Decizia nr. 137/2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 255/2004 16 iunie 2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea pro…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia-Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Oana-Cristina Puică
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor legislative succesive, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 10.885/180/2017 al Judecătoriei Bacău - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 159D/2019.
2.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.463D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 2.609/180/2021 al Judecătoriei Bacău - Secția penală.
4.
La apelul nominal răspunde autorul excepției personal.
5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 159D/2019 și nr. 1.463D/2021, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
6.
Autorul excepției solicită să se ia act de prezentarea sa în fața Curții atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant legal, și anume președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România, identificată prin cod unic de înregistrare 29497286, înființată în baza
Legii nr. 51/1995 , succesoare de drept a Uniunii Avocaților din România, și, respectiv, decan al Baroului București, identificat prin cod unic de înregistrare 29695330, conform împuternicirii avocațiale și înscrisurilor depuse la fiecare dosar. Arată că cele două persoane juridice au transmis Curții documentul intitulat Amicus Curiae, prin care susțin opinia cu privire la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Totodată, arată că se opune conexării dosarelor, întrucât aceasta îi încalcă dreptul la apărare.
7.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea cauzelor.
8.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.463D/2021 la Dosarul nr. 159D/2019, care a fost primul înregistrat.
9.
Având în vedere cererile depuse la dosar de autorul excepției, Curtea ia act că acesta a fost informat cu privire la modalitatea de accesare a dosarului electronic, precum și cu privire la posibilitatea studierii dosarului la sediul Curții și a obținerii de fotocopii de pe anumite acte din dosar, contra cost, conform procedurii prezentate pe pagina de internet a instituției.
10.
De asemenea, Curtea dispune eliberarea unei înregistrări audio cu privire la dosarele în care domnul Vasile Botomei are calitatea de autor al excepției și transmiterea acesteia prin poșta electronică.
11.
În ceea ce privește cererea de amânare în vederea studierii rapoartelor întocmite în cauză de judecătorul-raportor, pentru asigurarea exercitării dreptului la apărare, președintele Curții îl întreabă pe autorul excepției dacă menține această cerere.
12.
Autorul excepției arată că dorește acordarea unui nou termen de judecată numai pentru Dosarul nr. 1.463D/2021, în vederea unei mai bune documentări, motiv pentru care solicită disjungerea dosarelor.
13.
Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu amânarea cauzei, dacă singura problemă este studierea rapoartelor, având în vedere că acestea pot fi consultate pe pagina de internet a Curții.
14.
Referitor la calitatea în care domnul Vasile Botomei pune concluzii în cauză, reprezentantul Ministerului Public precizează că aceasta este, strict, cea de autor al excepției de neconstituționalitate.
15.
Curtea, deliberând, apreciază că domnul Vasile Botomei este autor al excepției de neconstituționalitate, urmând ca judecarea cauzei să aibă în vedere numai această calitate.
16.
Domnul Vasile Botomei insistă asupra punerii în discuție a opiniei susținute în documentul intitulat Amicus Curiae, opinie formulată atât în nume propriu, cât și în numele Uniunii Naționale a Barourilor din România, identificată prin cod unic de înregistrare 29497286, și al Baroului București, identificat prin cod unic de înregistrare 29695330.
17.
Președintele Curții precizează că întreaga documentație depusă la dosar, inclusiv Amicus Curiae, va fi avută în vedere la soluționarea cauzei și acordă termen de judecată la 27 aprilie 2023, în vederea pregătirii apărării.
18.
Autorul excepției arată că nu se pot obține fotocopii de pe rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, astfel că renunță la termenul solicitat.
19.
Curtea ia act de renunțarea autorului excepției la termenul acordat.
20.
Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției are cuvântul și revine asupra susținerilor referitoare la tripla calitate în care pune concluzii în fața Curții, și anume ca reprezentant al Uniunii Naționale a Barourilor din România, cod unic de înregistrare 29497286, reprezentant al Baroului București, cod unic de înregistrare 29695330, precum și în nume propriu.
21.
Președintele Curții îi atrage atenția autorului excepției că a fost pusă anterior în discuție calitatea pe care o are în fața instanței de contencios constituțional și aceasta s-a pronunțat referitor la acest aspect, astfel că îl invită să susțină criticile de neconstituționalitate.
22.
Domnul Vasile Botomei invocă excepția lipsei capacității de exercițiu și de folosință a fostului președinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, care a prezidat ședința de plen din 1 iunie 2004, în ceea ce privește completarea dispozițiilor
art. 82 din Legea nr. 51/1995 , cu ocazia votului final referitor la proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 (PL nr. 40/2004), completare efectuată cu încălcarea procedurii legislative. Susține că probe în acest sens sunt înregistrarea audio-video a ședinței Camerei Deputaților din 1 iunie 2004, care este publică, și stenograma ședinței respective, depusă la dosar.
23.
Președintele Curții îl invită pe autorul excepției să revină la obiectul criticilor de neconstituționalitate. Precizează că s-a reținut că se invocă încălcarea principiului bicameralismului.
24.
Domnul Vasile Botomei reiterează motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, menționând că acestea au fost dezvoltate pe larg în notele scrise depuse la dosar, și solicită admiterea excepției.
25.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
deciziile nr. 514 din 30 iunie 2020
și
nr. 648 din 19 octombrie 2021 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
26.
Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.885/180/2017, Judecătoria Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor legislative succesive. Excepția a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
27.
Prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.609/180/2021, Judecătoria Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
28.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
încalcă prevederile constituționale privind statul de drept, principiul legalității, principiul bicameralismului și sesizarea Camerelor Parlamentului, întrucât Camera decizională a introdus noi prevederi în ultimele articole ale legii, fără ca legea să fie retrimisă la prima Cameră sesizată. De asemenea, susține că dispozițiile
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
încalcă prevederile constituționale privind statul de drept, principiul legalității, universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură, dreptul de asociere, munca și protecția socială a muncii, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul de petiționare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, precum și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind obligația de a respecta drepturile omului, dreptul la un proces echitabil, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare, interzicerea discriminării, derogarea în caz de stare de urgență, interzicerea abuzului de drept și limitarea folosirii restrângerii drepturilor. Consideră că textul
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
este lacunar, întrucât nu specifică în mod clar și neechivoc prin ce act se obține autorizația de folosire a denumirilor, în condițiile în care înregistrarea de pe certificatele fiscale nu este suficientă. Autorul excepției invocă o instabilitate legislativă accentuată. În acest sens, arată că, prin
Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010 ,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prin care a fost introdus textul de lege criticat, a fost declarată neconstituțională, iar fapta a fost dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă reintrodusă prin
prin care a fost modificată și completată
Legea nr. 51/1995 . La 1 februarie 2014, conținutul constitutiv al infracțiunii a fost modificat prin
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal . Consideră că există un paralelism legislativ între dispozițiile
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
și prevederile
art. 26 alin. (2)
și
(3) din același act normativ , care incriminează exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat și, respectiv, fapta persoanei care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de lege, motiv pentru care se impune constatarea intervenirii abrogării implicite a textelor menționate. De asemenea, susține că tehnica de redactare a dispozițiilor de lege criticate este deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce act de autorizare se pot folosi denumirile respective și cine îl emite. Arată că, atât timp cât statul a autorizat entități cu denumiri identice, nu se poate susține că se află în culpă utilizatorul acestor denumiri, având în vedere că există acte de înregistrare a entităților juridice cu denumirile care au fost folosite, hotărâri judecătorești de înființare a acestor persoane juridice, actul constitutiv și statutul, autentificate de un notar public, precum și sute de rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală și de clasare, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, arată că
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15 din 21 septembrie 2015 , pronunțată în recurs în interesul legii, dovedește imprevizibilitatea și impredictibilitatea
29.
Judecătoria Bacău - Secția penală, contrar prevederilor
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.
30.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
31.
Guvernul, în punctul de vedere transmis Curții Constituționale în Dosarul nr. 1.463D/2021, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume
deciziile nr. 160 din 27 martie 2018
și
nr. 514 din 30 iunie 2020 .
32.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
33.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
34.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Dispozițiile
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din data de 7 februarie 2011, au fost modificate prin prevederile
art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În temeiul dispozițiilor
art. II din Legea nr. 25/2017
privind modificarea și completarea
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017),
a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
republicată în 2011 a devenit
art. 59 alin. (6) din aceeași lege , republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textului de lege având numerotarea și cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor
și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 , cu următorul cuprins: „(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“
35.
În susținerea neconstituționalității dispozițiilor
Legii nr. 255/2004 , autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5)
privind statul de drept și principiul legalității, ale
art. 61 alin. (2)
referitor la principiul bicameralismului și ale
art. 75 alin. (4)
privind sesizarea Camerelor Parlamentului. În ceea ce privește dispozițiile
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 , autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (3)
și
(5)
privind statul de drept și principiul legalității,
ale art. 15 alin. (1)
referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, ale
art. 16 alin. (1)
cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale
art. 21 alin. (1)-(3)
privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale
art. 24
referitor la dreptul la apărare, ale
art. 29 alin. (1)
și
(2)
privind libertatea conștiinței, ale
art. 30 alin. (1)-(4)
referitor la libertatea de exprimare, ale
art. 31 alin. (1)
și
(3)
privind dreptul la informație, ale
art. 32 alin. (1)
și
(5)
referitor la dreptul la învățătură, ale
art. 33
privind accesul la cultură, ale
art. 40 alin. (1)
și
(2)
referitor la dreptul de asociere, ale
art. 41 alin. (1)
și
(2)
privind munca și protecția socială a muncii, ale
art. 44 alin. (1)
și
(2)
referitor la dreptul de proprietate privată, ale
art. 45
privind libertatea economică, ale
art. 51 alin. (1)
și
(2)
referitor la dreptul de petiționare, ale
art. 52
privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale
art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 57
privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, precum și ale
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile
art. 1
referitor la obligația de a respecta drepturile omului, ale
art. 6
privind dreptul la un proces echitabil, ale
art. 9
referitor la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, ale
art. 10
privind libertatea de exprimare, ale
art. 14
referitor la interzicerea discriminării, ale
art. 15
privind derogarea în caz de stare de urgență, ale
art. 17
referitor la interzicerea abuzului de drept și ale
art. 18 privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
36.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
care vizează organizarea și exercitarea profesiei de avocat și anumite infracțiuni legate de aceasta nu au incidență în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât spețele respective au ca obiect soluționarea unor contestații la executare. Or, potrivit prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“.
37.
Curtea apreciază că, indiferent de soluția pronunțată, decizia instanței de contencios constituțional nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, dispozițiile
și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
neavând legătură - în sensul prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
- cu soluționarea cauzelor respective. Curtea s-a mai pronunțat în acest sens în jurisprudența sa, de exemplu, prin
Decizia nr. 196 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20,
Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14, și
Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 17.
38.
Ținând cont de prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
este inadmisibilă.
39.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale
art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în dosarele nr. 10.885/180/2017 și nr. 2.609/180/2021 ale Judecătoriei Bacău - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.