluiași corp de magistrați ori de militari, fără o justificare rezonabilă și obiectivă, este discriminatorie raportată la

art. 16 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6.

Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 38.743/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 111 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ștefan D. Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe judecătorești prin care s-a admis în parte cererea sa și s-a dispus anularea unei hotărâri emise de Comisia de Contestații din cadrul Serviciului Român de Informații și respingerea ca neîntemeiată a cererii privind anularea unei decizii privind actualizarea pensiei.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, neconstituționalitatea

art. 111

și a celorlalte prevederi asociate acestuia din

Legea nr. 223/2015 , prin raportare la

art. 16 din Constituție , invocându-se lipsa sistematizării și coerenței întregii

Legi nr. 223/2015 , ceea ce face ca aplicarea acesteia să fie de natură să încalce securitatea legislativă, să slăbească calitatea legislației și încrederea cetățeanului în statul de drept. De asemenea, autorul excepției susține că lipsa unor prevederi clare, aplicabile în toate situațiile deduse judecății și care să permită legătura procedurală cu și în interesul soluționării cauzei, lipsește de legitimitate constituțională

art. 111 din Legea nr. 223/2015 , precum și multe alte prevederi asociate acestuia. Este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 6 mai 2020

asupra obiecțiilor de neconstituționalitate a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu și indemnizațiile pentru limită de vârstă, precum și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaționale.

8.

Autorul excepției mai susține că

art. 111 din Legea nr. 223/2015

obligă casa de pensii ca, în foarte multe cazuri, să lase în plată pensia pe contributivitate, după recalculare, fiind mai avantajoasă, pe care o îngheață pe viață, făcând ca toate celelalte majorări următoare să se aplice la pensia militară recalculată.

9.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale reține că dispozițiile

Legii nr. 223/2015

sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi privește pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, instanța judecătorească face referire la dispozițiile

art. 109

și ale

art. 110 din Legea nr. 223/2015 . Invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 290 din 1 iulie 2004 . Reține că apelantul, autor al excepției de neconstituționalitate, face parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispozițiile

art. 111 din Legea nr. 223/2015 . Aceste dispoziții legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul

Legii nr. 223/2015

de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, câtă vreme categoriei din care face parte și autorul excepției îi sunt aplicabile dispozițiile

art. 111 din Legea nr. 223/2015 , excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 111 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin

art. 40 pct. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul cuprins: „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor

art. 109

sau

110

și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“

14.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile

art. 111 din Legea nr. 223/2015

instituie o regulă de protecție în privința beneficiarilor pensiilor militare de stat ale căror pensii se recalculează, stabilind că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului. Prin

Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 119, Curtea a reținut că legiuitorul a dorit să reglementeze inevitabilele diferențe dintre cuantumul pensiei în plată și cel ulterior recalculării. În mod evident, legiuitorul a fost motivat de dorința de a-i proteja, din rațiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează și, desigur, de a evita adoptarea unei soluții neconstituționale.

16.

Din analiza criticilor formulate în prezenta cauză, Curtea observă însă că acestea au un caracter generic, autorul excepției formulând o serie de susțineri care evidențiază nemulțumirea față de opțiunea legiuitorului în privința reglementării pensiilor militare de stat, respectiv reglementarea acestora în mod diferit față de pensiile altor categorii profesionale (spre exemplu, magistrați).

17.

Sub acest aspect, Curtea reține că, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Curtea a reținut că excepția este inadmisibilă în situația în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei legăturii rezonabile cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate „motivate“ într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale.

18.

De asemenea, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepție este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia „se mărginește numai la a invoca în susținerea acesteia o prevedere constituțională, precum și o afirmație cu caracter absolut generic“ (a se vedea

Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010).

19.

Raportat la aceste considerente, Curtea reține că, în cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate, deși indică dispozițiile

art. 16 din Constituție , nu arată în ce constă pretinsa contrarietate între conținutul normativ al prevederilor

art. 111 din Legea nr. 223/2015

și norma constituțională invocată. De asemenea, Curtea reține că susținerile formulate nu se circumscriu ipotezei normative cuprinse în

art. 111 din Legea nr. 223/2015 . În aceste condiții, invocarea încălcării

art. 16 din Constituție

și nemulțumirile autorului excepției de neconstituționalitate în materia pensiilor militare de stat exprimate prin trimiteri la „prevederi asociate“ din cuprinsul

Legii nr. 223/2015

și prin referiri la texte de lege cu privire la care Curtea Constituțională nu a fost sesizată prin încheierea de sesizare nu se pot converti într-o veritabilă critică de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011).

20.

În consecință, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, potrivit

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile

art. 146 din Constituție .

21.

De asemenea, aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 111 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ștefan D. Gheorghe în Dosarul nr. 38.743/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.