Decizia nr. 76/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler în Dosarul nr. 3.230/1999 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc autorul excepției, Elisabeta Sarlota Ziegler, precum și celelalte părți, Consiliul Local Becicherecul Mic, Consiliul Județean Timiș și Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat Timiș, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata că nu se poate retine ideea ca ar exista o contradictie între textele legale criticate și dispozițiile constituționale care au fost invocate de autorul excepției. Se mai arata ca dispozițiile criticate reglementează dreptul fiecărei persoane de a interveni, când justifica un interes, în judecarea unei cauze civile între alte părți, împrejurare ce nu contravine dispozițiilor constituționale, ci, dimpotriva, reprezintă o confirmare a principiului liberului acces la justiție, statuat prin art. 21 din Constituție. Nici susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile legale criticate ar încalcă dispozițiile

Legii administrației publice locale nr. 69/1991 , republicată, precum și pe cele ale

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, nu pot fi reținute, deoarece eventualele necorelari legislative nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate. În consecința, se solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 octombrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 3.230/1999, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 51, 54 și 119 din Constituție. Se mai arata ca textele legale criticate încalcă și dispozițiile

Legii administrației publice locale nr. 69/1991 , republicată, precum și pe cele ale

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată.

Tribunalul Timiș - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, deoarece textul de lege criticat a fost adoptat anterior intrării în vigoare a Constituției din 1991, situație în care constituționalitatea acestuia ar urma să fie examinata conform dispozițiilor art. 150 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Se mai arata ca în cauza civilă s-a formulat o cerere de intervenție accesorie, ceea ce este în deplin acord cu dispozițiile art. 21 din Constituție, care statuează accesul liber la justiție.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția este neîntemeiată, întrucât textele criticate pentru neconstituționalitate fac parte din "procedura de judecată stabilită prin lege în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituție și reprezintă, totodată, o modalitate de realizare a accesului liber la justiție și de exercitare a drepturilor cu buna-credința, cu respectarea cerințelor legii și fără sa aducă atingere drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane". Se mai arata ca dispozițiile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă "nu contrazic prevederile Constituției, ci sunt în concordanta deplina și cu textele constituționale indicate de autorul excepției - art. 16 alin. (1) și (2), art. 51 și art. 54. În legătură cu art. 119 din Constituție, de asemenea invocat de autorul excepției, se arata ca acest text nu are nici o legătură cu administrarea justiției, acesta referindu-se la autonomia administrației publice locale și la descentralizarea serviciilor publice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, susținerile autorului excepției, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Critica de neconstituționalitate privește dispozițiile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

"Oricine are interes poate interveni într-o pricina ce se urmează între alte persoane [...].

Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia."

Textele constituționale invocate de autorul excepției în motivarea acesteia au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.";

- Art. 54: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.";

- Art. 119: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constata ca textele de lege criticate cuprind norme de drept procesual civil ce reglementează dreptul oricărei persoane care are interes de a interveni în judecarea unei cauze civile privind alte părți, inclusiv în interesul uneia din părți, când sprijină numai apărarea acesteia. Aceste texte dau expresie concretă, într-o modalitate specifică, principiului constituțional al liberului acces la justiție prevăzut la art. 21 din Constituție, în situația în care o persoană justifica un interes, condiție care, de altfel, sta la baza exercitării oricărei acțiuni civile în justiție.

Raportand textele de lege criticate pentru neconstituționalitate la prevederile constituționale invocate de autorul excepției, Curtea constata că nu se poate retine nici o incompatibilitate între aceste texte și dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 51, 54 și 119 din Constituție. Principiul egalității în fața legii și al nediscriminarii, prevăzut la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, nu este încălcat de prevederile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, care consacra dreptul oricărei persoane de a interveni în procesul dintre alte persoane, atunci când aceasta intervenție este justificată de existenta unui interes, fără a se asigura cuiva privilegii și fără a se face discriminări.

De asemenea, Curtea constata ca textele art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere principiului obligativitatii respectării Constituției, a supremației acesteia ori a legilor, prevăzut la art. 51 din Legea fundamentală.

Referitor la art. 54 din Constituție, care privește exercitarea drepturilor și a libertăților constituționale cu buna-credința, este de reținut ca prevederile legale criticate pentru neconstituționalitate nu sunt de natura sa conducă la concluzia ca, prin ele însele, s-ar încalcă cerințele Legii fundamentale înscrise în acest text, care impun cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.

În ceea ce privește dispozițiile art. 119 din Constituție, text de asemenea invocat de autorul excepției de neconstituționalitate în motivarea susținerilor sale, Curtea constata ca textul nu are incidența în cauza, întrucât reglementează principiile de baza ale administrației publice locale - autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice.

Autorul excepției a mai susținut ca textul de lege criticat pentru neconstituționalitate încalcă și prevederile

Legii administrației publice locale nr. 69/1991 , republicată, precum și pe cele ale

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, fără a indica textele din aceste legi pe care le considera ca au fost incalcate. Oricum ar fi, aceasta critica nu poate fi reținută, întrucât eventualele necorelari legislative nu pot forma obiect al contenciosului constituțional. În acest sens sunt dispozițiile

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, care prevăd:

"(1) Curtea Constituțională asigura controlul constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului.

(2) Sunt neconstituționale prevederile actelor normative prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției."

În consecința, prevederile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă - text de lege preconstitutional - nu contravin Constituției, excepția ridicată urmând să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elisabeta Sarlota Ziegler în Dosarul nr. 3.230/1999 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 aprilie 2000.