Decizia nr. 158/2022

Articolul 14

alin. (1) din Legea nr. 544/2001 : „Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.“;

–

Articolul 5

alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001 :

(2)

Consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:

a)

când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;

b)

când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate ori a unei alte persoane amenințate;

c)

când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;

d)

când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele;

e)

când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate;

f)

când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;

g)

când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.

(3)

Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice de a respecta și de a ocroti viața intimă, familială și privată.“

12.

Legea nr. 677/2001

a fost abrogată prin

art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 102/2005

privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea

Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Cu toate acestea, prevederile

art. 5 alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001

vor fi supuse controlului, întrucât prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a reținut că „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 11

- Dreptul internațional și dreptul intern, ale

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 41 alin. (1)

- Munca și protecția socială a muncii, ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor

art. 8 - Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că structura excepției de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

(a se vedea în acest sens

Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori,

Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).

15.

Aplicând aceste considerente în cauza de față, se observă că autorul critică

art. 14 din Legea nr. 544/2001 , ce reglementează cu privire la situația excepțională în care datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public, respectiv atunci când acestea vizează capacitatea de exercitare a unei funcții publice, precum și

art. 5 alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001 , ce reglementează situațiile de excepție în care consimțământul persoanei vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal nu este cerut, prin raportare la textele constituționale cuprinse în

art. 41 alin. (1) ,

art. 53 ,

11

și

20 , acestea din urmă raportate la

art. 8 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Motivarea excepției constă în faptul că agenți ai statului din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București „înțeleg să își ascundă identitatea“,

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001

„este un text de lege care îngrădește dreptul la viață privată al agenților statului“ și că textele criticate sunt neconstituționale, deoarece date de identificare ale persoanelor din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București care comit ilegalități, abuzuri, infracțiuni trebuie menținute ascunse.

16.

Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta nu are nicio legătură cu textele criticate și nici cu cele de referință indicate. Așa fiind, excepția apare ca fiind nemotivată, contrar prevederilor

art. 10 alin. (2)

raportat la

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public și ale

art. 5 alin. (2)

și

(3) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.446/3/2015* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 martie 2022.