Decizia nr. 168/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid-Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Aurelian Tomescu în Dosarul nr. 10.695/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.637D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că autorul acesteia tinde la adăugarea la lege, în sensul extinderii cauzelor de nulitate absolută a procesului-verbal, prevăzute la
art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , cu cea vizând neîndeplinirea obligației instanței de judecată de a audia contravenientul.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.695/236/2017, Judecătoria Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurelian Tomescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că
art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
este neconstituțional, întrucât printre cauzele care atrag nulitatea procesului-verbal trebuie să figureze și eventuala dispoziție a unei instanțe de judecată de a nu asculta contravenientul, în condițiile în care
art. 34 alin. (1) din același act normativ
prevede, în mod imperativ, că instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o. Autorul excepției consideră că textul menționat are caracter imperativ, prin utilizarea de către legiuitor a sintagmei „ascultă“, astfel încât se impune ca lipsa ascultării de către instanța de judecată a persoanei care a formulat plângerea să fie sancționată de către legiuitor cu nulitatea, care să se constate și din oficiu. Concluzionând, acesta apreciază că se impune a fi extinse cazurile în care nerespectarea unor cerințe imperative ale
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
să fie sancționate cu nulitatea absolută, în condițiile
art. 17
din același act normativ.
6.
Judecătoria Giurgiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că autorul acesteia tinde la completarea legii, și anume la extinderea cazurilor în care intervine sancțiunea nulității absolute a procesului-verbal. Totodată, instanța de judecată subliniază faptul că o obligație procedurală stabilită în sarcina instanței nu poate să constituie o cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 17
și cele ale
art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au următorul conținut normativ:
–
Articolul 17
: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.“;
–
Articolul 34
alin. (1):
„Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile
art. 236^1
și ale
art. 405 din Codul de procedură civilă
nu sunt aplicabile.“
11.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi și celor ale
art. 21
privind accesul liber la justiție.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate în speță au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 285 din 4 mai 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 12 iulie 2017,
Decizia nr. 198 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 iulie 2020, sau
Decizia nr. 883 din 16 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 3 martie 2022, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, apreciind că reglementarea criticată este conformă cu
Legea fundamentală .
13.
Însă, din perspectiva criticilor formulate în speță, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la completarea reglementării criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , apreciind că se impune extinderea cazurilor în care intervine sancțiunea nulității absolute a procesului-verbal contravențional. Or, Curtea Constituțională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare. Curtea reține, astfel, că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Constituție , modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu,
Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014,
Decizia nr. 308 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau
Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat).
14.
Așa fiind, Curtea Constituțională nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare. Prin urmare, Curtea constată că, prin prisma criticilor formulate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
15.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17
și ale
art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Aurelian Tomescu în Dosarul nr. 10.695/236/2017 al Judecătoriei Giurgiu - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.