Decizia nr. 862/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 , excepție ridicată de Gheorghe Boeru în Dosarul nr. 572/121/2017 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.732D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent învederează că autorul excepției a decedat, potrivit celor comunicate la dosar, și nu sunt cunoscuți moștenitori introduși în cauză.

4.

Curtea ia act de această situație, iar președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, în raport cu dispozițiile

art. 44 din Constituție , critica privește o problemă de reglementare, iar cu privire la

art. 16

se arată că nu există o discriminare prin comparație cu persoanele care au obținut terenuri în proprietate, deoarece beneficiile acordate sunt fără fundament constituțional, legiuitorul acordându-le anumitor categorii de persoane.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 572/121/2017, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Gheorghe Boeru într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea autorului de obligare a municipiului Galați, prin primar, la acordarea în proprietate a unei suprafețe de 10.000 mp de teren în extravilan.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat, potrivit căruia atribuirea se face „în limita posibilităților“, este deficitar în privința efectelor asupra beneficiarilor. Astfel, acesta încalcă principiul egalității, deoarece dintre persoanele care au participat la Revoluția Română din Decembrie 1989 au fost împroprietărite doar 150 de persoane, pentru restul nemaifiind posibilități de acordare a terenurilor. Astfel, textul care condiționează acordarea terenurilor de posibilitatea împroprietăririi, iar nu de legitimitatea dreptului acordat, permite excluderea unor participanți la Revoluție, discriminându-i în raport cu cei împroprietăriți.

7.

Textul de lege criticat nu prevede acordarea unui echivalent bănesc pentru aceia care nu pot primi în natură terenurile, astfel încât autorul este privat de dreptul de creanță asupra statului și discriminat față de cei care au primit terenul în natură. De aceea, autorul solicită Curții Constituționale „să constate neconstituționalitatea textului astfel cum este redactat și să introducă prevederea potrivit căreia în cazul imposibilității acordării în natură a dreptului la suprafața de teren solicitantul este îndreptățit la primirea echivalentului bănesc în raport de valorile comerciale existente la momentul acordării dreptului.“

8.

Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței

pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, având

următorul cuprins: „(1) Persoanele prevăzute la

art. 3 alin. (1) lit. b) , precum și la

art. 3^1 lit. b) , care îndeplinesc condițiile prezentei legi beneficiază și de următoarele drepturi: […] n) atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinația de locuință, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ; [...]“.

13.

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat aduce atingere

art. 16

- Egalitatea în drepturi și

art. 44 alin. (1)

și

(2) - Dreptul de proprietate privată din Constituție .

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dreptul acordat prin textul de lege criticat face parte dintr-un ansamblu de măsuri, cum ar fi, spre exemplu, și dreptul la indemnizație reparatorie, pe care

Legea nr. 341/2004

le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au contribuit la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației este incontestabil, însă acestea nu sunt garantate prin

Constituție , ci sunt acordate de legiuitor potrivit competenței sale (a se vedea, ad similis,

Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013).

15.

În ceea privește critica raportată la

art. 16 din Constituție , Curtea reține că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări. Faptul că textul de lege criticat este deficitar în privința efectelor asupra solicitanților - respectiv unii au beneficiat de acesta, iar pentru alții nu s-au mai găsit suprafețe disponibile - reprezintă o problemă de aplicare a legii de către unitățile administrativ-teritoriale care ar fi trebuit să facă inventarul terenurilor și să le distribuie în mod echitabil tuturor beneficiarilor. Sintagma „în limita posibilităților“ are semnificația acordării terenului în limita disponibilului aflat în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, iar nu a acordării lui integral către unii proprietari și neacordării către alți proprietari. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare în sensul

art. 16 din Constituție

faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective (a se vedea

Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2019).

16.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor

art. 44 din Constituție , Curtea a statuat că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate (a se vedea

Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008). Or, în cauză, autorul nu are un drept de proprietate constituit, ci numai o vocație la acest drept, astfel încât prevederile

art. 44 din Constituție

nu sunt incidente în cauză.

17.

În ceea ce privește solicitarea completării textului de lege în sensul „introducerii prevederii potrivit căreia în cazul imposibilității acordării în natură a dreptului la suprafața de teren solicitantul este îndreptățit la primirea echivalentului bănesc în raport de valorile comerciale existente la momentul acordării“, Curtea reține că nu se poate subroga în sfera de competență a legiuitorului, întrucât ar încălca prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Boeru în Dosarul nr. 572/121/2017 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.