Plan din 20 septembrie 2023
al riscului la inundații A.B.A. Olt
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- Legea nr. 107/1996 25 septembrie 1996 legea apelor
HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023.
Conținut de
CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI INUNDAȚII
Directiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.
Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 - Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 - Planul de Management al Riscului la Inundații.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.
Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.
Conform legislației naționale ( Legea apelor 107/1996
cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională.
Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare).
Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2. Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv - în cazul României - la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.
Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații - perioada 2023 - 2027.
Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Olt, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) - lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.
Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România.
REZUMAT
În
Capitolul 1
este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a Administrației Bazinale de Apă Olt. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.
În cadrul
Capitolului 2
sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare - alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în
subcapitolul 2.3
sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații - îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. - 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului.
Capitolul 2
prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.-urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații - risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere,
Capitolul 2
prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.
Capitolul 3
face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora. Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.
În
Capitolul 4
sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.
Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații - Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Olt este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în
Capitolul 5 . Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații - ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în
Capitolele 5.2 ,
5.3
și
5.4 , respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Olt (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.
Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul
Capitolului 6 . Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.
În
Capitolul 7
este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.
Capitolul 8
se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru A.B.A. Olt.
În ultimul
Capitol 9 , este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Olt.
CUPRINS
CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI INUNDAȚII
REZUMAT
CUPRINS
ABREVIERI
1.
Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
2.
Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
2.1.
Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente
2.2.
Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente
2.3.
Evenimente semnificative de inundații
2.3.1.
Inundații istorice
2.3.2.
Evenimente semnificative
2.4.
Zone cu risc potențial semnificativ la inundații
2.5.
Hărți de hazard la inundații
2.5.1.
Introducere
2.5.2.1.
Date topografice și batimetrice
2.5.2.2.
Date hidrologice
2.5.2.3.
Modelarea hidraulică
2.6.
Hărți de risc la inundații
2.6.1.
Introducere
2.6.2.
Evaluarea riscului la inundații
2.6.2.1.
Date de intrare
2.6.2.2.
Modelarea riscului la inundații
2.6.2.3.
Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații
2.7.
Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R - uri tranzitorii
2.8.
Indicatori statistici
3.
Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării
3.1.
Sinteza măsurilor din Ciclul I
3.2.
Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I
3.3.
Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2)
4.
Ciclul II - Obiectivele de management al Riscului la Inundații
4.1.
Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații
4.2.
Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații
5.
Ciclul II - Programul de Măsuri
5.1.
Cadrul metodologic general
5.1.1.
Prezentare generală
5.1.2.
Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție
5.1.3.
Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură
5.1.4.
Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri
5.2.
Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (categoria A)
5.3.
Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt (categoria B)
5.4.
Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria C
5.5.
Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Olt
5.6.
Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene
5.6.1.
Coordonarea cu Directiva Cadru Apă
5.6.2.
Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice
5.6.3.
Coordonarea și conformarea cu alte directive
5.6.4.
Coordonare internațională
6.
Plan de Acțiune pentru Implementare
6.1.
Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale)
6.2.
Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)
7.
Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații
8.
Implicarea părților interesate și consultările publice
8.1.
Strategia de implicare a părților interesate (SHE)
8.1.1.
Informare și comunicare
8.1.2.
Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național
8.1.3.
Implicarea părților interesate la nivel regional
8.2.
Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome
8.3.
Procedura de Evaluare Strategică de Mediu
9.
Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații
ANEXE
ABREVIERI
A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri
A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă
ACB - Analiză Cost - Beneficiu
A.C.N. - Administrația Canalelor Navigabile
A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos
AMC - Analiză Multi-criterială
A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române"
A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie
A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului
BEI - Banca Europeană de Investiții
B.H. - Bazin Hidrografic
BM - Banca Mondială
CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare
C.E. - Comisia Europeană
C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană
CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
CFR - Compania Națională de Căi Ferate
C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă
C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență
C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență
C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional
C.N. -Compania Națională
C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
D.C.A. - Directiva Cadru Apă
D.I. - Directiva Inundații
Directiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului
EMP - Platforma de Management a Urgențelor
E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă
F.S.E. - Fondul Social European
GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național
G.N.M.- Garda Națională de Mediu
GTL - Grupuri Tehnice de Lucru
H.G. - Hotărâre de Guvern
HH - Hărți de Hazard la inundații
HR - Hărți de Risc la inundații
I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea
IDF - Intensitate - Durată - Frecvență
I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"
I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții
I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență
I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne
M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale
M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
M.Edu. - Ministerul Educației
M.E. - Ministerul Energiei
M.F. - Ministerul Finanțelor
M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei
MRD - Managementul Riscului la Dezastre
MRI - Managementul Riscului la Inundații
M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
O.C.P.I. - Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ONG - Organizație Neguvernamentală
OSC - Organizațiile Societății Civile
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie
P.E.B. - Potențial Ecologic Bun
PIM - Proiect Integrat Major
PM - Program de Măsuri
P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice
P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică
P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență
POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă
PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare
REBAR - Registrul Național al Barajelor din România
REDIG - Registrul Național al Digurilor din România
SBN - Soluții Bazate pe Natură
S.A. - Societate pe Acțiuni
S.C.I. - Situri de importanță comunitară
S.E.B. - Stare Ecologică Bună
S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă
S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor
S.H. - Spațiu Hidrografic
SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național
SIV - Soluții privind Infrastructura Verde
SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice
SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații
S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică
SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre
STS - Serviciul de Telecomunicații Speciale
TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată
U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice
UoM - Unitate de Management
AED - Annual Expected Damage
AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații
A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații
AST - Appraisal Summary Tool -- Instrument centralizator al evaluării
BRIGAID - Bridging the gap for innovations în disaster resilience
CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain
CAP - Common Alerting Protocol
CFPA - Confederation of Fire Protection Associations
DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation
DSS - Decision Support System
DTM - Digital Terrain Models
DQS - Data Quality Score
EFAS - European Flood Awareness System
EMP - Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor
FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide
FFGS - Flash Flood Guidance System
FP-EG - Flood Protection Expert Group
GSM - Global System for Mobile Communications
I.E.D. - Industrial Emissions Directive
IMGIS-EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group
IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control
LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging
RBM-EG - River Basin Management Expert Group
RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență
RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații
RTC - Real Time Control
SEA - Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu
SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate
SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj
TAG - Grupul Tehnic Consultativ
TETRA - TErrestrial Trunked RAdio
UoM - Unit of Management
VPN - Virtual Private Network
WWF - World Wildlife Fund
1.
Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Caracteristici fizice ale bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală și de sud a României și se întinde între 43°47' și 46°45' latitudine nordică și între 23°35' și 26°24' longitudine estică, fiind delimitat la nord și nord - vest de bazinul hidrografic Mureș, la vest de bazinul hidrografic Jiu, la sud de fluviul Dunărea, la est și sud - est de spațiul hidrografic Argeș - Vedea, iar la nord - est de bazinul hidrografic Siret (Figura 1).
Suprafața totală a bazinului hidrografic Olt este de 25387.89 kmp reprezentând o pondere de 10,65% din suprafața României.
În funcție de elementele caracteristice ale cursului său, de morfologia văii care se lărgește în multiple depresiuni pe care le drenează râul Olt (cod cadastral VIII - 1), se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (până la Racoș), Oltul mijlociu (Racoș - Râmnicu Vâlcea) și Oltul inferior până la vărsare.
Sectorul superior, cuprins între izvor și aval de confluența cu râul Homorod, are o suprafață a bazinului de recepție de 6340 kmp și traversează două zone distincte: Depresiunea Ciucului și Depresiunea Bârsei. Altitudinea medie este cuprinsă între 600 și 750 m. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe râul Olt.
Sectorul Oltului mijlociu: după confluența cu râul Homorod, Oltul intră în Depresiunea Făgăraș, valea Oltului este largă cu panta medie de 1 la mie. În această zonă, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluența cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanții sunt abrupți, suprafața bazinului de recepție ajungând la 15340 kmp la Râmnicu Vâlcea.
Sectorul Oltului inferior: după ieșirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a Subcarpaților și zona de câmpie, cu terase bine conturate până la vărsarea în Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente, reprezentând circa 11,5% din lungimea totală a cursurilor cadastrate din bazinul hidrografic Olt. Tot în această zonă se găsește și partea de bazin pe care sunt localizați afluenții direcți ai Dunării.
Rețeaua hidrografică codificată însumează 622 cursuri de apă și 10.278 km.
Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel
național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența a numeroase forme de relief, începând cu marile înălțimi muntoase care includ în interiorul lor largi depresiuni intracarpatice și terminând cu regiunile joase de câmpie.
Bazinul hidrografic Olt cuprinde toate formele majore de relief (reprezentat în
Anexa 1 ): munți (31%), dealuri (53%) și câmpie (16 %), cu altitudini variind între 2.544 m (Vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș) și 50 - 100 m în zona de câmpie.
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus.
Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (călcare) și unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile etc.
Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din șisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri, intercalații de cinerite, aglomerate vulcanice și sare.
Litologia Subcarpaților Getici este reprezentată de depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrișurilor, la care se adaugă și sarea sau gipsul.
În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, călcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul.
Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide.
Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) și podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu andosoluri (AN); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), regosol (RS), psamosol (PS) și litosol (LS); histisolurilor (HIS) cu histosoluri (TB) și antrisolurilor cu antrosol (AT).
Predomină luvisolurile (LUV), întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie, și cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane.
Din punct de vedere climatic, teritoriul aflat în administrarea A.B.A. Olt cunoaște o mare varietate, de la continental - moderată cu influențe atlantice în partea de nord a bazinului, la submediteraneană și continentală, în restul bazinului.
Pentru acest bazin se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici:
–
precipitațiile medii anuale prezintă valori de până la 1400 mm în zona montană, 700 - 800 mm în Subcarpați, 600 - 800 mm în zona de podiș și 500 - 600 mm în zona de câmpie;
–
temperatura medie anuală variază între 0,8°C (la Bâlea Lac în județul Sibiu) și 11°C înregistrate la Drăgășani (județul Vâlcea);
–
evapotranspirația este maximă în sezonul cald. Evaporarea potențială atinge sub 650 mm în zona de podiș și peste 700 mm în zona de câmpie, iar la altitudinea de 2000 m ajunge la 300 - 400 mm.
Râul Olt culege apele unei rețele hidrografice codificate însumând 622 cursuri de apă cadastrate în lungime de 10.278 km ( Anexa 2 ), având o densitate de 0,40 km/kmp .
Pe partea stângă, râul Olt primește 99 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Fișag, Râul Negru, Bârsa, Homorod - Ciucaș, Șercaia, Topolog, Cungrișoara, Iminog.
Pe partea dreaptă, râul Olt primește 80 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Baraolt, Cormoș, Homorod, Cibin, Lotru, Olănești, Bistrița, Luncavăț, Pesceana, Olteț, Teslui, Vlădila, Crușov.
Principalii afluenți din bazinul hidrografic Olt sunt: Râul Negru (L = 88 km, S = 2349 kmp), Bârsa (L = 73 km, S = 937 kmp), Cibin (L = 82 km, S = 2194 kmp), Hârtibaciu (L = 110 km, S = 1025 kmp), Lotru (L = 83 km, S = 990 kmp), Luncavăț (L = 60 km, S = 274 kmp), Olteț (L = 185 km, S = 2663 kmp) . În Tabelul 1 sunt prezentați principalii parametri hidrologici ai celor mai importante cursuri de apă din bazinul hidrografic Olt.
Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Râul
Stația hidrometrică
S
(kmp)
H
(m)
Parametri hidrologici
Q_mmal
(mc/s)
Q_max 1%
(mc/s)
R
(kg/s)
1
Olt
Sebeș - Olt
10990
748
82,8
1820
17,1
2
Râul Negru
Reci
1698
760
6,75
305
9,21
3
Cibin
Tălmaciu
2190
713
14,1
665
3,19
4
Lotru
Valea lui Stan
921
1424
15,9
770
-
5
Olteț
Balș
2095
414 9,88
1160
27,9
Nota:
Q_mmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural
Q_max 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1%
R debitul solid mediu multianual
În bazinul hidrografic Olt, există numeroase lacuri naturale cu apă dulce, dintre acestea cele mai importante sunt de natură glaciară (Urlea, Podragu, Doamnei, Avrig, Bâlea, Iezerul Mare), iar Sf. Ana este de natură vulcanică.
Resursele totale de apă de suprafață din bazinul hidrografic Olt însumează cca. 5.300 mil.mc/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 2.009 mil.mc/an. Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor și sunt formate în principal de râurile: Râul Negru, Bârsa, Cibin, Lotru, Olteț și afluenții acestora.
În bazinul hidrografic Olt există 34 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), care au folosință complexă și însumează un volum util de 812,15 mil. mc.
Raportată la populația bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 965,6 mc/loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 2.547 mc/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Olt pot fi considerate în subbazinele Oltului superior și mijlociu, cu localizare în special în depresiunile intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe și mai ales ale Bârsei și Făgărașului, fiind uniform distribuite în timp și spațiu.
Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din bazinul hidrografic Olt sunt:
–
râul Negru cu un debit de 8,55 mc/s (269,3 mil.mc/an);
–
râul Bârsa cu un debit de 3,4 mc/s (107 mil.mc/an);
–
râul Cibin cu un debit de 14,6 mc/s (460 mil.mc/an);
–
râul Olteț cu un debit de 10 mc/s (315 mil.mc/an).
Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Olt, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 11,5%.
În bazinul hidrografic Olt resursele subterane sunt estimate la 862 mil.mc, din care 370 mil.mc provin din surse freatice și 492 mil.mc din surse de adâncime.
Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Olt, al III-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 345 corpuri de apă de suprafață (316 naturale și 29 puternic modificate/artificiale) și 14 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar caracterizarea stării corpurilor de apă sub-terană s-a realizat prin evaluarea stării cantitative și stării calitative (chimice). În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic, respectiv evaluarea stării chimice aferente celor 345 corpuri de apă de suprafață identificate. În urma evaluării stării cantitative și a stării calitative a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Olt a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună, 6 dintre corpurile de apă subterană fiind în stare calitativă (chimică) bună, 1 corp de apă, respectiv ROOT08/Lunca și terasele Oltului inferior fiind în stare calitativă (chimică) slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt se regăsește în
Capitolul 6
Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administrației Naționale "Apele Române", rowater.ro.
Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Starea ecologică/potențial ecologic
Starea chimică
Numărul corpurilor de apă
Foarte bună
Bună
Moderată
Slabă
Proastă
Bună
Nu ating starea chimică bună
345
4
220
116
4
1
345
0
Teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă o mare varietate de soluri, care este generată de acțiunea complexă exercitată de condițiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum și de cei topoclimatici.
Vegetația la nivelul bazinului hidrografic Olt este diversă și foarte bogată, în concordanță cu relieful și clima sa. Există circa 600 de specii sălbatice. Aici se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore, în afară de habitatele costiere și marine: habitate de ape dulci (vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, vegetația lemnoasă cu Myricaria germanica, cu Salix eleagnos), habitate de pajiști și tufărișuri (ierburi înalte higrofile, fânețe, tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifoliu, cu specii sub-arctice de salix); habitate din turbării și mlaștini (rogozul rostrat, mușchiul de turbă (Sphagnum), rogozul negru dacic, coada iepurelui de mlaștină, bumbăcărița cu frunze înguste, pipirigul alpin); habitate de stâncării și peșteri (vegetație chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri de castani, fag, stejar și carpen).
Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii de amfibieni (salamandra alpină, salamandra cu creastă, broasca râioasă brună, broasca țestoasă de baltă etc.), reptile (șopârla de munte, șarpele de baltă, șarpele neted, vipera etc.), pești (păstrăvul, carasul, cleanul, mreana, crapul etc.), păsări (cocoșul de munte, nagâțul, graurul, guguștucul, ciocârlia, lișița, prepelița etc.) și mamifere (capra neagră, pisica sălbatică, râsul, cerbul, ursul, lupul, vulpea, mistrețul, iepurele, dihorul etc.).
Pe teritoriul administrat de A.B.A. Olt se găsesc teritorii aparținând de 4 parcuri naționale și naturale, 18 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.) și 59 situri de importanță comunitară (S.C.I.) care fac parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000, precum și 2 zone umede (Complexul Piscicol Dumbrăvița și Confluența Olt - Dunăre).
Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Olt situația zonelor protejate este următoarea:
*1) Registrul zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere.
–
Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 404 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat:
–
56 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 56 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);
–
348 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 310 pentru alimentarea cu apă a populației și 38 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 98,9 mil.mc, iar cel din sursele subterane a fost de 55 mil.mc.
–
Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: În registrul zonelor protejate la nivel de bazin hidrografic Olt sunt incluse zonele și speciile de pești care au potențial economic localizate pe râuri și lacuri precum și prezentarea informativă a caracteristicilor cursurilor de apă/sectoarelor de cursuri de apă (denumire râu, sector, tip corp de apă, lungime, localitate, județ, specii importante) și a lacurilor de acumulare (denumire lac, tipul lacului, suprafața, localitate, județ, specii importante). Astfel, la nivelul bazinului hidrografic Olt, există un număr de 163 sectoare amplasate pe cursurile de apă din zona montană în care predomină păstrăvul comun (Salmo trutta fario) și 3 lacuri în care se găsește păstrăvul comun (Salmo trutta fario). Lipanul (Thymallus thymallus) se găsește pe sectoarele montane al cursului de apă Vârghiș. Zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de râul Olt.
–
Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa, identificate au fost grupate în 54 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 11397 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 14 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 8 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 40 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 3 noi situri de importanță comunitară și suprafețe extinse pentru 2 de situri existente;
–
Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;
–
Zone pentru îmbăiere - nu au fost desemnate.
Caracteristici sociale și economice ale bazinului administrat de A.B.A. Olt
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt cuprinde teritoriul a 10 județe, respectiv: integral sau aproape integral județele Vâlcea (100%), Brașov (93%), Covasna (81%) și parțial județele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Argeș (11%), Gorj (1,6%) și Teleorman (0,7%).
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Olt include teritorii aparținând de 3 regiuni de dezvoltare: 1,7% din Regiunea de Dezvoltare Sud, 42,3% din Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Muntenia și 56% din Regiunea de Dezvoltare Centru.
Populația totală este de 2.095.509 locuitori, densitatea populației fiind de 82,5 loc./kmp. Principalele aglomerări urbane sunt: Miercurea Ciuc, Tușnad, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Brașov, Făgăraș, Râșnov, Predeal, Sibiu, Cisnădie, Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Călimănești, Slatina, Caracal, Balș, Corabia.
Modul de utilizare a terenului din bazinul hidrografic Olt ( Anexa 3 ) este influențat de condițiile fizico-geografice, cât și de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuție: 32% păduri, 61% terenuri agricole, 3% luciu de apă, 4% construcții.
Principalele activități economice din teritoriul administrat de A.B.A. Olt sunt reprezentate de industrie și agricultură.
Principalele ramuri industriale reprezentative pentru bazinul hidrografic Olt sunt: industria textilă și a confecțiilor textile; industria alimentară; industria chimică; industria energetică; exploatarea și prelucrarea lemnului, incluzând și producția de mobilă.
Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul, secara, orzul, orzoaica, plantele uleioase, cartofii, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț.
Datorită poziției sale, în centrul teritoriului României, în acest areal, căile de comunicații joacă un rol esențial. Lungimea drumurilor publice este de circa 6500 km, din care 620 km drumuri naționale (europene - E68, E70, E81), iar restul drumuri județene și comunale. O mențiune aparte trebuie făcută în cazul autostrăzilor, urmând a fi traversat de autostrăzile A1 București - Pitești - Sibiu - Nădlac și A3 București - Ploiești - Brașov - Făgăraș - Borș. Și rețeaua de căi ferate este foarte bine dezvoltată, lungimea acesteia depășind 700 km. Acest teritoriu este traversat de magistralele feroviare: 200 (București - Sibiu - Curtici), 300 (București - Brașov - Oradea), 400 (Brașov - Satu Mare) și 900 (București - Craiova - Timișoara).
În ceea ce privește transportul aerian, există Aeroportul Internațional Sibiu, care deservește județe importante precum Hunedoara, Alba, Cluj, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Argeș, Vâlcea și Sibiu. De asemenea, se află în construcție, urmând a fi finalizat în 2022 Aeroportul Internațional Brașov, care va deservi cu prioriitate județele Brașov, Harghita și Covasna.
Pe malul stâng al Dunării, între km 628+600 și km 630 se află portul Corabia.
Terenul administrat de A.B.A. Olt se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deține un potențial turistic ridicat.
Se enumeră doar câteva dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: stațiunile climatice (Poiana Brașov, Voineasa, Păltiniș), stațiunile balneoclimaterice (Harghita Băi, Băile Tușnad, Balvanyos, Covasna, Vâlcele, Băile Olănești, Călimănești, Băile Govora), peșteri (Verești, Grota Puturoasă, Peștera Polovragi, Peștera Bistriței), sectoare de chei (Cheile Vârghișului, Cheile Bistriței, Cheile Oltețului), Lacul Sf. Ana, mlaștini cu ape minerale - Luci și Mohoci etc.
Obiectivele culturale aflate pe teritoriul A.B.A. Olt sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Miercurea Ciuc, Covasna, Târgu Secuiesc, Brețcu, Brașov, Râșnov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Vlădești, Slatina, Caracal, Reșca, Celei), cetăți (Cetatea Miko, fortificațiile vechi din secolul XV - XVI din Brașov, cetățile țărănești de la Hărman, Prejmer și Râșnov, Fortificațiile Sibiului, Curtea Domnească de la Caracal), mânăstiri (Complexul Șumul din Miercurea Ciuc, mănăstirile Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surpatele, Bistrița, Arnota, Hurezi, Polovragi, Clocociov, schiturile Turnu și Strehăreț), biserici vechi (Biserica fortificată de la Sfântu Gheorghe, Biserica Bartolomeu și Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sf. Nicolae și cea Evanghelică din Râșnov, Catedrala Mitropolitană, Capela Crucii, Biserica Evanghelică și cea Ortodoxă de la Sibiu, Episcopia Râmnicului și Argeșului și Biserica Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea, Catedrala și Biserica Troiței din Slatina, Biserica Domnească din Caracal), muzee (muzeele județene din Sfântu Gheorghe, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală și Casa - Muzeu Cristian din Sibiu, Casa Memorială Anton Pann și Complexul Muzeistic Magheru din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean de Istorie și Etnografie din Slatina), monumente (Case cu arcade, Monumentul lui Mihai Viteazul și Monumentul Ostașului Român din Sfântu Gheorghe, Casa Negustorilor din Brașov, Primăria Veche, Casa Artelor, Casa Haller, Casa Brukenthal, Casa Monetăriei, Casa Reissner, Casa Breslei Aurarilor, Hotelul Împăratul Românilor, Moara Cetății, Casa cu Cariatide și Podul de Fier/Podul Minciunilor din Sibiu) etc.
2.
Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
2.1.
Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente
În bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt există un număr de 140 acumulări permanente și 19 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 20 acumulări sunt administrate de către Administrația Națională "Apele Române" prin A.B.A. Olt (12 acumulări nepermanente și 8 acumulări permanente), 46 de acumulări (permanente) sunt deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A., restul acumulărilor fiind administrate sau deținute de A.N.I.F., societăți piscicole, primării, agenți economici, persoane fizice. Se face precizarea că la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt cele 159 de acumulări sunt realizate printr-un număr de 41 baraje de categorie A și B, respectiv un număr de 118 baraje de categorie C și D.
Schema de gospodărire a apelor existentă la nivelul A.B.A. Olt este prezentată la nivelul fiecărui județ component în Figurile 2 - 7.
În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt. Centralizarea informații cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Olt se regăsesc în
Anexele 4 - 8 .
Figura 2 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Harghita
Figura 3 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Covasna
Figura 4 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Brașov
Figura 5 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Sibiu
Figura 6 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Vâlcea
Figura 7 Schema de gospodărire a apelor
existentă în bazinul hidrografic Olt - județul Olt
2.2.
Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente
Sistemul de avertizare - alarmare
Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor
Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014
privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004
privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004
cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
pentru aprobarea documentului " Regulamentul
privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră".
Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:
–
previziunea și prevenirea;
–
prioritatea protecției și salvării vieții omenești;
–
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
–
asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;
–
cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare;
–
transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
–
continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora;
–
operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.
Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:
–
avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol;
–
declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență;
–
punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată;
–
intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative;
–
acordarea de ajutoare de urgență;
–
instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată;
–
solicitarea sau acordarea de asistență internațională;
–
acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice;
–
alte măsuri prevăzute de lege.
În conformitate cu prevederile
art. 8 din "Regulamentul
privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin
Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora.
Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române", cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele.
Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare.
În acest sens, conform prevederilor
Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019
se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului bazin hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare".
De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica S.A., Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D.
Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor
HG nr. 846/2010 ) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți.
În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Olt are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 6 planuri județene, 3 planuri de sistem hidrotehnic aferente Sistemelor de Gospodărire a Apelor Brașov, Vâlcea și Olt și 340 planuri locale (29 județul Harghita, 41 județul Covasna, 54 județul Brașov, 35 județul Sibiu, 89 județul Vâlcea și 88 județul Olt).
Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:
–
WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române"
–
proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România.
–
în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - pe teritoriul A.B.A. Olt s-au înființat 2 centre de intervenție rapidă (la S.G.A. Vâlcea și S.G.A. Covasna) și 6 formații de intervenție rapidă (la S.G.A. Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea și Olt).
–
la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt investițiile realizate s-au concretizat în următoarele:
–
- 5 stații automatizate cu senzori pentru mărirea gradului de siguranță a barajelor;
–
- 5 baraje dotate cu software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice;
–
- 24 stații automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide;
–
- 6 stații automatizate cu senzori pentru monitorizarea calității apei;
–
- 2 stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie)
–
- 2 stații pentru măsurarea debitelor pe afluenți;
–
- 8 stații pentru măsurarea debitelor pe derivații;
–
- 1 centru de coordonare
–
- 2 centre de intervenție rapidă
–
- Echipamente și mijloace de intervenție la inundații
–
Centrele de Intervenție Rapidă au fost dotate cu materiale/mijloace pentru intervenția în situații de urgență generate de inundații sau poluări accidentale: diguri gonflabile, mașini de umplut saci, pontoane cu motor, palplanșe metalice, dispozitiv de bătut palplanșe, tractoare cu remorcă, sisteme de iluminat portabile, motostivuitor, laborator mobil, trailere poluare, sistem raclaj, sistem rivercat pentru măsurare viteză/debit, etc.
–
Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
–
sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a
Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017 .
–
acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.)
–
DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
–
proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații
–
obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice.
–
Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie
–
obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale;
–
prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local.
–
Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
–
obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății;
–
prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice.
–
CAMARO-D - Metode de management avansat privind impactul utilizării terenurilor asupra regimului apelor din bazinul hidrografic al Dunării, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie
–
proiectul urmărește îmbunătățirea practicilor de utilizare a terenurilor pentru protecția resurselor de apă, prevenirea riscurilor de inundații și recomandări pentru o politică strategică în vederea implementării unui Plan Inovator transnațional "bazat pe bazin hidrografic" (LUDP);
() a fost dezvoltat un sistem de avertizare pentru evaluarea fenomenelor extreme (inundații și secete), în scopul îmbunătățirii gestionării resurselor de apă și de prevenire a riscului de dezastre în zona bazinul râului Olt, principalul afluent românesc al fluviului Dunărea, sistem de avertizare bazat pe trei scale de timp, cum ar fi: avertizare timpurie, prognoza sezonieră, estimări anuale pentru analize pe termen lung a schimbărilor climatice.
Sistemul informațional hidrometeorologic
Conform prevederilor
art. 60 din Regulamentul
aprobat prin
Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 , sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.
Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:
–
Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice;
–
Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;
–
Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații;
–
Comitetele Județene pentru Situații de Urgență;
–
Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene;
–
Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc.
Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în Figura 8 și Figura 9.
Figura 8. Schema fluxului informațional operativ
atenționări/avertizări hidrologice la nivel național
Figura 9. Schema fluxului informațional operativ
atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional
Structura și funcțiile sistemului informațional
La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:
–
Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene);
–
Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă;
–
Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;
–
Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În Figura 10 este redată schema fluxului informațional - operativ - decizional.
Figura 10. Schema fluxului informațional-operativ-decizional
Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).
Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.
Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.
Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) - Administrațiile Bazinale de Apă și (1) - Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.
La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:
–
Colectarea datelor și informațiilor;
–
Transmiterea datelor și informațiilor;
–
Procesarea datelor și informațiilor;
–
Stocarea datelor și informațiilor;
–
Diseminarea datelor și informațiilor;
–
De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție.
Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:
–
stații hidrometrice și posturi pluviometrice;
–
acumulări permanente și nepermanente;
–
posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române"
–
prize de apă, aducțiuni, etc;
la care se adaugă:
–
date furnizate din rețeaua A.N.M.:
–
de la stații meteorologice și posturi pluviometrice;
–
prognoze și avertizări meteorologice;
–
hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.;
–
date obținute din activitatea de prognoză hidrologică:
–
prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;
–
detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă.
Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața bazinului hidrografic Olt, provin de la:
–
2 radare meteorologice: C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.);
–
104 stații hidrometrice ale A.B.A. Olt;
–
121 stații pluviometrice ale A.B.A. Olt;
–
19 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova/A.N.M.;
–
6 stații pluviometrice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova/A.N.M.
La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Olt și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:
–
S.G.A. Harghita realizează monitorizarea prin:
() 10 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate;
() 13 stații pluviometrice, din care 12 sunt automatizate;
() 1 stație meteorologică a C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
() 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
–
S.G.A. Covasna realizează monitorizarea prin:
() 14 stații hidrometrice, din care 9 sunt automatizate;
() 18 stații pluviometrice, din care 13 sunt automatizate;
() 4 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
() 0 stații pluviometrice ale C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
–
S.G.A. Brașov realizează monitorizarea prin:
() 19 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate;
() 22 stații pluviometrice, din care 20 sunt automatizate;
() 3 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
() 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
–
S.G.A. Sibiu realizează monitorizarea prin:
() 18 stații hidrometrice, din care 18 sunt automatizate;
() 20 stații pluviometrice, din care 20 sunt automatizate;
() 4 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
() 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu/A.N.M.;
–
S.G.A. Vâlcea realizează monitorizarea prin:
() 32 stații hidrometrice, din care 25 sunt automatizate;
() 36 stații pluviometrice, din care 29 sunt automatizate;
() 5 stații meteorologice ale C.M.R. Craiova/A.N.M.;
() 2 stații pluviometrice ale C.M.R. Craiova/A.N.M.;
–
S.G.A. Olt realizează monitorizarea prin:
() 11 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate;
() 12 stații pluviometrice, din care 9 sunt automatizate;
() 2 stații meteorologice ale C.M.R. Craiova/A.N.M.;
() 1 stație pluviometrică a C.M.R. Craiova/A.N.M..
De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Olt concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul (2) de decizie.
Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:
–
rețeaua de radiocomunicație;
–
rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax;
–
rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin;
–
rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române".
Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Olt). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.
Stocarea datelor și informațiilor -se face la nivelurile de decizie (3) - Stații hidrologice și (2) - A.B.A. Olt, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Olt.
Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Olt sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.
Structurile de intervenție, sunt compuse din:
–
Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție);
–
Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații;
–
Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie).
În conformitate cu prevederile
Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019
- " Regulamentul
privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.
2.3.
Evenimente semnificative de inundații
2.3.1.
Inundații istorice
Principalele inundații din perioada 2010 ÷ 2016 la nivelul bazinului hidrografic Olt au fost:
–
iunie 2010 bazinul hidrografic superior și mijlociu Olt, 1
–
1.07.2011 - pârâul Bakmajan și pârâul Tekero,
–
13.05.2012 - 30.05.2012 - bazinul hidrografic Olteț,
–
3 - 4 martie 2014 bazinele hidrografice Teslui, Milcov și Iminog, 17 - 19 aprilie 2014 - bazinele hidrografice Bistrița, Olteț și Iminog, 13 - 19 mai 2014 - afluenții Oltului Inferior, 8 iunie 2014 - râul Homorodu Mic, 8 iunie 2014 - Municipiul Miercurea - Ciuc, 25 iunie 2014 - bazinele hidrografice Topolog, Sălătrucel, Otăsău și Luncavăț, 25 - 27 iulie 2014 - bazinele hidrografice Lotru, Olănești, Bistrița, Olteț și Teslui, 13 iunie 2016 - râul Bistrița și râul Luncavăț.
În Figura 11 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundații din perioada 2010 - 2016.
Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.
Figura 11. Pagubele generate de inundații în perioada
2010-2016 în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
2.3.2.
Evenimente semnificative
Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".
Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele:
–
buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);
–
România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor;
–
Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise.
Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.
istorice petrecute într-o perioadă mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.
În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2), Capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.
*2) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Olt pentru Ciclul II realizat în anul 2019
Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.
Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu/afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50).
Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%.
Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în Figura 12.
Figura 12. Etape principale parcurse în
Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentelor
istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială
Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințelor potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:
–
considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate;
–
considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul actual, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS.
Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:
–
anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare;
–
indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora;
–
pagubele indirecte nu sunt cuantificate.
Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 3 evenimente istorice semnificative de inundații. Cele 3 evenimente semnificative de inundații identificate ca urmare a aplicării criteriilor menționate mai sus și încadrate în cadrul etapei de evaluare preliminară a riscului la inundații, Ciclul II, aferente bazinului hidrografic administrat de către A.B.A. Olt, se prezintă în Tabelul 3, fiind reprezentate în
Anexa 9 .
Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluvial și pluvial) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Olt
Nume eveniment
Dată debut eveniment
Bazinul hidrografic Olt – iunie 2010
26.06.2010
Bazinul hidrografic Olt – iulie 2014
22.07.2014
Localitatea Caracal – septembrie 2014
05.09.2014
În Tabelul 4 se prezintă un centralizator al sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate de evenimente istorice semnificative identificate la nivelul teritoriului gestionat de A.B.A. Olt în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații.
Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu și al zonelor urbane afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial) în Ciclul II aferente A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumirea zonelor afectate de inundații
Tip inundație
Sursa inundație
Data debut eveniment
Durata inundației
(zile)
Lungime tronson de râu/suprafață zonă urbană inundată
(km/kmp)
Probabilitate
Mecanism
Caracteristici
Consecințe
1
Râul Olt - aval confluență Șipoș - amonte Acumulare Voila
istorică
Fluvială
26.06.2010
12
292,96
1-5%
A21
A35
B11; B12; B22; B41; B42; B43
2
Râul Racul - localitate Mihăileni
istorică
Fluvială; Pluvială
26.06.2010
1
2,75
20%
A21
A31
B12; B31; B41; B42
3
Râul Fitod - aval localitate Fitod
istorică
Fluvială
27.07.2010
5
3,66
7%
A21
A34
B11; B41; B42
4
Râul Chendreș - localitate Sântimbru
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,66
7%
A21
A31
B41; B42
5
Râul Valea Roșie - aval confluență Pârâul Peștilor
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
6,16
19%
A21
A31
B42; B43
6
Râul Malnaș- localitate Malnaș
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,40
19%
A21
A31
B12; B31; B41; B42
7
Râul Talomir- localitate Bodoc
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
1,95
19%
A21
A31
B12; B41; B42; B43
8
Râul Câlnic - localitate Calnic
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,02
8%
A21
A31
B11; B41; B42; B43
9
Râul Valea Porumbelor - localitate Sfântu Gheorghe
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
8,10
8%
A21
A31
B12; B23; B41; B42
10
Râul Debren - localitate Sfântu Gheorghe
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
9,42
8%
A21
A31
B12; B23; B41; B42
11
Râul Râul Negru - aval localitate Lunga - amonte confluență Ghelinta
istorică
Fluvială
26.06.2010
4
9,66
1-5%
A21
A34
B22; B41; B42; B43
12
Râul Râul Negru - localitate Ozun - amonte localitate Lunca Ozunului
istorică
Fluvială
26.06.2010
4
6,39
10%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
13
Râul Lemnia - localitate Lemnia
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
7,80
8%
A21
A33
B11; B41; B42; B43
14
Râul Brețcu - localitate Brețcu
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
4,10
8%
A21; A23
A33; A38
B11; B41; B42
15
Râul Estelnic - aval localitate Estelnic
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
14,83
1-5%
A21; A23
A31; A38
B11; B12; B22; B41; B42; B43
16
Râul Valea Scurtă - localitate Valea Scurtă
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,62
1-5%
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43
17
Râul Capolna - localitate Ojdula
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
7,44
1-5%
A21
A33
B41; B42; B43
18
Râul Ojdula - localitate Ojdula - amonte confluentă Orbaiul Mic
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
5,12
1-5%
A21
A33
B41; B42; B43
19
Râul Cașin - aval confluență Valea Seacă
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
16,95
1-5%
A21
A31
B11; B41; B42; B43
20
Râul Cașin - localitate Plăieșii de Jos - amonte confluentă Borviz
istorică
Fluvială
04.07.2010
1
4,39
18%
A21
A31
B41; B42
21
Râul Turia - localitate Turia
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
10,21
1-5%
A21
A31
B11; B41; B42
22
Râul Muncaci - localitate Turia
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
1,81
1-5%
A21
A31
B11; B41; B42
23
Râul Zăbala - localitate Zăbala
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
6,22
1-5%
A21
A31
B41; B42; B43
24
Râul Păun - localitate Zăbala
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
6,79
1-5%
A21
A31
B41; B42; B43
25
Râul Pădureni - aval Acumulare Moacșa-Pădureni
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
6,96
10%
A21
A31
B11; B41; B42
26
Râul Păpăuți - localitate Păpăuți
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
5,73
18%
A21
A31
B41; B42
27
Râul Zagon - localitate Zagon
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
4,50
18%
A21
A31
B41; B42
28
Râul Zagonul Mic - localitate Zagon
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
3,45
18%
A21
A31
B41; B42
29
Râul Valea Mare - localitate Boroșneu Mic - localitate Valea Mare
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
3,82
10%
A21
A33
B42; B43
30
Râul Saciova - localitate Saciova
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
3,01
10%
A21; A23
A31; A38
B41; B42
31
Râul Lisnău - aval localitate Lisnău
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
3,05
10%
A21; A23
A31; A38
B11; B41; B42; B43
32
Râul Seaca - localitate Budila
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
3,56
10%
A21
A31
B41; B42; B43
33
Râul Dobârlău - localitate Dobârlău
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
4,40
10%
A21; A23
A33; A38
B11; B41; B42
34
Râul Vâlcele - localitate Vâlcele
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
4,90
10%
A21
A31
B41; B42; B43
35
Râul Bârsa - aval localitate Ghimbav- amonte localitate Colonia Bod
istorică
Fluvială
26.06.2010
4
12,45
10%
A21
A34
B42
36
Râul Turcul - localitate Cheia - amonte confluentă Poarta
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
4,92
10%
A21
A33
B41; B42
37
Râul Pârâul Mic - aval confluență V. Hărtoaia
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,80
10%
A21
A31
B41; B42
38
Râul Cheu - localitate Brașov
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
10,73
10%
A21
A33
B42
39
Râul Hăghig - localitate Hăghig
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
2,81
19%
A21
A31
B43
40
Râul Valea Cetății - localitate Rotbav
istorică
Fluvială; Pluvială
23.07.2014
4
2,84
1-5%
A21
A34
B41; B42
41
Râul Valea Seacă - amonte Acumulare Rotbav
istorică
Fluvială; Pluvială
23.07.2014
4
3,92
1-5%
A21
A34
B41; B42
42
Râul Belinul Mare - localitate Belin
istorică
Fluvială
26.06.2010
3
4,40
15%
A21
A34
B11; B12; B41; B42
43
Râul Belinul Mic - localitate Belin - Acumulare Belin
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
3,63
15%
A21; A23
A33; A38
B11; B12; B41; B42
44
Râul Baraolt - aval localitate Bățanii Mici
istorică
Fluvială; Pluvială
26.06.2010
3
17,47
6%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
45
Râul Baraolt - localitate Herculian - localitate Bățanii Mici
istorică
Fluvială
22.07.2014
3
8,04
1-5%
A21
A34
B11; B41; B42
46
Râul Ozunca - localitate Bățanii Mari
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
4,61
16%
A21
A33
B41; B42; B43
47
Râul Cormoș - aval localitate Brăduț
istorică
Fluvială
26.06.2010
1
16,48
6%
A21
A31
B41; B42; B43
48
Râul Vârghiș - localitate Vlăhița
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
2,02
1-5%
A21
A33
B12; B41; B42
49
Râul Pârâul Sărat - localitate Racos
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
1,77
14%
A21
A33
B42; B43
50
Râul Valea Mare - aval Acumulare Dopca
istorică
Fluvială
23.07.2014
4
2,14
1-5%
A21
A34
B41; B42; B44
51
Râul Homorod - localitate Cața
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
2,16
14%
A21
A33
B41; B42; B43
52
Râul Paloș - localitate Cața
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
1,87
14%
A21
A33
B41; B42; B43
53
Râul Homorodul Mic - localitate Lueta - localitate Satu Nou
istorică
Fluvială
26.06.2010
3
22,87
14%
A21
A34
B11; B41; B42
54
Râul Sâmbăta - aval localitate Sâmbăta de Sus
istorică
Fluvială
26.06.2010
2
9,53
14%
A21
A33
B11; B12; B41; B42; B43
55
Râul Dosul - aval localitate Mlăceni
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
3,99
1-5%
A21
A34
B41; B42; B43
56
Râul Lotru - localitate Voineasa - aval confluență Hoteag - confluență Valea lui Stan
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
41,44
1-5%
A21
A34
B41; B42; B43
57
Râul Sălătrucel - localitate Berislăvești - localitate Jiblea Veche
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
4,46
1-5%
A21
A34
B41; B42
58
Râul Muereasca - localitate Muereasca de Sus - localitate. Hotarele
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
4,45
<1%
A21
A34
B41; B42
59
Râul Bujoreanca - amonte Acumulare Râmnicu Vâlcea
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
6,23
<1%
A21
A34
B41
60
Râul Olănești - aval confluență r. Pârâul Câinelui
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
26,53
<1%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
61
Râul Sâmnic - localitate Opătești - localitate Popești
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
4,07
<1%
A21
A34
B42; B43; B44
52
Râul Govora - localitate Budurăști - amonte localitate Titireci
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
6,34
<1%
A21
A34
B11; B42; B43
53
Râul Bistrița - aval localitate Bistrița - amonte localitate Băltăteni
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
8,24
<1%
A21
A34
B42; B43
54
Râul Bistrița - aval localitate Mănăilești
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
15,04
1-5%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
55
r. Bistricioara - aval localitate Romanii de Sus
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
9,04
1-5%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
56
Râul Otăsău - localitate. Barcanele - localitate Serbănesti
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
4,14
<1%
A21
A34
B42; B43
57
Râul Topolog - localitate Rudeni - localitate Linia Hanului
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
38,39
15%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
58
Râul Bădislava - aval localitate Valea Babei - localitate Bădislava
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
3,76
15%
A21
A34
B42
59
Râul Luncavăț - localitate Vaideeni - localitate Cârstănești
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
25,11
0.2%
A21
A34
B11; B23; B41; B42; B43
60
Râul Pesceana - aval localitate Roești
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
46,05
<1%
A21
A34
B11; B42; B43
61
Râul Olteț - aval localitate. Polovragi - localitate Ocracu
istorică
Fluvială
27.07.2014
2
26,78
1-5%
A21
A33
B41; B42; B43
62
Râul Olteț - localitate Cârlogani - confluentă Aninoasa
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
26,64
<1%
A21
A34
B42; B43
63
Râul Olteț - aval confluență Pârâul Roșu - amonte localitate Fălcoiu
istorică
Fluvială
27.07.2014
3
9,08
8%
A21
A34
B22; B41; B43
64
Râul Târâia - localitate Polovragi
istorică
Fluvială
27.07.2014
2
6,66
1-5%
A21
A33
B22; B41; B42; B43
65
Râul Târâia - localitate Turcești - localitate Dămteni
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
7,88
1-5%
A21
A34
B41; B42; B43
66
Râul Șasa - aval localitate Popești
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
8,16
1-5%
A21
A34
B42; B43
67
Râul Pestenita - localitate Ciortesti
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
5,85
1-5%
A21
A34
B42; B43
68
Râul Cerna - aval localitate Ulmetu - confluentă Cernisoara
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
16,41
1-5%
A21
A34
B41; B42; B43
69
Râul Cerna - aval confluență Omorâcea
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
14,40
1-5%
A21
A34
B41; B42
70
Râul Cernisoara Orlii - localitate Cernisoara
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
8,06
1-5%
A21
A34
B42; B43
71
Râul Călui - localitate Gura Căluiu
istorică
Fluvială
28.07.2014
3
2,58
5%
A21
A34
B41; B42
72
Râul Geamărtălui - aval confluență Pârâul Mijlociu
istorică
Fluvială
27.07.2014
3
38,79
1-5%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
73
Râul Horezu - aval confluență Răchita
istorică
Fluvială
27.07.2014
3
22,69
1-5%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
74
Râul Dobreț - localitate Dobrețu
istorică
Fluvială
28.07.2014
3
5,65
1-5%
A21
A34
B41; B42; B43
75
Râul Teslui - localitate Pielești - amonte confluentă râul Scheaua
istorică
Fluvială
27.07.2014
4
48,99
5%
A21
A34
B11; B41; B42; B43
76
Râul Vlașca - localitate Lăcrița Mare - localitate Golfin
istorică
Fluvială
27.07.2014
3
5,52
9%
A21
A34
B41
77
Localitatea Caracal, județul Olt
istorică
Pluvială, Barare artificială - infrastructură de apărare
05.09.2014
1
-/4
10%
A24
A33
B11; B41; B44
Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 - Blocare/Restricționare, A31 - Viitură rapidă (flash flood), A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra obiectivelor sociale, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra patrimoniului cultural, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice
Notă: evenimentul istoric semnificativ având sursă de inundare pluvială a fost estimat ca suprafață inundată (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km)
În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare, au fost desemnate în Ciclul II un număr de 6 inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Olt (Tabelul 5) și reprezentate în
Anexa 9 .
Tabelul 5. Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Olt, Ciclul II
Nr.
crt.
Denumirea zonelor afectate de inundații
Sursă inundație
Lungime tronson de râu inundat
(km)
Probabilitate
Mecanism
Caracteristici
Consecințe
1
Râul Zizin (Dobromir) - aval localitate Zizin
fluvială
9,72
1-5%
A21
A33
B11; B41; B42; B43
2
Râul Timiș - aval localitate Timișu de Jos
fluvială
17,55
1-5%
A21
A31
B11; B12; B22; B41; B42; B43; B44
3
Râul Șercaia (Șinca) - localitate Poiana Mărului
fluvială
3,51
1-5%
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43; B44
4
Râul Cisnădie - localitate Cisnădioara - localitate Cisnădie
fluvială
10,30
1-5%
A21
A33
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
5
Râul Valea Popii - localitate Cisnădie
fluvială
2,60
1-5%
A21
A33
B11; B12; B41; B42; B44
6
Râul Cheia - aval localitate Cheia
fluvială
7,16
1-5%
A21; A23
A31
B11; B22; B41; B42
Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A31 - Viitură rapidă (flash flood), A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra obiectivelor sociale, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra patrimoniului cultural, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice
2.4.
Zone cu risc potențial semnificativ la inundații
Articolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.
Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.
În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3), Capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.
*3) Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Olt pentru Ciclul II realizat în anul 2019
În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:
● zonele prevăzute cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km);
● rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - M.M.P. și A.N.A.R.);
● tronsoanele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfășurătoarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante.
În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:
–
evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente
–
față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200;
–
evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, școli, infrastructura de transport etc.);
–
specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe.
Informațiile disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:
–
sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.;
–
sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 2010-2016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-economic) > 200;
–
inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;
–
zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;
–
extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4) - Risc FF (flash flood) = 3 - 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5
*4) Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. - C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice)
–
rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5), respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5;
*5) "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului - VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcția 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587
–
localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar;
–
zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy - GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;
–
date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale).
Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în Figura 13.
Figura 13. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea
zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II
În urma reanalizării celor 39 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din Ciclul I doar din sursă fluvială pentru bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt, s-a concluzionat că, în Ciclul II, 30 de zone A.P.S.F.R. au rămas nemodificate, iar 9 zone A.P.S.F.R. au suferit modificări în ceea ce privește lungimile (prin reduceri/prelungiri). În plus, în Ciclul II s-au identificat alte 22 noi zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială și încă 1 zonă A.P.S.F.R. din sursa pluvială.
În total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 62 și îi corespunde o lungime de 1.543,7 km (din sursă fluvială reprezentați de zonele nemodificate, zonele cu modificări și cei 198,17 km reprezentați de zonele noi identificate), reprezentând cca. 16% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Olt.
Cele 61 zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare, respectiv 39 din Ciclul I și 22 noi din Ciclul II) și 1 zonă A.P.S.F.R. din sursa pluvială (doar din Ciclul II) sunt prezentate detaliat în Tabelul 6. și reprezentate în
Anexa 10 .
Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Olt - Ciclul II
Nr.
crt.
Cod de identificare
Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații
Lungime/ Suprafață
(km/kmp)
Ciclul de raportare
Sursa inundației
Mecanism
Caracteristici
Consecințe
1
RO3-08.01 -01A
Râul Olt - amonte Acumulare Arpaș
319,88
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A32; A35; A38
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
2
RO3-08.01 -02A
Râul Olt - aval Acumulare Izbiceni, sector îndiguit
19,41
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A32; A35; A38
B11; B12; B41; B42; B43
3
RO3-08.01.014....-01A
Râul Racul - aval localitate Nădejdea
9,94
Ciclul I
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B41; B42; B43
4
RO3-08.01.028a....-01A
Râul Fișag - aval localitate Ciucsângeorgiu, sector îndiguit
9,68
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A33; A38
B11; B12; B41; B42; B43
5
RO3-08.01.040a....-01A
Râul Valea Porumbelor - localitate Sfântu Gheorghe
1,63
Ciclul II
Fluvială
A21
A34
B11; B12; B23; B41; B42; B43
6
RO3-08.01.041....-01A
Râul Debren - localitate Sfântu Gheorghe
3,30
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B23; B41; B42
7
RO3-08.01.045....-01A
Râul Râul Negru - aval localitate Lemnia și Târlung, sector îndiguit
90,39
Ciclul I prelungire
Fluvială
A21; A22; A23
A32; A34; A38
B11; B12; B41; B42; B43; B44
8
RO3-08.01.045.03...-01A
Râul Brețcu - localitate Brețcu
3,06
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B22; B41; B42; B43
9
RO3-08.01.045.05...-01A
Râul Estelnic - localitate Lunga
2,37
Ciclul II
Fluvială
A21
A34
B11; B12; B22; B41; B42; B43
10
RO3-08.01.045.08...-01A
Râul Cașin - aval confluență Valea Seacă
15,11
Ciclul I prelungire
Fluvială
A21; A22; A23
A33; A38
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
11
RO3-08.01.045.18...-01A
Râul Covasna - aval localitate Covasna, sector îndiguit
14,43
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A33
B11; B23; B41; B42; B43; B44
12
RO3-08.01.045.22.05. .-01A
Râul Zizin (Dobromir) - aval localitate Zizin
9,72
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B41; B42; B43
13
RO3-08.01.045.22.07..-01A
Râul Dobârlău - aval confluență Teliu - amonte confluență Pârâul Greaca Mare
10,69
Ciclul I redus
Fluvială
A21
A31
B11; B23; B41; B42; B43
14
RO3-08.01.046....-01A
Râul Valea Neagră
14,36
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A35
B11; B12; B41; B42; B43; B44
15
RO3-08.01.050....-01A
Râul Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit
13,57
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A34
B11; B12; B41; B42; B43
16
RO3-08.01.050.04...-01A
Râul Turcul (Moieciu) - aval confluență Valea Grădiștei
16,41
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B22; B41; B42; B43; B44
17
RO3-08.01.050.06...-01A
Râul Ghimbășel - aval confluență Pârâul Mic - amonte confluență Canal Timiș
16,59
Ciclul I
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
18
RO3-08.01.050.06...-02A
Râul Ghimbășel - aval localitate Brașov, sector îndiguit
13,87
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A33; A38
B11; B22; B41; B42; B43; B44
19
RO3-08.01.050.06.03..-01A
Râul Timiș - aval localitate Timișu de Jos
17,55
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B22; B41; B42; B43; B44
20
RO3-08.01.051....-01A
Râul Homorod - amonte confluență Vulcănița, sector îndiguit
15,17
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A34
B11; B12; B41; B42; B43
21
RO3-08.01.051....-02A
Râul Homorod - aval Acumulare Dumbrăvita
14,34
Ciclul I prelungire
Fluvială
A21; A22; A23
A34; A38
B11; B12; B41; B42; B43
22
RO3-08.01.060a....-01A
Râul Belinul Mare - localitate Belin
4,40
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B41; B42; B43
23
RO3-08.01.066....-01A
Râul Baraolt - aval localitate Herculian, sector îndiguit
21,97
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A33
B11; B12; B41; B42; B43
24
RO3-08.01.067....-01A
Râul Cormoș - aval confluență Cosa, sector îndiguit
19,12
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A34
B11; B23; B41; B42; B43; B44
25
RO3-08.01.067.07...-01A
Râul Vârghiș - localitate Vlăhița
2,02
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B22; B41; B42; B43
26
RO3-08.01.071....-01A
Râul Homorod - aval confluență Băile Homorod, sector îndiguit
45,24
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A34
B11; B23; B31; B41; B42; B43; B44
27
RO3-08.01.071.06...-01A
Râul Homorodul Mic - aval localitate Merești - amonte localitate Satu Nou, sector îndiguit
11,05
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A33
B11; B12; B41; B42; B43
28
RO3-08.01.071.07...-01A
Râul Cozd - localitate Rupea, sector îndiguit
6,61
Ciclul I
Fluvială
A21
A34
B11; B12; B41; B42; B43; B44
29
RO3-08.01.080....-01A
Râul Șercaia (Șinca) - localitate Poiana Mărului
3,51
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43; B44
30
RO3-08.01.090....-01A
Râul Hurez - aval localitate Hurez, sector îndiguit
6,86
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A35
B11; B12; B41; B42; B43; B44
31
RO3-08.01.097....-01A
Râul Sâmbăta - aval confluență Lisa
8,58
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43
32
RO3-08.01.114....-01A
Râul Porumbacu - aval confluență Porumbăcel, sector îndiguit
10,40
Ciclul I
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43
33
RO3-08.01.120....-01A
Râul Cibin - localitate Sibiu, sector îndiguit
9,54
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A32; A34
B11; B23; B31; B41; B42; B43; B44
34
RO3-08.01.120.10...-01A
Râul Cisnădie - localitate Cisnădioara - localitate Cisnădie
10,30
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
35
RO3-08.01.120.10.01..-01A
Râul Valea Popii - localitate Cisnădie
2,60
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B41; B42; B44
36
RO3-08.01.120.11...-01A
Râul Hârtibaciu - aval localitate Retiș, sector îndiguit
84,12
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A34; A38
B11; B12; B41; B42; B43; B44
37
RO3-08.01.120.11.10..-01A
Râul Albac - aval confluență Rora, sector îndiguit
5,36
Ciclul I redus
Fluvială
A21
A34
B11; B12; B31; B41; B42; B43
38
RO3-08.01.120.14...-01A
Râul Sadu - aval localitate Sadu, sector îndiguit
9,52
Ciclul I
Fluvială
A21
A31
B11; B12; B41; B42; B43
39
RO3-08.01.135....-01A
Râul Lotru - aval Acumulare Brădișor
16,20
Ciclul I
Fluvială
A21
A34
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
40
RO3-08.01.135....-02A
Râul Lotru - aval confluență Pârâul Pietrii - localitate Voinesita
6,34
Ciclul II
Fluvială
A21
A34
B11; B41; B42; B43
41
RO3-08.01.140....-01A
Râul Sălătrucel - aval confluență Valea Săcuienilor
8,37
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B41; B42; B43
42
RO3-08.01.145....-01A
Râul Olănești - aval localitate Băile Olănesti
22,62
Ciclul I
Fluvială
A21; A22
A31
B11; B12; B41; B42; B43
43
RO3-08.01.145.02...-01A
Râul Cheia - aval localitate Cheia
7,16
Ciclul II
Fluvială
A21
A31; A38
B11; B22; B41; B42
44
RO3-08.01.149....-01A
Râul Govora
30,55
Ciclul I
Fluvială
A21
A33
B11; B23; B31; B41; B42; B43
45
RO3-08.01.150....-01A
Râul Bistrița - aval localitate Frâncesti
9,31
Ciclul I
Fluvială
A21; A23
A31; A38
B11; B12; B41; B42; B43
46
RO3-08.01.150.03...-01A
Râul Bistricioara - aval confluență Pârâul Lunga
10,28
Ciclul II
Fluvială
A21
A31
B11; B41; B42; B43
47
RO3-08.01.150.04...-01A
Râul Otăsău - localitate Bărbătești - localitate Surpatele
18,54
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B12; B22; B41; B42; B43
48
RO3-08.01.151....-01A
Râul Topolog - aval localitate Ginerică
22,48
Ciclul I
Fluvială
A21; A23
A34; A38
B11; B12; B41; B42; B43
49
RO3-08.01.152....-01A
Râul Luncavăț - localitate Vaideeni - localitate Ursi
32,48
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B23; B41; B42; B43
50
RO3-08.01.161....-01A
Râul Pesceana - aval confluență Gușoianca (Nevrăpeasa)
15,01
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B41; B42; B43
51
RO3-08.01.167....-01A
Râul Strehăreți - aval confluență V. Coada Lungă
6,34
Ciclul I redus
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B41; B42; B43; B44
52
RO3-08.01.169....-01A
Râul Milcov
14,97
Ciclul I
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B41; B42; B43; B44
53
RO3-08.01.171....-01A
Râul Dirjov - aval localitate Buicești
36,07
Ciclul I
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
54
RO3-08.01.173....-01A
Râul Olteț - aval localitate Igoiu
160,92
Ciclul I
Fluvială
A21; A22; A23
A34; A38
B11; B12; B41; B42; B43; B44
55
RO3-08.01.173.03...-01A
Râul Târâia - localitate Polovragi
6,66
Ciclul II
Fluvială
A21
A33; A38
B11; B22; B41; B42; B43
56
RO3-08.01.173.03...-02A
Râul Târâia - localitate Turcești - localitate Dămteni
7,88
Ciclul II
Fluvială
A21
A33
B11; B41; B42; B43
57
RO3-08.01.173.12...-01A
Râul Călui - localitate Călui
5,61
Ciclul I redus și prelungire
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B23; B31; B41; B42; B43
58
RO3-08.01.173.13...-01A
Râul Geamărtălui - aval confluență Pârâul Mijlociu
38,79
Ciclul I prelungire
Fluvială
A21; A23
A34; A38
B11; B23; B31; B41; B42; B43; B44
59
RO3-08.01.174....-01A
Râul Iminog - aval localitate Bălteni
51,93
Ciclul I
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B31; B41; B42; B43
60
RO3-08.01.174.02.01..-01A
Râul Ciocârlia - localitate Coteana
4,43
Ciclul I redus
Fluvială
A21
A35
B11; B23; B41; B43
61
RO3-08.01.175....-01A
Râul Teslui - aval localitate Motoci
118,07
Ciclul I
Fluvială
A21
A35
B11; B12; B31; B41; B42; B43
62
RO3-08.01.176....-125481-P-A
Municipiul Caracal - inundații din sursă pluvială
Ciclul II
Pluvială, Barare artificială - infrastructură de apărare
A24
A33
B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44
Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 - Blocare/Restricționare, A31 - Viitură rapidă (flash flood), A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra obiectivelor sociale, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra patrimoniului cultural, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice
Notă: evenimentul istoric semnificativ având sursă de inundare pluvială a fost estimat ca suprafață inundată (kmp); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km)
2.5.
Hărți de hazard la inundații
2.5.1.
Introducere
În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6) a fost elaborat un nou cadru metodologic*7) pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei Uniunii Europene privind Hărțile de Hazard și Hărțile de Risc la Inundații*8) (P.M.R.I.), de auditul*9) UE privind implementarea Directivei Inundații în România, dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.
*6) https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf
*7) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2
*8) EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf
*9) European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress in assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211
Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și
artografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.
Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă, nu a fost luată în considerare în acest ciclu.
Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.
Suprafața administrată de către A.B.A. Olt este afectată atât de inundații pluviale cât și de inundații fluviale. Râurile cu bazine hidrografice mici se confruntă cu ploi torențiale care produc debite deosebit de mari, în timp ce în subbazinele cu suprafețe mai mari, efectul ploilor torențiale scade semnificativ. Cauzele principale ale debitelor mari în regiune sunt ploile torențiale suprapuse peste stratul de zăpadă existent sau ploile torențiale care coincid cu topirea zăpezii.
2.5.2.
Modelarea hazardului
Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, informațiilor privind clădirile, obiectivele civile și industriale din zonele analizate, informațiilor despre utilizarea terenului, datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.
Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Olt raportate la CE în Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:
● Scenariul cu probabilitate redusă (p_0,2%/p_0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 500 ani/1000 de ani);
● Scenariul cu probabilitate medie (p_1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani);
● Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p_1% + CC);
● Scenariul cu probabilitate mare (p_10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani).
Totodată, în Ciclul II de implementare al Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p_33% și p_0,5%.
A.B.A. Olt include un număr de 62 A.P.S.F.R.-uri care acoperă 1543,84 km de râu și un oraș. Un total de 35 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate total/parțial în cadrul Ciclului II de implementare al Directivei Inundații, acoperind 375.38 km de râu și 1 oraș (Caracal). Celelalte A.P.S.F.R.-uri și sectoare de A.P.S.F.R. au fost modelate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații și acoperă 1168,56 km de râu.
Din cele 35 A.P.S.F.R.-uri modelate în Ciclul II, pentru 10 A.P.S.F.R.-uri fluviale modelarea hidraulică din primul ciclu a fost extinsă sau îmbunătățită. Pentru 20 A.P.S.F.R.-uri (14 A.P.S.F.R.-uri fluviale și 6 A.P.S.F.R.-uri din viituri rapide) s-a realizat completarea rasterelor de adâncime a apei pe baza modelelor hidraulice realizate în Ciclul I, 3 A.P.S.F.R.-uri fluviale, 1 A.P.S.F.R. din viituri rapide și 1 A.P.S.F.R. pluvial fiind modelate integral în Ciclul II folosind noua metodologie.
Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor (27): fluviale (22) și viituri rapide (5), rezultatele obținute în Ciclul I au fost utilizate pentru raportare.
În plus, în Ciclul II a fost modelat și un sector de 3.39 km lungime pentru râul Zagon care nu a fost definit ca A.P.S.F.R. în anul 2019 și pentru care s-au realizat atât hărți de hazard, cât și de risc la inundații.
Pentru toate cele 62 A.P.S.F.R.-uri și pentru râul Zagon au fost elaborate hărți de hazard și de risc noi, pentru scenariul corespunzător considerării efectului schimbărilor climatice,pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% - p_1%+CC.
Figura 14 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I, liniile colorate în galben, roșu sau albastru reprezentând A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Pentru municipiul Caracal fost elaborat un model hidraulic pluvial. Liniile albastre reprezintă A.P.S.F.R.-uri de tip fluvial, liniile verzi reprezintă A.P.S.F.R.-uri de tip viituri rapide, liniile galbene reprezintă A.P.S.F.R.-uri pentru care s-au completat rasterele de adâncime a apei, iar liniile în roșu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.
Figura 14. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor
și tipurile de modelare utilizate pentru A.B.A Olt
În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 1D-2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere.
2.5.2.1.
Date topografice și batimetrice
În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR atât în cadrul Ciclului II având o rezoluție de 0,5 m, cât și în cadrul Ciclului I . În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10). Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care au stat la baza construirii modelelor hidraulice.
*10) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3
În cazul modelării inundațiilor pluviale, care includ și efectul precipitațiilor, au avut loc unele postprocesări. Clădirile au fost ridicate cu 30 cm pentru a ține cont de pragurile clădirilor (trepte) care împiedică intrarea apei în case dacă adâncimea apei este mică. În plus, unele filtrări ale rezultatelor au fost realizate în cazul modelelor pluviale, pentru a afișa doar zonele în care adâncimea apei este mai mare decât un anumit prag (10 cm).
În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1 m atât în albia minoră cât și în albia majoră.*11)
*11) https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/
2.5.2.2.
Date hidrologice
Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice, în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele realizate în Ciclul II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat.
În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A. în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal și în punctele de confluență cu afluenții.
Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.
Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R. Toate modelele produse în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p_33%, p_10%, p_1%, p_0,5%, p_0,1%).
2.5.2.3.
Modelarea hidraulică
Modelarea hidraulică a fost realizată folosind programul HEC-RAS pentru toate A.P.S.F.R.-urile modelate total sau La nivelul A.B.A. Olt modelarea hidraulică a fost realizată folosind softul HEC-RAS pentru toate A.P.S.F.R.-urile modelate total sau parțial în Ciclul II. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și, în general, au fost folosite modele 1D-2D (în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce albiile majore au fost modelate în 2D), dar și modele hidraulice pur 2D. În general, în Ciclul I, la nivelul A.B.A. Olt a fost realizată modelarea 1D utilizând curgerea în regim permanent.
Având în vedere faptul că lungimea A.P.S.F.R.-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră.
În cazul A.P.S.F.R.-urilor care se termină la confluență, a fost luat în considerare efectul confluenței, iar suprafața modelată a fost extinsă. Toate deschiderile (subtraversările) în digurile de apărare au fost considerate închise, pentru a simula scenariul cel mai nefavorabil.
În cazul modelului hidraulic pluvial, precipitațiile au fost integrate direct în model. Curbele IDF pentru diferitele probabilități anuale de depășire au fost furnizate de către A.N.M.. Hietografele ploii au fost construite din curbele IDF folosind metoda blocurilor alternante. Rețeaua de canalizare aferentă localităților respective a fost considerată în mod implicit, incluzând în modele o infiltrație echivalentă cu randamentul preconizat al rețelei, în general echivalent cu o ploaie cu o probabilitate anuală de depășire de p_33% sau p_50%. Clădirile din modelul pluvial sunt considerate inundabile când este depășit un prag de 30 cm. Rugozitatea clădirilor a fost crescută pentru a evita viteze semnificative în interiorul clădirilor.
2.5.2.4.
Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice
Schimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustatea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A. pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, cu coeficienții de creștere variind între 10% și 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calculul hazardului la inundații.
2.6.
Hărți de risc la inundații
2.6.1.
Introducere
Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip "pas cu pas", pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești, pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.
Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.-urilor din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p_1%+CC) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).
Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații - impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este incertă și specifică pentru fiecare locație.
Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A..
2.6.2.
Evaluarea riscului la inundații
Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.
Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 62 A.P.S.F.R.-uri din A.B.A. Olt raportate la CE în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.
În cadrul Ciclului II, evaluarea riscului la inundații pentru toate cele 62 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p_1%+CC).
Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.
Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:
–
consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement;
–
consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare;
–
consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală;
–
consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități.
2.6.2.1.
Date de intrare
În cadrul proiectului RO-FLOODS au fost colectate datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.
Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:
–
Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 până la 6 scenarii de inundații (p_80%, p_10%, p_1%, p_1%+CC, p_0,5%, p_0,2%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I (27) sau în Ciclul II și pentru cele extinse sau îmbunătățite în al Ciclul II (10) și rezultatele a 6 sau 7 scenarii de inundații (p_33%, p_10%, p_1%, p_1%+CC, p_0,5%, p_0,2%, p_0,1%) pentru A.P.S.F.R.-urile modelate integral în Ciclul II (5);
–
Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile;
–
Rastere de viteze pentru A.P.S.F.R.-urile provenite din inundații din viituri rapide și pluviale. Aceste rezultate au fost utilizate pentru 1 A.P.S.F.R. pluvial și pentru 1 A.P.S.F.R. din inundații din viituri rapide modelate integral în Ciclul II. Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor din inundații din viituri rapide (11) modelate integral în Ciclul I, acest tip de rezultate nu a fost disponibil, deoarece a fost utilizată modelarea 1D.
Pentru a completa datele detaliate privind expunerea*12) care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.-urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul tematic de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.
*12) https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3
Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.
Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13).
*13) http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434
Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României, cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea.
2.6.2.2.
Modelarea riscului la inundații
Pentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14). Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.
*14) https://www.jbarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/
Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri - 50 mp, iar pentru terenurile agricole - 2500 mp.
De asemenea, pentru evaluare pagubelor clădirilor rezidențiale se ia în calcul un prag de 30 cm pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu se calculează pagube pentru clădirile rezidențiale.
Fiecărui element expus i se atribuie o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe se calculează ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.
Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întreruperea traficului și de întreruperea activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post-procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.
Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată, deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.
În conformitate cu metodologia, pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15) a fost utilizată pentru 1 A.P.S.F.R. pluvial. Din cauza indisponibilității datelor, doar pentru 1 A.P.S.F.R. din inundații fluviale cu caracteristică de viituri rapide, modelat integral în al doilea ciclu, a fost utilizată această metodă. Metoda SUFRI necesită hărți ale coeficienților de târâre și alunecare, care nu sunt disponibile, prin urmare, aceștia sunt calculați pe baza datelor existente privind adâncimea apei și a hărților de viteză (coeficientul de târâre este egal cu viteza înmulțită cu adâncimea apei, coeficientul de alunecare este egal cu adâncimea apei înmulțită cu viteza la pătrat). Pentru restul A.P.S.F.R.-urilor din inundații fluviale cu caracteristică de viituri rapide (11), modelate integral în primul ciclu, și pentru toate celelalte fluviale (49), a fost utilizată metoda Jonkman*16) pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.
*15) Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI method for pluvial and rivier flooding risk assessment în urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011
*16) SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of life due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008
SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007
Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în Python.
Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime - se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N=3 pentru inundații din viituri rapide, N=2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.
Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Post-traumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.
Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.
În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 până la 7 scenarii de inundații, fiind calculată ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire, folosind discretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard.
2.6.2.3.
Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații
Pentru toate cele 62 de A.P.S.F.R.-uri, riscul la inundații a fost evaluat și pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p_1%+CC).
Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p_1%+CC.
În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 până la 7 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare A.P.S.F.R..
2.7.
Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R -uri tranzitorii
A.P.S.F.R.-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut. Această categorie de A.P.S.F.R.-uri încă sunt abordate în P.M.R.I.-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.
Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei E.P.R.I. a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, din cauza lipsei de informații.
Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare mediană (medie) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare A.P.S.F.R. au fost adăugate pe un grafic suprafața inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (vezi Figura 15) și astfel au fost determinate și enumerate posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (vezi Tabelul 7), luând în considerare valorile la nivel național.
Figura 15 Prezentare generală a nivelurilor de hazard (suprafața inundată) și
de risc (pagube totale) la inundații
pentru toate A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Olt
În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice, etc.).
Această analiză a condus la identificarea la nivelul A.B.A. Olt a 20 posibile A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), care urmează să fie evaluate în continuare în următorul ciclu, dintr-un total de 62 A.P.S.F.R.-uri.
Tabelul 7 Posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii din A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumire A.P.S.F.R.
Codul UE
Suprafața inundată 1%
[mii ha]
Pagube totale 1%
[mil. euro]
1
r. Brețcu - loc. Brețcu
RO3-08.01.045.03...-01A
0,02
2,13
2
r. Estelnic - loc. Lunga
RO3-08.01.045.05...-01A
0,06
0,76
3
r. Homorod - av. ac. Dumbrăvița
RO3-08.01.051....-02A
0,37
7,52
4
r. Vârghiș - loc. Vlăhița
RO3-08.01.067.07...-01A
0,02
0,44
5
r. Homorodul Mic - av. loc. Merești - am. loc. Satu Nou, sect. îndig.
RO3-08.01.071.06...-01A
0,24
6,78
6
r. Albac - av. confl. Rora, sect. îndig.
RO3-08.01.120.11.10..-01A
0,16
6,53
7
r. Lotru - av. confl. Pârâul Pietrii - loc. Voineșița
RO3-08.01.135....-02A
0,05
7,76
8
r. Otăsău - loc. Bărbătești - loc. Sur- patele
RO3-08.01.150.04...-01A
0,10
2,64
9
r. Luncavăț - loc. Vaideeni - loc. Urși
RO3-08.01.152....-01A
0,38
3,22
10
r. Pesceana - av. confl. Gușoianca (Nevrăpeasa)
RO3-08.01.161....-01A
0,31
0,95
11
r. Târâia - loc. Polovragi
RO3-08.01.173.03...-01A
0,12
6,21
12
r. Târâia - loc. Turcești - loc. Dămțeni
RO3-08.01.173.03...-02A
0,05
3,16
13
r. Ciocârlia - loc. Coteana
RO3-08.01.174.02.01..-01A
0,02
0,13
14
r. Sâmbăta - av. confl. Lisa
RO3-08.01.097....-01A
0,19
1,38
15
r. Porumbacu - av. confl. Porumbăcel, sect. îndig.
RO3-08.01.114....-01A
0,12
3,64
16
r. Sălătrucel - av. confl. Valea Săcuie- nilor
RO3-08.01.140....-01A
0,08
2,76
17
r. Olănești - av. loc. Băile Olănești
RO3-08.01.145....-01A
0,17
8,51
18
r. Cheia - av. loc. Cheia
RO3-08.01.145.02...-01A
0,04
1,64
19
r. Bistricioara - av. confl. Pârâul Lunga
RO3-08.01.150.03...-01A
0,13
2,60
20
loc. Caracal - inundații din pluvial
RO3-08.01.176....-125481-P-A
0,19
1,67
Figurile 16 și 17 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (suprafața inundată) și de risc (pagube totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială și cele generate din viituri rapide din A.B.A. Olt.
Figura 16 Prezentare generală a
nivelurilor de hazard (suprafața inundată) și de risc (pagube
totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale din A.B.A. Olt
Figura 17 Prezentare generală a
nivelurilor de hazard (suprafața inundată) și de risc (pagube totale)
la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din viituri rapide din A.B.A. Olt
Deoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul A.B.A. Olt, există doar 1 A.P.S.F.R. pluvial și niciun A.P.S.F.R. din sursă marină.
2.8.
Indicatori statistici
Pe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, se pot genera rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire sunt luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 ÷ 11).
Tabelul 8: Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Olt - toate sursele de inundație
Probabilitatea Anuală de Depășire
Suprafața inundabilă totală
(p%)
(ha)
10%
33.698
1%
77.914
1%+CC
88.610
0,1%/0,2%
105.178
Tabelul 9: Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Olt - sursa fluvială
Probabilitatea Anuală de Depășire
Suprafața inundabilă totală
Suprafața inundabilă specifică
Lățimea medie a zonei inundabile
(p%)
(ha)
(ha/km)
(m)
10%
32.662
23,18
232
1%
75.458
53,54
535
1%+CC
85.740
60,84
608
0,1%/0,2%
101.413
71,96
720
Tabelul 10: Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Olt - din viituri rapide
Probabilitatea Anuală de Depășire
Suprafața inundabilă totală
Suprafața inundabilă specifică
Lățimea medie a zonei inundabile
(p%)
(ha)
(ha/km)
(m)
10%
951
7,07
71
1%
2.262
16,83
168
1%+CC
2.610
19,42
194
0,1%/0,2%
3.456
25,72
257
Tabelul 11: Rezultate privind suprafețele inundabile pentru A.B.A. Olt - sursa pluvială
Probabilitatea Anuală de Depășire
Suprafața inundabilă totală
Suprafața inundabilă specifică
(p%)
(ha)
(ha/kmp)
10%
85
6,58
1%
194
14,98
1%+CC
260
20,05
0,1%/0,2%
309
23,85
Pe lângă rezultatele privind hazardul, au fost calculate pagubele totale pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor - directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) - și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele 12-15.
Tabelul 12: Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Olt - toate sursele de inundație
Probabilități Anuale de depășire/ Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale
10%
1%
1%+CC
0,1%/0,2%
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)
22.423
114.491
145.445
198.725
13.091
15.982
Pagube totale (milioane euro)
299,4
2.629,2
3.590,5
5.506,8
233,2
300,0
Pagube totale tangibile directe (milioane euro)
203,8
1.752,3
2.389,8
3.593,3
153,2
197,6
Pagube totale tangibile indirecte (milioane euro)
41,1
419,5
565,9
812,9
33,8
44,2
Pagube totale intangibile directe (milioane euro)
52,6
447,5
622,2
1.083,1
45,0
56,9
Pagube totale intangibile indirecte (milioane euro)
2,0
10,0
12,7
17,4
1,1
1,4
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane euro)
Rezidențial
68,38
682,38
946,55
1.586,62
62,70
80,44
Comerț
15,22
125,80
162,94
239,86
12,61
15,73
Industrie
48,66
672,52
881,27
1.214,46
49,03
65,10
Patrimoniu cultural
0,80
9,25
13,14
25,35
0,89
1,14
Utilități
1,40
11,48
82,59
118,05
1,64
2,36
Sănătate
3,69
20,45
23,97
41,87
1,45
1,97
Educație
1,43
22,10
30,95
53,69
1,83
2,40
Clădiri ale infrastructurii de transport
1,12
6,19
8,92
11,70
0,42
0,58
Infrastructura de transport
27,11
89,17
107,17
142,77
11,56
13,91
Agricultură
35,98
112,94
132,29
158,98
11,05
13,95
Tabelul 13: Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Olt - sursa fluvială
Probabilități Anuale de depășire/ Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale
10%
1%
1%+CC
0,1%/0,2%
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)
21.564
110.332
138.431
180.066
12.441
15.190
Pagube totale (milioane euro)
278,2
2.457,3
3.356,3
5.139,5
214,0
276,5
Pagube totale/km (milioane euro/km)
0,197
1,744
2,382
3,647
0,152
0,196
Pagube totale tangibile directe (milioane euro)
188,0
1.624,4
2.215,5
3.325,1
139,0
180,1
Pagube totale tangibile indirecte (milioane euro)
39,0
396,3
533,3
763,1
31,6
41,4
Pagube totale intangibile directe (milioane euro)
49,3
427,0
595,5
1.035,5
42,4
53,7
Pagube totale intangibile indirecte (milioane euro)
1,9
9,7
12,1
15,8
1,1
1,3
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane euro)
Rezidențial
61,22
636,85
888,67
1.489,68
57,04
73,59
Comerț
13,47
116,00
149,21
219,40
11,15
14,02
Industrie
48,29
620,63
803,52
1.096,53
45,71
60,49
Patrimoniu cultural
0,02
7,35
11,05
22,99
0,48
0,68
Utilități
1,23
10,37
80,29
114,38
1,50
2,19
Sănătate
3,68
19,96
23,40
41,16
1,41
1,93
Educație
1,28
20,77
29,33
51,31
1,68
2,22
Clădiri ale infrastructurii de transport
1,12
6,13
8,83
11,49
0,42
0,58
Infrastructura de transport
22,36
75,30
91,30
122,30
8,91
10,89
Agricultură
35,31
111,01
129,89
155,83
10,67
13,52
Tabelul 14: Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Olt - din viituri rapide
Probabilități Anuale de depășire/ Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale
10%
1%
1%+CC
0,1%/0,2%
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)
807
4.066
6.862
18.350
636
773
Pagube totale (milioane euro)
20,9
170,2
230,2
360,7
19,0
23,4
Pagube totale/km (milioane euro/km)
0,156
1,267
1,713
2,684
0,141
0,174
Pagube totale tangibile directe (milioane euro)
15,6
126,5
171,0
263,1
14,1
17,3
Pagube totale tangibile indirecte (milioane euro)
2,0
23,0
32,1
49,0
2,2
2,8
Pagube totale intangibile directe (milioane euro)
3,3
20,4
26,5
47,0
2,6
3,2
Pagube totale intangibile indirecte (milioane euro)
0,1
0,4
0,6
1,6
0,1
0,1
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane euro)
Rezidențial
7,03
44,85
56,60
94,79
5,60
6,76
Comerț
1,75
9,79
13,70
20,40
1,45
1,71
Industrie
0,36
51,86
77,66
117,74
3,32
4,60
Patrimoniu cultural
0,78
1,89
2,08
2,35
0,41
0,46
Utilități
0,17
0,84
1,09
1,75
0,12
0,14
Sănătate
0,01
0,50
0,57
0,71
0,03
0,04
Educație
0,16
1,33
1,61
2,38
0,15
0,18
Clădiri ale infrastructurii de transport
0,00
0,06
0,09
0,20
0,00
0,01
Infrastructura de transport
4,68
13,55
15,37
19,84
2,61
2,98
Agricultură
0,63
1,84
2,26
2,96
0,37
0,42
Tabelul 15: Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Olt - sursa pluvială
Probabilități Anuale de depășire/ Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale
10%
1%
1%+CC
0,1%/0,2%
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent
Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice
Populația afectată (număr locuitori)
52
93
152
309
14
18
Pagube totale (milioane euro)
0,3
1,7
4,0
6,6
0,2
0,2
Pagube totale/kmp (milioane euro/kmp )
0,021
0,129
0,307
0,510
0,013
0,017
Pagube totale tangibile directe (milioane euro)
0,2
1,4
3,3
5,2
0,1
0,2
Pagube totale tangibile indirecte (milioane euro)
0,0
0,2
0,5
0,9
0,0
0,0
Pagube totale intangibile directe (milioane euro)
0,0
0,0
0,2
0,6
0,0
0,0
Pagube totale intangibile indirecte (milioane euro)
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane euro)
Rezidențial
0,13
0,68
1,27
2,14
0,07
0,09
Comerț
0,00
0,01
0,04
0,07
0,00
0,00
Industrie
0,01
0,03
0,10
0,19
0,00
0,01
Patrimoniu cultural
0,00
0,00
0,01
0,01
0,00
0,00
Utilități
0,00
0,27
1,21
1,92
0,02
0,03
Sănătate
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Educație
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Clădiri ale infrastructurii de transport
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Infrastructura de transport
0,07
0,32
0,49
0,63
0,03
0,04
Agricultură
0,04
0,10
0,14
0,19
0,01
0,02
Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.
Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație - afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m.
Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetari
Pagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).
Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).
Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)
Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic).
3.
Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării
3.1.
Sinteza măsurilor din Ciclul I
În definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*17) pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundați: prevenire, protecție, conștientizarea publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție.
*17) Catalogul de măsuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă din Ciclul I
În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responsabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:
–
Măsuri cu aplicabilitate la nivel național - reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organizațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile;
–
Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) - măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrației Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare;
–
Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R. - măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor/zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.
Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Olt aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în Figura 18, iar în Figura 19 numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități.
Figura 18. Autoritățile care au propus măsuri și
nivelul de aplicare al acestora pentru A.B.A. Olt
Figura 19. Tipul*18) și numărul de măsuri propuse de
diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Olt
*18) RO_M04,RO_M05 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice
În perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în
Capitolul 2.2 .
În P.M.R.I. A.B.A. Olt - Ciclul I au fost propuse de asemenea, un număr de 4 măsuri concrete cu impact asupra întregului bazin hidrografic administrat de A.B.A Olt (prezentate în Tabelul 16).
Tabelul 16 Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Olt
Denumire tip măsură
Denumire măsură concretă
Nr. de măsuri
Cod măsură
Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07
Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier)
1
RO_M07-4
Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale – amenajarea albiilor torențiale
1
RO_M07-5
Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare- RO_M13
Îmbunătățirea procesului de supraveghere și U.C.C.T., expertizare și determinare a soluțiilor de intervenție la lucrările hidrotehnice.
2
RO_M13_1
TOTAL
4
La nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt în Ciclul I au fost declarate 39 zone A.P.S.F.R. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19). În Tabelul 17 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt și în Figura 20 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. din A.B.A. Olt.
*19) Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu
Tabelul 17 Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. - A.B.A. Olt
Denumire tip măsură
Denumire măsură concretă
Nr. de măsuri
Cod măsură
Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) - RO_M04; RO_M05
Crearea de noi zone umede
1
RO_M04-1
Reconectarea și restaurarea luncii inundabile
3
RO_M04-2
Rigole “verzi”, canale și rigole, sisteme de drenaj etc.
1
RO_M05-1
Colectarea și stocarea apei de ploaie în rezervoare, îngropate / subterane
1
RO_M05-2
Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07
Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile
24
RO_M07-1
Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale APSFR–urilor
38
RO_M07-2
Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare
5
RO_M07-3
Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08
Mărirea capacității de tranzitare prin redimensionarea podurilor
14
RO_M08-1
Măsuri de asigurare a capacităților de desecare / drenaj
2
RO_M08-2
Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare și reprofilare a albiei
10
RO_M08-3
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) - RO_M09
Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni
8
RO_M09-2
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO_M10
Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.)
3
RO_M10-1
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.)
1
RO_M10-2
Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11
Realizarea de derivații de ape mari
1
RO_M11-2
Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie
53
RO_M11-3
Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale
22
RO_M11-4
Măsuri de reducere a scurgerii pe versanți, amenajarea torenților și reținerea aluviunilor / sedimentelor
2
RO_M11-5
Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare - RO_M13
Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor
38
RO_M13-3
Întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă
18
RO_M13-4
Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice - RO_M14
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente
16
RO_M14-2
TOTAL
261
Figura 20 Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații la
nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Ca urmare a viiturilor rapide/torențiale deosebite (de tip Flash Flood) sau viituri însemnate ce au avut loc în perioada 2010 - 2015, au fost identificate 68 noi zone cu risc la inundații pentru în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt care nu au fost declarate ca zone A.P.S.F.R. în cadrul raportării la Comisia Europeană din martie 2012 și pentru care au fost propuse măsuri de reducere a riscului la inundații (Tabelul 18).
Tabelul 18 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor noi identificate cu risc la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Denumire tip măsură
Denumire măsură concretă
Nr. de măsuri
Cod măsură
Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07
Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare
6
RO_M07-3
Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08
Mărirea capacității de tranzitare prin redimensionarea podurilor
10
RO_M08-1
Măsuri de asigurare a capacităților de desecare / drenaj
6
RO_M08-2
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) - RO_M09
Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni
2
RO_M09-2
Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11
Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie
33
RO_M11-3
Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale
7
RO_M11-4
Măsuri de reducere a scurgerii pe versanți, amenajarea torenților și reținerea aluviunilor/sedimentelor
2
RO_M11-5
Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice - RO_M14
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire/apărare existente
2
RO_M14-2
TOTAL
68
Datorită intensificării în ultimii ani a fenomenelor de scurgere de pe versanți înregistrate în bazinul hidrografic Olt, au fost propuse măsuri pentru reducerea riscului la inundații care se pot realiza la nivelul a 22 A.P.S.F.R.-uri identificate pentru care sunt necesare măsuri de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor (Tabelul 19).
Tabelul 19 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor A.P.S.F.R. pe care sunt necesare măsuri de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Denumire tip măsură
Denumire măsură concretă
Nr. de măsuri
Cod măsură
Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08
Măsuri de asigurare a capacităților de desecare / drenaj
2
RO_M08-2
Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare și reprofilare a albiei
1
RO_M08-3
Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente / creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO_M10
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.)
1
RO_M10-2
Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11
Măsuri de reducere a scurgerii pe versanți, amenajarea torenților și reținerea aluviunilor / sedimentelor
22
RO_M11-5
TOTAL
26
Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații bazinul hidrografic administrat A.B.A. Olt sunt măsurile structurale de protecție (planificare și realizare) (RO_M11 - 40%), urmează măsurile naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor (RO_M07 - 21%), apoi măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare - (RO_M13- 16%) și cele din categoria alte măsuri de reducere a nivelului apei - (RO_M08-13%).
Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respective, raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.
Astfel, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt, în Ciclul I, au fost definite 6 proiecte integrate majore (PIM-uri):
–
Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe rama nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide
–
Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Luncavăț, Râmești și Urșani în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane, județul Vâlcea
–
Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Bistrița și Iazul Morților în vederea apărării împotriva inundațiilor a orașului Băbeni, județul Vâlcea
–
Amenajarea complexă a râului Olt și afluenților în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților Bălan, Miercurea Ciuc - cartier Jigodin, județul Harghita și Sfântu Gheorghe, județul Covasna
–
Amenajarea complexă a râului Olteț și a pârâului Geamărtălui în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane, zona amonte oraș Balș, județul Olt
–
Amenajarea complexă a pârâului Racu, sector Livezi - Siculeni în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane
O parte dintre proiectele integrate majore s-au concretizat în proiecte ce sunt pregătite pentru finanțări cu fonduri europene nerambursabile. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt acest proiect este:
–
Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide, proiect POIM evaluat de JASPERS (Screening Note), cu aviz al Consiliului Interministerial și toate avizele aferente.
3.2.
Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I
Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (Anexa V. - partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. - 2016 necesită monitorizare.
De asemenea, în Capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin
se menționează că "Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competențe specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale "Apele Române"/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin."
Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20). Această activitate s-a realizat cu colaborarea Administrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute de aceste instituții.
*20) Formatele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.
În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Olt, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (Tabelul 20 și Figura 21).
Tabelul 20. Situația centralizatoare privind stadiul de realizare al tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Olt (2016) în perioada 2017-2022
Codul măsurii
Nivel de aplicare al măsurii
TOTAL
Bazinal (nivel A.B.A.)
Local (zonă A.P.S.F.R.)
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor
Gărzile Forestiere
Administrația Bazinală de Apă Olt
Administrația Bazinală de Apă Olt
Gărzi Forestiere
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
neîncepute
în derulare
finalizate
RO_M04
0
0
0
0
0
0
4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4
0
0
RO_M05
0
0
0
0
0
0
2
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2
0
0
RO_M07
2
0
0
0
0
0
0
0
0
15
20
38
0
0
0
0
0
0
17
20
38
RO_M08
0
0
0
0
0
0
4
3
4
0
0
0
2
1
1
26
4
0
32
8
5
RO_M09
0
0
0
0
0
0
10
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
10
0
0
RO_M10
0
0
0
0
0
0
3
2
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3
2
0
RO_M11
0
0
0
0
0
0
105
8
3
0
0
0
23
0
3
0
0
0
128
8
6
RO_M13
0
0
0
2
0
0
14
27
15
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16
27
15
RO_M14
0
0
0
0
0
0
18
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
0
0
TOTAL
2
0
0
2
0
0
160
40
22
15
20
38
25
1
4
26
4
0
230
65
64
2
2
222
73
30
30
359
NOTĂ: RO_M04; RO_M05 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice.
Figura 21 Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile
responsabile de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. OLT (2016)
Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. A.B.A. Olt (2016):
–
Administrația Bazinală de Apă Olt, a propus cca. 63% din măsurile din plan: au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 28% din măsurile propuse, însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, alte măsuri de reducere a nivelului apei.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare, a faptului că documentele necesare lucrării (studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici etc.) se află în diverse stadii de elaborare și/sau avizare sau actualizare, iar alte lucrări sunt propuse a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.
–
Gărzile Forestiere au propus 21% din măsurile din plan: 77% din lucrări fiind executate sau în curs de execuție;
–
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 8% din măsurile din plan (reabilitarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, reducerea scurgerii pe versanți, amenajarea torenților și reținerea aluviunilor/sedimentelor etc.): 83% din lucrări fiind neîncepute, 13% sunt finalizate, restul fiind în derulare;
–
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a propus 8% din măsurile din plan: 87% din lucrări sunt neîncepute (lucrări de reparații, consolidare, reabilitare a podurilor), restul fiind în derulare, nicio lucrare nefiind finalizată.
În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Olt din Ciclul I și anul 2022, au fost finalizate o serie de obiective de investiții, suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I, respectiv:
–
Apărare de mal Râul Olteț în zona localității Morunglav, jud. Olt etapa I
–
Lucrări de deviere ale râului Olteț în zona comunei Morunglav, jud. Olt etapa I
–
Apărare de mal râul Olteț în zona localității Morunglav, jud. Olt etapa a-II-a
–
Regularizare pârâu Cașin pe sectorul Târgu Secuiesc- Valea Seacă, jud. Covasna - Râul Cașin - aval confluență Valea Seacă
–
Sistem hidrotehnic Dunăre-Olt, Derivația Drăgănești, etapa I jud. Olt și Teleorman
–
Regularizare pârâu Ghelința în loc. Ghelința, jud. Covasna
–
Regularizare pârâu Bârsa, sector Zărnești-Hălchiu, jud. Brașov
–
Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în b.h. r. Negru și b.h. Olt, județele Covasna, Harghita și Brașov Ob. 2 - Amenajare R Negru și afluenți, amonte confluența r. Olt, jud. Harghita și Covasna Subobiect - Reprofilare albie minoră pârâu Turia, pârâu Cernat, pârâu Valea Satului și pârâu Dobârlău
–
Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în b.h. r. Negru și b.h. Olt, județele Covasna, Harghita și Brașov Ob. 3 - Amenajare râu Olt și afluenți, amonte confluența r. Negru, jud. Harghita și Covasna" Subobiect: Reprofilare și protecție albie minoră pr. Mădăraș
–
Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în b.h. r. Negru și b.h. Olt, județele Covasna, Harghita și Brașov Ob. 3 - Amenajare râu Olt și afluenți, amonte confluența r. Negru, jud. Harghita și Covasna" Subobiect: Reprofilare și protecție albie minoră pr. Cozmeni
–
Supraînălțare baraj Săcele, jud. Brașov
–
Îndiguire pr. Râu Negru și afluenți - etapa a II-a, jud. Covasna
–
Consolidare albie minoră pr. Sasca la Milcoiu, zona Ciutești-Tepșenari, jud. Vâlcea
–
Îndiguire pr. Râu Negru și afluenți - etapa a I-a, jud. Covasna
–
Îndiguire pr. Tărlung la Băcel-Chichiș, jud. Covasna
–
Îndiguire pr. Dobârlău, jud. Covasna
–
Regularizare pr. Cașin sector Ruseni-Sânzieni, jud. Covasna
–
Regularizare și îndiguire pr. Bârsa la Bod, jud. Brașov
–
Regularizare pr. Tărlung la Teliu, jud. Brașov
–
Regularizare și îndiguire Râu Negru și afluenți, jud. Covasna
–
Regularizare pârâu Turia, jud. Covasna
–
Regularizare pârâu Cașin zona Valea Seacă- Cătrușa, jud. Covasna
–
Reabilitare dig apărare pe râul Olt la Comana, jud. Brașov
3.3.
Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art. 7(2)
Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.
În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:
–
Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice):
–
evitarea/prevenirea unor riscuri noi,
–
reducerea riscurilor existente,
–
creșterea rezilienței,
–
conștientizarea publicului.
–
Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale):
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice;
–
managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității;
–
suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare;
–
minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.
În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabelul 21).
Tabelul 21. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)
Criterii de bază
Nr. indicatori
Obiective
Indicatori
Cerință minimă
Țintă aspirațională
1
Economic
I1
Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport
Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații
Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0
I2
Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice
Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații
Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0
I3
Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole
Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații
Nu se aplică
Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0
2
Social
I4
Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții
Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații
Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0
I5
Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității
Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații
Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0
3
Mediu
I6
Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.
Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundații)
Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună" / "potențialul ecologic bun")
Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundații în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună" / "potențial ecologic bun")
3
Mediu
I7
Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman
Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații
Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0
I8
Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare
Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații
Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații
Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0
4
Patrimoniu cultural
I9
Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural
Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații
Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații
Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0
În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.
La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:
–
evitarea/prevenirea unor riscuri noi:
–
reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă
–
creșterea rezilienței:
–
Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021
–
Întărirea capacității publice în implementarea P.M.R.I. - S.N.M.R.I., proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale
–
Bridging the gap for innovations in disaster resilience - BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali
–
Studii de fundamentare pentru P.U.Z.-uri
–
conștientizarea publicului:
–
elaborare ghiduri:
–
Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019;
–
Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022;
–
Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații,
–
Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații,
Pentru A.B.A. Olt metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatoriilor ce se regăsesc la nivelul tuturor zonelor A.P.S.F.R., s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul A.B.A. Olt în cele 39 zone A.P.S.F.R. aferente.
În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru măsurile propuse de A.B.A. OLT și perioada 2017-2021 pentru măsuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 18%. Prin similitudine cu acest grad de realizare, la nivelul A.B.A. Olt se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent de 18%.
Detalierea gradului de realizare, precum și continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către A.B.A. Olt, se prezintă astfel:
● Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) (cod RO_M04) - au fost propuse 4 măsuri care sunt neîncepute, 3 măsuri fiind propuse în P.M.R.I Ciclul II (1 măsură nefiind propusă în Ciclul II).
● Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) (cod RO_M05) - au fost propuse 2 măsuri care sunt neîncepute, 1 măsură fiind abandonată (renunțarea executării ca urmare a rezolvării problemelor de inundabilitate de către S.G.A Brașov și Primăria Mun. Brașov) și 1 măsură întreruptă (recomandare preluare Consiliul Local/Județean) măsurile nu sunt propuse în P.M.R.I Ciclul II
● Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) - au fost propuse 11 măsuri, dintre care 4 măsuri sunt finalizate, 3 măsuri aflate în derulare au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II și alte 4 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute, 3 dintre ele au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II, o măsură nefiind propusă în P.M.R.I Ciclul II.
● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (cod RO_M09) - au fost propuse 10 măsuri care sunt neîncepute dintre care 9 măsuri au fost propuse în P.M.R.I . Ciclul II, 1 măsură nefiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II (Prin realizarea obiectivului de investiții Punerea în siguranță a barajului ȘUTA, jud. Harghita, nu se mai justifică).
● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10). Au fost propuse 5 măsuri, dintre care 2 măsuri sunt în derulare - ambele fiind propuse în P.M.R.I Ciclul II, 3 măsuri fiind neîncepute, 1 dintre ele fiind propusă P.M.R.I Ciclul II, 2 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II
● Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) - au fost propuse 116 măsuri, dintre care 3 măsuri sunt finalizate, 8 măsuri sunt în derulare - 7 dintre măsuri fiind transferate în P.M.R.I Ciclul II și 1 netransferată în P.M.R.I. Ciclul II .
● Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, (cod RO_M13) - au fost propuse 58 de măsuri, dintre care 15 măsuri sunt finalizate, 12 dintre ele fiind transferate și în P.M.R.I. Ciclul II, 27 măsuri sunt în derulare fiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II constând în lucrări de mentenanță prin Planul Tehnic și lucrări executate prin Planul Tehnic), iar 16 măsuri sunt neîncepute 14 fiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II (constând în lucrări de mentenanță prin Planul Tehnic și lucrări executate prin Planul Tehnic)
● Măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice (cod RO_M14) - au fost propuse 18 măsuri, toate măsurile sunt neîncepute fiind incluse în P.M.R.I. Ciclul II.
4.
Ciclul II - Obiectivele de management al Riscului la Inundații
4.1.
Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații
Pentru procesul de realizare a hărților de hazard și hărților de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente P.M.R.I. din Ciclul I de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II.
Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii și a direcțiilor generale pentru elaborarea P.M.R.I. Ciclul II. Obiectivele agreate prezintă contextul general al P.M.R.I. Ciclul II, precum și Programele de Măsuri aferente.
Definirea misiunii și obiectivele P.M.R.I. Ciclul II
Definirea misiunii:
Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea
calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.
Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.
Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.
Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.
Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II:
1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor.
2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației.
3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice.
4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural.
5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă.
6. Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență.
7. Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere.
8. Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă.
9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate.
Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea programelor de măsuri aferente acestui P.M.R.I., măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:
A.
Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.
B.
Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R., și anume măsuri structurale și nestructurale la nivel local.
C.
Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.
Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 - 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.
Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.
Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de masuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.
În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.
Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor P.M.R.I. au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În
Capitolul 5.5 . - Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele - este oferită o explicație detaliată în acest sens.
4.2.
Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații
Ca urmare a evaluării obiectivelor P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II. În baza obiectivelor
Strategiei Naționale
de Management al Riscului la Inundații pe termen lung ( HG nr. 846/2010 ), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre a Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În Figura 22 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.
Figura 22. Procesul de stabilire a obiectivelor
Definirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". TAG este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.
Ulterior, în luna martie 2021, a fost întocmită o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.
Noul set de obiective, corelat cu Nota privind instrucțiunile, a fost ulterior utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri, după cum va fi explicat ulterior în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor P.M.R.I.
5.
Ciclul II - Programul de Măsuri
5.1.
Cadrul metodologic general
5.1.1.
Prezentare generală
Pentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în
Capitolul 4 , trebuie elaborat un Program de Măsuri complex. Acest program face distincția între diferite categorii de măsuri. Acestea sunt următoarele:
A.
Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național;
B.
Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale;
C.
Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.
Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie de elaborare a Programului de Măsuri care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A.-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Olt, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.
Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.
Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU., A.P.S.F.R.-uri și grupuri de A.P.S.F.R.-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.
În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor UoM-urilor. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în
Capitolele 5.2 ,
5.3
și
5.4 , respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Olt (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C).
5.1.2.
Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție
Pentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută metodologia sistematică menționată mai sus, care permite elaborarea unui Program de Măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident Directiva Inundații 2007/60/C.E., dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.
Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei, în ordinea aferentă derulării procesului, sunt:
1.
Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Un catalog cu fișe descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri;
2.
Etapa de screening. Screeningul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R. și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU);
3.
Etapa privind Strategia A.P.S.F.R. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi-criteriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simplificate la nivel de A.P.S.F.R.;
4.
Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC.
Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 23 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.
Figura 23: Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri
5.1.3.
Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură
România intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor Comisiei Europene pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a P.M.R.I. pentru Ciclul II de implementare.
De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată cu accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și A.P.S.F.R.-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de faza privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile).
Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile din A.P.S.F.R.-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante, de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.
În completarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri, cu scopul susținerii procesului de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe.
5.1.4.
Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri
Schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care acestea vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/CE, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și de risc la inundații, cât și în cadrul Programului de Măsuri elaborat, care sunt raportate în planurile de management al riscului la inundații. În această secțiune, se descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea Programului de Măsuri.
Este de la sine înțeles faptul că în scopul elaborării P.M.R.I. Ciclul II pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor.
Pentru a asigura o evaluare de înalt nivel a costurilor aferente măsurilor, precum și o evaluare a impactului sunt luate în considerare următoarele aspecte:
● Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.
● Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări viitoare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare).
Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri:
● ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile de la nivelul anului 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I și, respectiv, 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II;
● În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.
Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:
● Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordanță cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice.
● Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale.
Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri este în concordanță cu practica Uniunii Europene și respectă cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.
5.2.
Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (categoria A)
Măsurile naționale, incluse în Catalogul de Măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care vor fi planificate și implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură, dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (categoriile B și C).
Metodologia de identificare și prioritizare
Măsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente Ciclului I de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.
Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori rolul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri.
Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care au fost definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, fiind discutate posibile soluții și măsuri, apoi prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în P.M.R.I. Ciclul II. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final, de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a P.M.R.I. Ciclul II. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fișele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor detaliate ulterior în cadrul fișelor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între M.M.A.P., A.N.A.R. și reprezentanții sectoarelor relevante.
După cum este specificat în
Capitolul 4 , obiectivele P.M.R.I. Ciclul II au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și vice-versa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu Obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective.
Elaborarea listei lungi de măsuri
Procesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.N.I.F. (Sectorul Agricol), Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, C.F.R S.A., C.N.A.I.R. S.A., CESTRIN S.A., A.F.D.J. "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), M.M.A.P. - Direcția Păduri, ROMSILVA și A.A.P (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.
În urma discuțiilor și reuniunilor cu părțile interesate, M.M.A.P. și A.N.A.R. au propus o listă de măsuri potențiale care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri ( Anexa 12 ).
Elaborarea listei scurte
Lista lungă de măsuri în ansamblu este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în
Anexa 13 , beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.
Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile consolidate la chestionar sunt prezentate în
Anexa 14 .
Au fost agreate cinci priorități majore incluse în P.M.R.I. Ciclul II, după cum este menționat în Tabelul 22.
Tabelul 22. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale
Nr.
Măsuri prioritare
Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II
Sectorul
Instituțiile
1.
Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană
• Elaborarea metodologiei de integrare
• Revizuirea/actualizarea legislației relevante
• Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane
O1, O6, O9
Dezvoltare teritorială și urbană
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
M.F.
2.
Promovarea soluțiilor bazate pe natură /infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban
• Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional
• Identificarea site-urilor
• Implementarea proiectelor-pilot
• Monitorizare și evaluare
O1, O5, O6, O9
Dezvoltare teritorială și urbană
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.D.R.
3.
Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:
• Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente
• Actualizarea /Optimizarea inventarului infrastructurii
• Prioritizarea activelor expuse riscului
O1, O3 ,O6, O7
Transport și gospodărirea apelor
M.M.A.P.
M.T.I.
M.D.L.P.A.
M.E.A.T.
M.E.
M.A.D.R.
4.
Program de control al eroziunii și torenților
• Analiza deficiențelor legislative existente
• Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional
• Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție
• Concept și implementare
• Monitorizare și evaluare
O1, O6, O7
Silvicultură și agricultură
M.A.D.R.
M.M.A.P.
A.A.P.
5.
Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:
• Evaluarea P.M.R.I. Ciclul II
• Consolidarea colectării și administrării de date
• Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclul II
• Planificarea elaborării P.M.R.I.
toate
Managementul riscului la inundații
M.M.A.P.
A.N.A.R.
I.N.H.G.A.
Elaborarea Fișei de Proiect
Pentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și întocmesc o foaie de parcurs. Aceste fișe de proiect sunt elaborate ca bază pentru planurile de proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/
Măsurile propuse în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II:
● M24-RO9 - Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazinal);
● M31-RO17 - Remeandrarea cursului de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);
● M31-RO18 - Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale), (Nivel de aplicare: bazinal/A.P.S.F.R.);
● M35-RO41 - Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);
● M35-RO42 - Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);
● M33-RO29 - Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei), (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.). sunt lucrări curente de întreținere și reparații a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.
Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual. Totodată se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrate
5.3.
Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt (categoria B)
Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul bazinului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II al A.B.A. Olt. Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II (a se vedea
Capitolul 4.1 ) joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din
subcapitolul 5.1
și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:
1.
Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening);
2.
Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora;
3.
Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri.
Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante.
ETAPA DE SCREENING A MĂSURILOR
Primul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este etapa de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:
● Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) - Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursă fluvială, raportate către Comisia Europeană (Ciclul II) ( secțiunea 2.4 ), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Olt au fost delimitate 78 AFU în cadrul celor 61 A.P.S.F.R. fluviale.
● Screening la nivel de AFU - Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (Figura 24) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior ( Anexa 11 ).
● Screening la nivel de A.P.S.F.R. - Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R.; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice.
Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate/dezbătute cu părțile interesate la nivel local.
Figura 24. Abordări de management al riscului la inundații
DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.
Strategia A.P.S.F.R. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea/combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pași necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt documentate în fișele descriptive ale A.P.S.F.R.
Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.-uri); această fișă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fișe descriptive se regăsește în Figura 25.
Figura 25. Structura unei fișe descriptive
Fișe descriptive ale alternativelor identificate la nivelul A.B.A. Olt pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-olt-fise-descriptive/.
În
Anexa 16
sunt prezentate măsurile ce fac obiectul alternativei preferate.
Etapele parcurse în elaborarea fișelor descriptive sunt descrise mai jos:
i.
Etapa pregătitoare - presupune parcurgerea următoarelor analize:
● Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 505 (din care 61 sunt în A.B.A. Olt), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.-urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale (Average Annual Loss/AAL) pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Olt, 18 din cele 61 A.P.S.F.R.-uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în Tabelul 23.
Tabelul 23. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Olt
Nr.
crt.
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
Cod A.P.S.F.R.
Cod EU A.P.S.F.R.
1
r. Estelnic - localitate Lunga*
03-A009F
RO3-08.01.045.05...-01A
2
r. Dobârlău - aval confluența Teliu - amonte confluența Pâr. Greaca Mare*
03-A013FF
RO3-08.01.045.22.07..-01A
3
r. Vârghiș - loc. Vlăhița
03-A025F
RO3-08.01.067.07...-01A
4
r. Cozd - localitate Rupea. sector îndiguit**
03-A028F
RO3-08.01.071.07...-01A
5
r. Șercaia (Șinca) - loc. Poiana Mărului
03-A029FF
RO3-08.01.080....-01A
6
r. Sâmbăta - av. confl. Lisa
03-A031FF
RO3-08.01.097....-01A
7
r. Porumbacu - av. confl. Porumbăcel, sect. îndig.
03-A032FF
RO3-08.01.114....-01A
8
r. Valea Popii - loc. Cisnădie***
03-A035F
RO3-08.01.120.10.01..-01A
9
r. Albac - aval confluența Rora. sector îndiguit****
03-A037F
RO3-08.01.120.11.10..-01A
10
r. Sălătrucel - av. confl. Valea Săcuienilor
03-A041FF
RO3-08.01.140....-01A
11
r. Olănești - aval localitate Băile Olanești*****
03-A042FF
RO3-08.01.145....-01A
12
r. Govora
03-A044F
RO3-08.01.149....-01A
13
r. Topolog - av. loc. Ginerică
03-A048F
RO3-08.01.151....-01A
14
r. Luncavăț - localitate Vaideeni - localitate Urși
03-A049F
RO3-08.01.152....-01A
15
r. Pesceana - aval confluența Gusoianca (Nevrapeasa)
03-A050F
RO3-08.01.161....-01A
16
r. Târaia - loc. Turcești - loc. Dâmțeni
03-A056F
RO3-08.01.173.03...-02A
17
r. Călui - localitate Călui******
03-A057F
RO3-08.01.173.12...-01A
18
r. Ciocârlia - localitate Coteana
03-A060F
RO3-08.01.174.02.01..-01A
* Cluster X004; **Cluster X005; ***ClusterX002; ****Cluster X001; *****Cluster X008; ******ClusterX003
● Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situată într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R., etc. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.-uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Olt au fost identificate un număr de 9 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (Tabelul 24).
Tabelul 24. Clustere identificate la nivelul A.B.A. Olt
Nr.
crt.
A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere
Cod A.P.S.F.R.
Cod EU A.P.S.F.R.
Cod Cluster
1
r. Olt - amonte Acumulare Arpaș
03-A001F
RO3-08.01.....-01A
03-X006,
03-X007
2
r. Valea Porumbelor - loc. Sfântu Gheorghe
03-A005F
RO3-08.01.040a....-01A
03-X009
3
r. Debren - localitate Sfântu Gheorghe
03-A006F
RO3-08.01.041....-01A
03-X009
4
r. Râul Negru - av. loc. Lemnia și Târlung, sect. îndig.
03-A007F
RO3-08.01.045....-01A
03-X004
5
r. Estelnic - localitate Lunga
03-A009F
RO3-08.01.045.05...-01A
03-X004
6
r. Cașin - aval confluența Valea Seacă
03-A010F
RO3-08.01.045.08...-01A
03-X004
7
r. Covasna - aval localitate Covasna. Sector îndiguit
03-A011F
RO3-08.01.045.18...-01A
03-X004
8
r. Dobârlău - aval confluența Teliu – amonte confluența Par. Greaca Mare
03-A013FF
RO3-08.01.045.22.07..-01A
03-X004
9
r. Valea Neagră
03-A014F
RO3-08.01.046....-01A
03-X004
10
r. Bârsa - aval cartier Stupini. sector îndiguit
03-A015F
RO3-08.01.050....-01A
03-X007
11
r. Ghimbășel - aval confluența Par. Mic - amonte confluența Canal Timiș
03-A017F
RO3-08.01.050.06...-01A
03-X007
12
r. Ghimbășel - aval localitate Brașov- sector îndiguit
03-A018F
RO3-08.01.050.06...-02A
03-X007
13
r. Timiș- av. loc. Timișu de Jos
03-A019FF
RO3-08.01.050.06.03..-01A
03-X007
14
r. Homorod - aval Acumulare Dumbrăvița
03-A021F
RO3-08.01.051....-02A
03-X007
15
r. Baraolt - aval localitate Herculian. sector îndiguit
03-A023F
RO3-08.01.066....-01A
03-X006
16
r. Cormos - aval confluența Cosa- sector îndiguit
03-A024F
RO3-08.01.067....-01A
03-X006
17
r. Homorod - aval confluența Băile Homorod. sector îndiguit
03-A026F
RO3-08.01.071....-01A
03-X005
18
r. Cozd - localitate Rupea. sector îndiguit
03-A028F
RO3-08.01.071.07...-01A
03-X005
19
r. Cisnădie - localitate Cisnădioara – localitate Cisnădie
03-A034F
RO3-08.01.120.10...-01A
03-X002
20
r. Valea Popii - loc. Cisnădie
03-A035F
RO3-08.01.120.10.01..-01A
03-X002
21
r. Hârtibaciu - aval localitate Retiș- sector îndiguit
03-A036F
RO3-08.01.120.11...-01A
03-X001
22
r. Albac - aval confluența Rora. sector îndiguit
03-A037F
RO3-08.01.120.11.10..-01A
03-X001
23
r. Olănești - aval localitate Băile Olănești
03-A042FF
RO3-08.01.145....-01A
03-X008
24
r. Cheia - av. loc. Cheia
03-A043FF
RO3-08.01.145.02...-01A
03-X008
25
r. Olteț - aval localitate Igoiu
03-A054F
RO3-08.01.173....-01A
03-X003
26
r. Călui - localitate Călui
03-A057F
RO3-08.01.173.12...-01A
03-X003
● Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:
i)
datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și
ii)
datelor/informațiilor privind modelul utilizat.
Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (Tabelul 25).
Tabelul 25. Scorul de Calitate a Datelor
Scor Calitatea Datelor
(DQS)
Date despre infrastructura existentă
Informații de tip Model și Date
Semnificație scor
(nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.)
A. Ideal
Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.
Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II.
Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată.
B. Acceptabil
Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile.
Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II.
Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată
C. Limitat
Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații.
Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I.
Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate.
D. Insuficient
Nu sunt disponibile informații suficiente.
Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare.
Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment.
REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor
ii.
Formarea alternativelor
Formarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina (grupa) apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (Figura 26), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21). Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul II, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H.Ciclul III. Primul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind pe A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală (clasa 3, 4, 5), încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse.
*21) MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation in România
Figura 26. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - Ierarhizare
În
Anexa 15
se prezintă Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.
În Figura 27 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.
Figura 27. Principii în stabilirea unei
Strategii A.P.S.F.R.- Etapa de formare a alternativelor
Notă: Măsurile (cele propuse în etapa de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale.
Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul A.B.A. Olt, sunt descrise în detaliu în fișele descriptive (https://inundații.ro/resurse/aba-olt-fise-descriptive/). Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R.-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată/descrisă într- un format simplificat de fișă descriptivă.
iii.
Estimarea costurilor
A fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.
Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu ușurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R.. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare - Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse.
iv.
Evaluarea alternativelor
Alternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II (descrisă anterior) și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R.
Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Olt este prezentată în Tabelul 26.
Tabelul 26. Indicarea alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumire A.P.S.F.R.
(Râu/Localitate)
ID A.P.S.F.R.
Cod EU A.P.S.F.R.
Alternativa preferată
1
r. Olt - amonte Acumulare Arpaș
03-A001F
RO3-08.0... -01A
Alternativa 2
2
r. Olt - aval Acumulare Izbiceni, sector îndiguit
03-A002F
RO3-08.01...-02A
Alternativa 2
3
r. Racul - av. loc. Nădejdea
03-A003F
RO3-08.01.014....-01A
Alternativa 1
4
r. Fișag - aval localitate Ciucsângeorgiu, sector îndiguit
03-A004F
RO3-08.01.028a....-01A
Alternativa 1
5
r. Valea Porumbelor - loc. Sfântu Gheorghe
03-A005F
RO3-08.01.040a....-01A
Alternativa 1
6
r. Debren - localitate Sfântu Gheorghe
03-A006F
RO3-08.01.041....-01A
7
r. Râul Negru - av. loc. Lemnia și r.Târlung, sect. îndig.
03-A007F
RO3-08.01.045....-01A
Alternativa 2
8
r. Brețcu - localitate Brețcu
03-A008F
RO3-08.01.045.03...-01A
Alternativa 1
9
r. Estelnic - localitate Lunga
03-A009F
RO3-08.01.045.05...-01A
Alternativa 2
10
r. Cașin - aval confluenșa Valea Seacă
03-A010F
RO3-08.01.045.08...-01A
11
r. Covasna - aval localitate Covasna, sector îndiguit
03-A011F
RO3-08.01.045.18...-01A
12
r. Zizin (Dobromir) - av. loc. Zizin
03-A012F
RO3-08.01.045.22.05..-01A
Alternativa 2
13
r. Dobârlău - aval confluența Teliu - amonte confluența Par. Greaca Mare
03-A013FF
RO3-08.01.045.22.07..-01A
Alternativa 2
14
r. Valea Neagră
03-A014F
RO3-08.01.046....-01A
15
r. Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit
03-A015F
RO3-08.01.050....-01A
Alternativa 2
16
r. Turcul (Moieciu) - av. confl. Valea Grădiștei
03-A016FF
RO3-08.01.050.04...-01A
Alternativa 3
17
r. Ghimbășel - aval confluența Pâr. Mic - amonte confluența Canal Timiș
03-A017F
RO3-08.01.050.06...-01A
Alternativa 2
18
r. Ghimbășel - aval localitate Brașov, sector îndiguit
03-A018F
RO3-08.01.050.06...-02A
19
r. Timiș- av. loc. Timișu de Jos
03-A019FF
RO3-08.01.050.06.03..-01A
20
r. Homorod - amonte confluența Vulcănița, sector îndiguit
03-A020F
RO3-08.01.051....-01A
Alternativa 1
21
r. Homorod - aval Acumulare Dumbrăvița
03-A021F
RO3-08.01.051....-02A
Alternativa 2
22
r. Belinul Mare - localitate Belin
03-A022F
RO3-08.01.060a....-01A
Alternativa 1
23
r. Baraolt - aval localitate Herculian, sector îndiguit
03-A023F
RO3-08.01.066....-01A
Alternativa 2
24
r. Cormos - aval confluența Cosa, sector îndiguit
03-A024F
RO3-08.01.067....-01A
25
r. Vârghiș - loc. Vlăhița
03-A025F
RO3-08.01.067.07...-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
26
r. Homorod - aval confluența Băile Homorod, sector îndiguit
03-A026F
RO3-08.01.071....-01A
Alternativa 1
27
r. Homorodul Mic - aval localitate Merești - amonte localitate Satu Nou, sector îndiguit
03-A027F
RO3-08.01.071.06...-01A
Alternativa 3
28
r. Cozd - localitate Rupea, sector îndiguit
03-A028F
RO3-08.01.071.07...-01A
Alternativa 1
29
r. Șercaia (Șinca) - loc. Poiana Mărului
03-A029FF
RO3-08.01.080....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
30
r. Hurez - aval localitate Hurez, sector îndiguit
03-A030F
RO3-08.01.090....-01A
Alternativa 1
31
r. Sâmbăta - av. confl. Lisa
03-A031FF
RO3-08.01.097....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
32
r. Porumbacu - av. confl. Porumbăcel, sect. îndig..
03-A032FF
RO3-08.01.114....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
Proiect POIM
33
r. Cibin - localitate Sibiu, sector îndiguit
03-A033F
RO3-08.01.120....-01A
Alternativa 1
34
r. Cisnădie - localitate Cisnădioara - localitate Cisnădie
03-A034F
RO3-08.01.120.10...-01A
Alternativa 2
35
r. Valea Popii - loc. Cisnădie
03-A035F
RO3-08.01.120.10.01..-01A
36
r. Hârtibaciu - aval localitate Retis, sector îndiguit
03-A036F
RO3-08.01.120.11...-01A
Alternativa 1
37
r. Albac - aval confluența Rora, sector îndiguit
03-A037F
RO3-08.01.120.11.10..-01A
38
r. Sadu - av. loc. Sadu, sect.îndig.
03-A038FF
RO3-08.01.120.14...-01A
Alternativa 1
39
r. Lotru - aval Acumulare Brădisor
03-A039F
RO3-08.01.135....-01A
Alternativa 1
40
r. Lotru - aval confluența Pâr. Pietrii - localitate Voinesița
03-A040F
RO3-08.01.135....-02A
Alternativa 2
41
r. Sălătrucel - av. confl. Valea Săcuienilor
03-A041FF
RO3-08.01.140....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
42
r. Olănesti - aval localitate Băile Olănesti
03-A042FF
RO3-08.01.145....-01A
Alternativa 2
43
r. Cheia - av. loc. Cheia
03-A043FF
RO3-08.01.145.02...-01A
44
r. Govora
03-A044F
RO3-08.01.149....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
45
r. Bistrița - aval localitate Frâncesti
03-A045FF
RO3-08.01.150....-01A
Alternativa 2
46
r. Bistricioara - aval confluența Pâr. Lunga
03-A046FF
RO3-08.01.150.03...-01A
Alternativa 1
47
r. Otăsău - localitate Bărbătesti - localitate Surpatele
03-A047F
RO3-08.01.150.04...-01A
Alternativa 1
48
r. Topolog - av. loc. Ginerică
03-A048F
RO3-08.01.151....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
49
r. Luncavăț - localitate Vaideeni - localitate Ursi
03-A049F
RO3-08.01.152....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
50
r. Pesceana - aval confluența Gusoianca (Nevrăpeasa)
03-A050F
RO3-08.01.161....-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
51
r. Strehăreți - av. confl. V. Coada Lungă
03-A051F
RO3-08.01.167....-01A
Alternativa 1
52
r. Milcov
03-A052F
RO3-08.01.169....-01A
Alternativa 2
53
r. Dîrjov - aval localitate Buicesti
03-A053F
RO3-08.01.171....-01A
Alternativa 2
54
r. Olteț - aval localitate Igoiu
03-A054F
RO3-08.01.173....-01A
Alternativa 1
55
r. Târaia - loc. Polovragi
03-A055F
RO3-08.01.173.03...-01A
Alternativa 1
56
r. Târaia - loc. Turcesti - loc. Dâmteni
03-A056F
RO3-08.01.173.03...-02A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
57
r. Călui - localitate Călui
03-A057F
RO3-08.01.173.12...-01A
Alternativa 1
58
r. Geamărtălui - aval confluența Pâr. Mijlociu
03-A058F
RO3-08.01.173.13...-01A
Alternativa 1
59
r. Iminog - aval localitate Bălteni
03-A059F
RO3-08.01.174....-01A
Alternativa 2
60
r. Ciocârlia - localitate Coteana
03-A060F
RO3-08.01.174.02.01..-01A
A.P.S.F.R. cu risc scăzut
61
r. Teslui - av. loc. Motoci
03-A061F
RO3-08.01.175....-01A
Alternativa 2
62
Municipiul Caracal
03-A063P
Pluvial
În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează:
● 1 A.P.S.F.R. pluvial - Caracal; măsura fundamentală se referă la elaborarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru zona respectivă, împreună cu recomandările asociate (a se vedea fișa A.P.S.F.R. 03-A063P Caracal);
● 61 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 18 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente;
● Ținând cont atât de A.P.S.F.R.-urile individuale, cât și de clusterele definite (fluviale), pentru A.B.A. Olt, au fost elaborate 44 strategii (și fișe descriptive asociate), după cum urmează: 9 strategii de tip cluster (care acoperă în total 26 A.P.S.F.R.-uri), 24 strategii de sine stătătoare (individuale) și 11 strategii asociate unor A.P.S.F.R. cu risc redus;
● Pentru cele 33 de strategii A.P.S.F.R. - 9 strategii de tip cluster și 24 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea celor 7 strategii asociate A.P.S.F.R.-lor cu risc redus), avem următoarea situație:
() 32 strategii pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C (27 strategii) sau D (5 strategii);
() 12 strategii, prin care, prin măsurile propuse, se atinge, potențial, un standard de protecție parțial (în fișele descriptive se descriu alternativele identificate în această situație excepțională, după caz, respectiv: Râul Fișag - aval localitate Ciucsângeorgiu, sector îndiguit - Alt. 2; Râul Turcul (Moieciu) - aval confluență Valea Grădiștei - Alt. 3; Cluster X007 - Alt. 3; Râul Hurez - aval localitate Hurez, sector îndiguit - Alt. 1; Râul Lotru - aval Acumulare Brădișor - Alt. 1; Râul Bistrița - aval localitate Frâncești - Alt. 1; Râul Bistricioara - aval confluență Pârâul Lunga - Alt. 1; Râul Milcov - Alt. 2; Cluster X009 - Alt. 2; Râul Geamărtălui - aval confluență Pârâul Mijlociu - Alt. 2; Cluster X006 - Alt. 1; Râul Homorod - amonte confluență Vulcănița, sector îndiguit - Alt. 2).
La nivelul A.B.A. Olt, în Tabelul 27 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II).
Tabelul 27 . Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. Olt
Cod măsură
Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II
Număr măsuri
M24-RO7
Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații
1
M24-RO9
Întreținerea albiilor cursurilor de apă
0
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă
3
M31-RO12
Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariana, inclusiv perdele protecție diguri
0
M31-RO13
Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață – Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
2
M31-RO14
Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață – Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi / valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii / gărdulețe)
1
M31-RO15
Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață – Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și / sau în adâncime (prin împădurire) – necesită terasare, bariere erozionale
1
M31-RO16
Managementul scurgerii prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață – Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)
1
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
3
M31-RO18
Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)
1
M31-RO19
Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei Zone de retenție naturală a apei
23
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
16
M32-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
2
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
22
M32-RO26
Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă
2
M32-RO27
Realizarea de derivații de ape mari
1
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)
40
M33-RO30
Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora
1
M33-RO31
Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
1
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)
8
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) / Construirea unei a doua linii de apărare
40
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
28
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
19
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
17
M34-RO38
Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale
1
M35-RO41
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente
1
M35-RO42
Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente
1
M35-RO43
Punerea in siguranță a barajelor, prizelor de apă
2
Adițional măsurilor anterior prezentate, în cadrul A.B.A. Olt sunt prevăzute următoarele măsuri, promovate în cadrul proiectului POIM (Axa V): Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide (Tabelul 28.).
Tabelul 28. Centralizator tipuri de măsuri - proiect POIM
Cod măsură
Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II
Număr măsuri
Sursa de finanțare
Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zonă de retenție naturală a apei prin amenajarea unei breșe existente în digul mal drept în varianta unui deversor cu cotă creastă deversor pentru nivelul corespunzător debitului cu probabilitatea de depășire de 5%.
Menținerea zonei cu inundare naturală (pârâu Liscov)
1
Buget național/ credite externe
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)
Amenajarea r. Porumbacu prin consolidarea lucrărilor existente de apărare în localitatea Porumbacu de Jos (L=1800m) și respectiv pe zone mici, pe sectorul aval pod rutier de pe DN1 (56)m, respectiv supraînălțarea lucrărilor de protecție existente mal stâng (L = 1200 m) și mal drept (L = 1200 m) în localitatea Porumbacu de Sus.
1
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Refacerea liniei de apărare pe lungimea de 1150 m în localitatea Porumbacu de Jos, prin supraînălțarea digurilor existente.
1
M41-RO45
Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)
Realizarea unor sisteme locale de monitorizare și alarmare cu traductori de nivel amplasați pe r. Porumbacu, în amonte de satul de vacanță, cu transmitere automată la Primărie și A.B.A. Olt – aceste sisteme vor avea rolul de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de urgență.
1
DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)
i)
Selectarea proiectelor/strategiilor prioritare
Obiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul bazinului hidrografic Olt. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:
● Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametri cheie, cum ar fi scorurile analizei multicriteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.
● Clasamentul A.P.S.F.R. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor.
● Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care U.E. îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.
● Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea Programului de Măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul I, cât și ale modelării din Ciclul II. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, deși nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării din Ciclul II a fost considerată preferențială, deoarece oferă rezultate mai complete și mai detaliate.
În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R.) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate.
În cazul A.B.A. Olt, s-au identificat următoarele priorități (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/:
–
Proiectele integrate Brașov (Bârsa-Ghimbășel-Timiș) (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet_P-03_Barsa-RO-FI-V1.pdf), respectiv Sfântu Gheorghe (Olt-Valea Porumbelor-Debren) (https://inundații.ro/wpcontent/uploads/2023/04/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet_P-04_Olt-RO-FI-V1.pdf),
–
Strategia A.P.S.F.R. Fișag (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet_P-17_Fisag-RO-FI-V1.pdf).
ii)
Evaluarea proiectelor prioritare
Evaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:
● Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:
() Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.
() Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații.
() Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.
() În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.).
() Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferit o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.
● "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:
() Adaptarea la schimbările climatice - În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;
() Conformitatea cu Directiva Cadru Apă - Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise;
() Conformitatea cu Directiva Habitate - Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).
● Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.
La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-si-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.
La nivelul A.B.A. Olt au fost identificate 2 proiecte integrate și 1 strategie A.P.S.F.R. cu prioritate mare acestea fiind prezentate în
Anexa 17 .
iii)
Prioritizarea strategiilor/măsurilor
Pe baza evaluării realizate în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în P.N.R.R.), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.
La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:
● Prioritate foarte ridicată - proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) - Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa - Componenta I B.H. Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea - termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații; se face precizarea că, în cadrul A.B.A. Olt se află în evaluare/aprobare/implementare proiectul POIM Reabilitarea ecologică a r. Teslui în vederea atingerii obiectivelor de mediu pe sectorul confl. Langa - confl. Olt, jud. Olt (POIM Axa IV);
● Prioritate ridicată - strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare, prezentate anterior) termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;
● Prioritate critică - proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS) (Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (PNRR - reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;
● Prioritate moderată - restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu strategiile care nu includ PNRR - termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații;
● Prioritate scăzută - strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații.
Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Olt este prezentat în Tabelul 29.
Tabelul 29. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R.
Nr.
crt.
Denumire A.P.S.F.R.
(Râu/Localitate)
ID A.P.S.F.R.
Cod EU A.P.S.F.R.
ID Cluster A.P.S.F.R.
Categoria de prioritate*)
1
r. Olt - amonte Acumulare Arpas
03-A001F
RO3-08.01...-01A
03-X009
2
2
r. Olt - aval Acumulare Izbiceni sector îndiguit
03-A002F
RO3-08.01...-02A
4
3
r. Racul - av. loc. Nădejdea
03-A003F
RO3-08.01.014....-01A
4
4
r. Fisag - aval localitate Ciucsângeorgiu. sector îndiguit
03-A004F
RO3-08.01.028a....-01A
4
5
r. Valea Porumbelor - loc. Sfântu Gheorghe
03-A005F
RO3-08.01.040a....-01A
03-X009
4
6
r. Debren - localitate Sfântu Gheorghe
03-A006F
RO3-08.01.041....-01A
4
7
r. Râul Negru - av. loc. Lemnia și r.Târlung, sect. îndig.
03-A007F
RO3-08.01.045....-01A
03-X004
4
8
r. Brețcu - localitate Brețcu
03-A008F
RO3-08.01.045.03...-01A
4
9
r. Estelnic - localitate Lunga
03-A009F
RO3-08.01.045.05...-01A
03-X004
4
10
r. Cassin - aval confluensa Valea Seacă
03-A010F
RO3-08.01.045.08...-01A
4
11
r. Covasna - aval localitate Covasna. sector îndiguit
03-A011F
RO3-08.01.045.18...-01A
4
12
r. Zizin (Dobromir) - av. loc. Zizin
03-A012F
RO3-08.01.045.22.05..-01A
4
13
r. Dobârlău - aval confluența Teliu - amonte confluența Par. Greaca Mare
03-A013FF
RO3-08.01.045.22.07..-01A
03-X004
4
14
r. Valea Neagră
03-A014F
RO3-08.01.046....-01A
4
15
r. Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit
03-A015F
RO3-08.01.050....-01A
03-X007
2
16
r. Turcul (Moieciu) - av. confl. Valea Grădistei
03-A016FF
RO3-08.01.050.04...-01A
4
17
r. Ghimbăsel - aval confluența Par. Mic - amonte confluența Canal Timis
03-A017F
RO3-08.01.050.06...-01A
03-X007
2
18
r. Ghimbăsel - aval localitate Brasov. sector îndiguit
03-A018F
RO3-08.01.050.06...-02A
2
19
r. Timis- av. loc. Timisu de Jos
03-A019FF
RO3-08.01.050.06.03..-01A
2
20
r. Homorod - amonte confluența Vul- cănița. sector îndiguit
03-A020F
RO3-08.01.051....-01A
4
21
r. Homorod - aval Acumulare Dumbrăvița
03-A021F
RO3-08.01.051....-02A
2
22
r. Belinul Mare - localitate Belin
03-A022F
RO3-08.01.060a....-01A
4
23
r. Baraolt - aval localitate Herculian. sector îndiguit
03-A023F
RO3-08.01.066....-01A
03-X006
2
24
r. Cormos - aval confluența Cosa. sector îndiguit
03-A024F
RO3-08.01.067....-01A
2
25
r. Vârghiș - loc. Vlăhița
03-A025F
RO3-08.01.067.07...-01A
5
26
r. Homorod - aval confluența Băile Homorod. sector îndiguit
03-A026F
RO3-08.01.071....-01A
03-X005
2
27
r. Homorodul Mic - aval localitate Merești - amonte localitate Satu Nou. sector îndiguit
03-A027F
RO3-08.01.071.06...-01A
4
28
r. Cozd - localitate Rupea. sector îndiguit
03-A028F
RO3-08.01.071.07...-01A
03-X005
2
29
r. Șercaia (Șinca) - loc. Poiana Mărului
03-A029FF
RO3-08.01.080....-01A
5
30
r. Hurez - aval localitate Hurez. sector îndiguit
03-A030F
RO3-08.01.090....-01A
4
31
r. Sâmbăta - av. confl. Lisa
03-A031FF
RO3-08.01.097....-01A
5
32
r. Porumbacu - av. confl. Porumbăcel, sect. îndig.
03-A032FF
RO3-08.01.114....-01A
3
33
r. Cibin - localitate Sibiu. sector îndiguit
03-A033F
RO3-08.01.120....-01A
2
34
r. Cisnădie - localitate Cisnădioara - localitate Cisnădie
03-A034F
RO3-08.01.120.10...-01A
03-X002
4
35
r. Valea Popii - loc. Cisnădie
03-A035F
RO3-08.01.120.10.01..-
01A
4
36
r. Hârtibaciu - aval localitate Retiș. sector îndiguit
03-A036F
RO3-08.01.120.11...-01A
03-X001
4
37
r. Albac - aval confluența Rora. sector îndiguit
03-A037F
RO3-08.01.120.11.10..-
01A
4
38
r. Sadu - av. loc. Sadu, sect.îndig.
03-A038FF
RO3-08.01.120.14...-01A
2
39
r. Lotru - aval Acumulare Brădișor
03-A039F
RO3-08.01.135....-01A
4
40
r. Lotru - aval confluența Pâr. Pietrii - localitate Voineșița
03-A040F
RO3-08.01.135....-02A
4
41
r. Sălătrucel - av. confl. Valea Săcuienilor
03-A041FF
RO3-08.01.140....-01A
5
42
r. Olănești - aval localitate Băile Olănești
03-A042FF
RO3-08.01.145....-01A
03-X008
4
43
r. Cheia - av. loc. Cheia
03-A043FF
RO3-08.01.145.02...-01A
4
44
r. Govora
03-A044F
RO3-08.01.149....-01A
5
45
r. Bistrița - aval localitate Frâncești
03-A045FF
RO3-08.01.150....-01A
4
46
r. Bistricioara - aval confluența Pâr. Lunga
03-A046FF
RO3-08.01.150.03...-01A
4
47
r. Otăsău - localitate Bărbătești - localitate Surpatele
03-A047F
RO3-08.01.150.04...-01A
4
48
r. Topolog - av. loc. Ginerică
03-A048F
RO3-08.01.151....-01A
5
49
r. Luncavăț - localitate Vaideeni - localitate Urși
03-A049F
RO3-08.01.152....-01A
5
50
r. Pesceana - aval confluența Gușoianca (Nevrăpeasa)
03-A050F
RO3-08.01.161....-01A
5
51
r. Strehăreți - av. confl. V. Coada Lungă
03-A051F
RO3-08.01.167....-01A
2
52
r. Milcov
03-A052F
RO3-08.01.169....-01A
4
53
r. Dîrjov - aval localitate Buicești
03-A053F
RO3-08.01.171....-01A
2
54
r. Olteț - aval localitate Igoiu
03-A054F
RO3-08.01.173....-01A
03-X003
2
55
r. Târaia - loc. Polovragi
03-A055F
RO3-08.01.173.03...-01A
4
56
r. Târaia - loc. Turcești - loc. Dâmteni
03-A056F
RO3-08.01.173.03...-02A
5
57
r. Călui - localitate Călui
03-A057F
RO3-08.01.173.12...-01A
03-X003
2
58
r. Geamărtălui - aval confluența Pâr. Mijlociu
03-A058F
RO3-08.01.173.13...-01A
4
59
r. Iminog - aval localitate Bălteni
03-A059F
RO3-08.01.174....-01A
4
60
r. Ciocârlia - localitate Coteana
03-A060F
RO3-08.01.174.02.01..-01A
5
61
r. Teslui - av. loc. Motoci
03-A061F
RO3-08.01.175....-01A
2
62
Municipiul Caracal
03-A063P
Pluvial
3
*) Semnificația categoriei de prioritate: 1 - foarte ridicată, 2 - ridicată, 3 - critică; 4 - moderată; 5 - scăzută.
NOTĂ:
1.
Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate).
2.
Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național).
5.4.
Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria C
Pachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.
Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a făcut transpunerea Directivelor Uniunii Europene, de interes pentru managementul riscului la inundații (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile - Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.
Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea Obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații, și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia. Acești indicatori sunt următorii:
A.
Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;
B.
Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire;
C.
Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate;
D.
Numărul de Unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor;
E.
Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene);
F.
Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații;
G.
Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale)
H.
Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate.
Abordarea etapizată
Pentru elaborarea și justificarea pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:
● Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență;
● Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state;
● Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.
Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.
Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele instituțiilor de finanțare ale Uniunii Europene.
Analiza deficiențelor
Ulterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (Figura 28) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.
Figura 28. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire
și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2Respond
Analiza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:
● Analiza documentară - A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă instituțiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.
● Implicarea părților interesate - Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele instituțiile responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să-și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilităților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului.
● Ateliere de lucru/workshopuri - Atelierele de lucru au fost organizate pentru triangularea constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns cu privire la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor instituții și sectoare de activitate, reprezentând principalele autorități locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național.
● Sesiuni destinate A.B.A.-urilor - După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat A.B.A.-urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile percepute ale acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților A.B.A.-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale.
De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidate
În baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care ar putea aborda deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei A.B.A., însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel național, regional și local.
Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:
–
Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani;
–
Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri;
–
Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal.
Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că putem avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire - a se vedea de asemenea Figura 29, care prezintă pagubele înregistrate (de către I.G.S.U.) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de A.P.S.F.R.-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.
Figura 29. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)
Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidrometeorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.
O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică în mod clar necesitatea existenței unor centre de intervenție suplimentare (Figura 30). Această figură indică numărul de locații de intervenție aferente unui A.P.S.F.R) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U..
Figura 30. Amplasarea și numărul de locații
ale A.P.S.F.R.-urilor care nu se încadrează în criteriul aferent
intervalului de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.
O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale A.B.A.-urilor și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul A.N.A.R. de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul A.P.S.F.R.-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru A.B.A.-uri.
Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și instituții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri.
Pachetul de măsuri propuse
Procesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a condus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:
–
Crearea unei reziliențe strategice,
–
Crearea unui set de cunoștințe instituționale,
–
Monitorizare eveniment, identificare și prognozare,
–
Comunicare/avertizare/alarmare,
–
Planificarea răspunsului,
–
Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului.
Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.
În Tabelul 30 sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Deși asumarea responsabilităților revine diferitelor instituții, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului Pachet de Măsuri.
O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în
Anexa 18 . Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor instituții.
Tabelul 30. Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Categoria
Nr.
Măsura
Instituția vizată
Costuri estimate
(fără costuri de personal)
(EURO fără TVA)
Crearea rezilienței strategice
1a
Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)
M.A.I.,
M.M.A.P.,
M.D.L.P.A.,
M.I.P.E., M.T.I.,
M.F.
120.000
1b
Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean
M.A.I.,
M.M.A.P.,
M.D.L.P.A.
155.000
Crearea setului de cunoștințe instituționale
2a
Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF și Romsilva, agențiile pentru pescuit și ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA și ISUJ).
M.A.I.,
M.M.A.P.,
M.D.L.P.A.
145.000
2b
Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență
M.A.I.(I.G.S.U.),
M.M.A.P.
190.000
2c
Înființarea unei scoli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor
M.M.A.P.,
A.N.A.R.,
I.N.H.G.A.
720.000
2d
Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuare și autoevacuarea populației
M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U.
145.000
2e
Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunostințe prin crearea unei platforme comune de formare
M.A.I. / I.G.S.U.
700.000
Monitorizare, identificare și prognozare
3a
Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică - PNRR.
M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., A.N.M.
25.000.550
3b
Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD).
M.M.A.P., A.N.A.R./ A.B.A., I.N.H.G.A., S.T.S.
8.400.000
Comunicare publică
4a
Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.
M.M.A.P.,
A.N.A.R.,
I.N.H.G.A.,
A.B.A.-urile,
A.N.M., M.A.I.,
I.G.S.U.
1.000.000
4b
Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean
M.M.A.P.,
M.D.L.P.A.,
M.A.I., A.N.A.R. / A.B.A. / S.G.A.
15.000.000
4c
Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații
M.A.I., I.G.S.U.,
M.M.A.P.,
A.N.A.R.,
Autoritățile județene și locale, C.J.S.U.,
C.L.S.U.
825.000
4d
Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații
M.Edu.,
M.M.A.P., M.A.I.
100.000
4e
Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații
M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale
1.000.000
4f
Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 - PDD)
M.M.A.P.,
A.N.A.R.
80.000.000
Planificare răspuns
5a
Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunoștințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor
M.M.A.P.,
M.A.I.,
M.D.L.P.A.
250.000
5b
Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.
M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U.
0
5c
Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor
M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U., C.L.S.U.
0
5d
Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor
M.A.I. (I.G.S.U.)
135.000
5e
Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații
M.A.I.,
M.M.A.P.,
M.D.L.P.A,
I.G.S.U.,
A.N.A.R.
0
5f
Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații
M.A.I., I.G.S.U.
130.000
Răspuns, salvare și ajutor
6c
Creșterea capacității de răspuns a IGSU
M.A.I., I.G.S.U.
145.778.250
6d
Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.
M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R.
250.000
6e
Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 - PDD)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I.
50.000.000
6f
Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă și eficace în caz de inundații
M.A.I., I.G.S.U.
23.208.050
6g
Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloacele de intervenție în situații de urgență
M.A.I., I.G.S.U.
300.000
TOTAL
353.551.850
Justificarea pachetului de măsuri
Justificarea măsurilor din pachetul de măsuri de pregătire a fost realizată la următoarele nivele:
● Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri.
● Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.
● Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Maturitate. Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB.
● Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R.-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R.-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.
În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a facut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul capitolului, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (Tabelul 31). Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent P.M.R.I..
Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri de pregătire este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, fiind incluse circa 13 milioane de euro pentru cheltuielile cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate.
Tabelul 31. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Nr.
Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H)
Valoarea de Referință
Valoarea țintă ce include pachetul de măsuri
A
Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire
Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde euro
Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde euro
B
Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire
Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică)/ 70 (evaluarea riscurilor)
Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)
C
Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate
< 48 de ore abordare deterministă
> 72 de ore abordare probabilistă
D
Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și sisteme de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor
A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%
Unități I.G.S.U.: 51%
A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%
Unități I.G.S.U.: 75%
E
Procentul persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)
75%
95%
F
Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații
50%
>75%
G
Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale)
20%
>50%
H
Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate
< 1%
>25%
Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.
5.5.
Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Olt
România a definit un set clar de obiective de management al riscului la inundații, după cum sunt acestea descrise în
Capitolul 4 . Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II. După cum era specificat anterior, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:
A.
Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității.
B.
Măsuri de Prevenire și Protecție la nivel local/A.P.S.F.R., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic, și anume măsuri structurale și nestructurale.
C.
Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere.
Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în Figura 31. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.
Figura 31. Corelarea generală a obiectivelor de
management al riscului la inundații din România cu categoriile de
măsuri
Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)
În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice A.B.A. Olt, ci acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.
Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în
Capitolul 5.2
indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fișele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.
Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)
Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapidă). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.
AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate (Tabelul 32). Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.
Tabelul 32. Prezentarea generală a criteriilor AMC
CRITERII AMC
Social
Economic
Cultural
Mediu
Implementabilitate
INDICATORI PER CATEGORIE
• Proprietăți cu destinație rezidențială
• Sănătate umană
• Captarea apei pentru consum uman
• Infrastructura socială
• Infrastructura de recreere
• Comunități marginalizate și vulnerabile
• Reziliență
• Infrastructura de transport
• Infrastructura de utilități
• Proprietăți cu destinație nerezidențială
• Activitatea economică
• Agricultură
• Obiective culturale
• Amenajare teritorială și urbană
• Poluare
• Biodiversitate
• Piscicultură
• Râuri naturalizate (cu privire la hidromorfologie)
• Calitatea apei
• Calitatea solului
• Vulnerabilitate la schimbările climatice
• Captarea gazelor cu efect de seră
• Implementabilitate
ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri. a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:
● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:
–
Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.
–
Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri).
● Privind evaluarea măsurilor:
–
ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile actuale din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire (Ciclul I) și respectiv 5 probabilități anuale de depășire (Ciclul II).
–
În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste.
În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.
Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, reprezentanții A.B.A. Olt au putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în
Capitolul 6 .
Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C) Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat în
Capitolul 5.4 , Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. Olt.
Pentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:
A.
Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.
B.
Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire.
C.
Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate.
D.
Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor.
E.
Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene).
F.
Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații.
G.
Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale).
H.
Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate.
Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările U.E. (JASPERS). De asemenea, în
Capitolul 6
sunt descrise țintele specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6.
5.6.
Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene
5.6.1.
Coordonarea cu Directiva Cadru Apă
Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și respectiv, de Directiva Inundații. Prezentul subcapitol indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din
subcapitolul 5.1 ) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a CE pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).
Aspecte instituționale
Autoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE și Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A., se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea (Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.
Aspecte metodologice
Abordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru-Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:
i)
corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă,
ii)
coordonarea procesului, în general.
Obiectivul general al P.M.R.I. Ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru Apă
Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente - M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. Ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, în cadrul obiectivului "Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (v.
Capitolul 5.1.3 ).
Procesul de coordonare Directiva Inundații - Directiva Cadru Apă
Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii/etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (reprezentate în Figura 28), respectiv în:
a)
Etapa de Screening,
b)
Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R. și
c)
Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management, descrise în cele ce urmează.
Figura 32. Aspecte integrative P.M.R.I. - P.M.B.H.
Notă: Reprezentarea schematică cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. și P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementării din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapele de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.
a)
Etapa de Screening - presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):
● Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).
● Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.
● Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele descriptive atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În Tabelul 33, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.
● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programului de Măsuri unele măsuri alternative posibile.
Tabelul 33. Măsuri Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă - Directiva Inundații
Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice asociat P.M.B.H.
Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I.
Categorie de măsuri
Măsuri de atenuare potențiale
(exemple)
Tip de măsuri
Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații
Cod
Denumire
Cod
Denumire
Cod
Denumire
Cod
Denumire
R-M2
Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră)
R-M2.1
Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene
M31
Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor
M31-RO12
Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)
R-M3
Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare
R-M3.2
Construcția unor acumulări de compensare
M32
Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea / modificarea / eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
M32-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
R-M4
Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare
R-M4.1
Îndepărtarea sedimentelor în exces
M24
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă
M24-RO09
Întreținerea albiilor cursurilor de apă - aval lucrări de barare (considerate ca măsură P.G.A., și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare - decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu)
R-M5
Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă
R-M5.1
Restaurarea și reconectarea zonelor umede
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)
R-M5.2
Crearea de noi zone umede
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
R-M5.3
Relocarea lucrărilor de îndiguire
M33
Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
R-M5.4
Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
R-M6
Măsuri de atenuare a alterării structurii malului
R-M6.1
Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor
M33
Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) - prin folosirea materialelor verzi sau gri-verzi
R-M7
Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei)
R-M7.3
Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri și adâncuri
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional)
R-M7.4
Remeandrarea cursului de apă prin construirea unor epiuri în serie (creșterea sinuozității cursului de apă)
L-M3
Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor
L-M3.1
Managementul sedimentelor
M35
Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere / mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor
M35-RO41
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
CT-M1
Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului
CT-M1.1
Relocarea lucrărilor
M31
Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere
M31-RO20
Înnisiparea artificială a plajelor
CT-M1.2
Reconsiderarea tipului de lucrare
CT-M2
Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor
CT-M2.1
Înnisiparea artificială a plajelor și a habitatelor tidale și subtidale
b)
Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.
● Programul de Măsuri identifică măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (așa-numitele screened-in measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor,
Capitolul 5.3 ).
● Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (Tabelul 34): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axă gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.
● În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R./grupare de A.P.S.F.R.-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/Appraisal Summary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră.
Tabelul 34. Încadrare măsuri (Axa gri-verde)
Măsuri asociate cu abordarea MRI
Categorie măsuri
Nestructurale
Verzi
Gri-Verzi
Structurale ușoare
Structurale grele
M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare
X
M32-RO24 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare
X
M34-RO37 Îmbunătățirea / Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare
X
M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)
X
M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)
X
M35-RO42 Refacerea / Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente / nepermanente)- prin decolmatare
X
M32-RO26 Actualizarea/ modificarea / optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada
X
M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice
X
M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice
X
M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor
X
M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
X
M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață
X
M31-R015 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și / sau în adâncime prin împădurire - necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc)
X
M31-R016 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)
X
M31-RO17 Managementul albiei râului și a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile
X
M31-RO18 Managementul albiei râului și a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile
X
M31-RO19 Managementul albiei râului și a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei
X
M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor
X
M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora
X
M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
X
M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime)
X
M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
X (nep.)
X (perm.)
M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
X
M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale
X
M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă
M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor
X
M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție
X
M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei)
X (tehnologii mai verzi)
X
M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
X
M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat
X
M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente
X
M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă
X
M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.
Diguri de protecție pentru zona costieră
X
M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora
X (elim. sau re- loc.)
c)
Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM)
Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Olt. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în
Capitolul 5.3 ), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate au fost testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).
Elaborarea strategiilor A.P.S.F.R. s-a realizat în conformitate cu Metodologia P.M.R.I.Ciclul II și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare (din perspectiva Testelor de robustețe ale Directivei Cadru Apă).
Măsuri propuse de tipul win-win
Așa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu Directiva Cadru Apă, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apa) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor - Tabelul 33.
Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31-RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.
În cadrul P.M.R.I. A.B.A. Olt, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată/recomandată):
–
3 măsuri de tipul Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (M31-RO17);
–
23 măsuri de tipul Zone de retenție naturală a apei (creare/restaurare zone umede) (M31-RO19);
–
17 măsuri de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totală dig (M33-RO36).
5.6.2.
Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice
Problematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene,,Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.
În prezent, Uniunea Europeană își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu,,sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.
În anul 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul,,act juridic European privind clima"/"european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.
De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una rezilientă la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.
În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.
La nivelul Bazinului Hidrografic Internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia I.C.P.D.R. privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea I.C.P.D.R. axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.
Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:
–
îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice;
–
necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice
–
elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin
Hotărârea de Guvern nr. 529/2013 . În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.
La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în
Capitolul 4 . În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.
Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 - 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIPOCA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (A.N.P.M.), Garda Națională de Mediu (G.N.M.), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.N.P.) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategică de mediu, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr.6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).
În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate au fost supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice.
5.6.3.
Coordonarea și conformarea cu alte directive
Uniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul că la stabilirea măsurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite circumstanțe*22).
*22) Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 final
Deși Directiva Inundații nu face trimitere explicită la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea P.M.R.I. au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul P.M.R.I.-urilor (Art. 7 (3)). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.
Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000 (Figura 33).
Figura 33. Exemplu hartă de risc la inundații A.B.A.
Olt, cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000
În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui așa-numit "test de robustețe" (a se vedea Cap.5.3) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabilă a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora.
Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul P.M.R.I. Ciclul II - Sinteza Națională se încadrează în prevederile
art. 5, al. 2, lit. a) din HG. 1076/2004 . Procedura SEA aplicată pentru P.M.R.I. Ciclul II implică evaluarea strategică a impactului potențial al P.M.R.I. asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).
Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. ciclul II este prezentată în cadrul
Capitolului 8.3 .
Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II. Sinteza Națională și cele 12 P.M.R.I.-uri la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376).
Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundații.ro (https://inundații.ro/resurse/) și pe site-ul A.N.A.R. (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundații-ciclul-2/).
5.6.4.
Coordonare internațională
În România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).
La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de ICPDR în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.
Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.
Evitarea noilor riscuri - măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.
Reducerea riscurilor existente - toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.
Creșterea rezilienței - pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.
Creșterea conștientizării - autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.
Promovarea principiului solidarității - este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.
Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.
În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.
Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.
Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.
Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre.
România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.
România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.
Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comune România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele - Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.
În relația bilaterală România -Serbia, în cadrul Sesiunii Comisiei Româno-Sârbe ce a avut loc la Belgrad în iunie 2022 a fost adoptat noul Regulament privind organizarea și funcționarea Comisiei româno - sârbe pentru gospodărirea durabilă a apelor transfrontaliere. În cadrul aceleiași sesiuni s-a stabilit ca la elaborarea regulamentului specific, Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor româno-sârbă să integreze obligațiile ce reies din Directiva Inundații 2007/60/CE.
În relația bilaterală România-Bulgaria, în iunie 2022 a avut loc la București o întâlnire a Grupului de lucru privind managementul riscului la inundații în cadrul căreia părțile s-au informat cu privire la stadiul implementării Ciclului II al Directivei Inundații, precum și stadiul implementării Programului de Măsuri prevăzut în Planurile de Management al Riscului la Inundații, Ciclul I, raportate de către cele două state la Comisia Europeană. Ultima întâlnire a avut loc în martie 2016 la Sofia.
Administrațiile Bazinale de Apă riverane Dunării sunt Banat, Jiu, Olt, Argeș - Vedea, Buzău - Ialomița, Prut - Bârlad, Dobrogea - Litoral.
În Tabelul 35 sunt centralizate întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România - Bulgaria.
Tabelul 35. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România - Bulgaria
Nr.
crt
Denumirea întâlnirii
Locația
Perioada de desfășurare
1
Întâlnirea Grupului de lucru privind managementul riscului la inundații
București
16.06.2022
6.
Plan de Acțiune pentru Implementare
Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.
Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. Prioritizarea măsurilor s-a realizat în baza unor criterii obiective clar definite, după cum este explicat în
Capitolul 5 . Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.
În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.
Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.
6.1.
Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale)
Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat în
Capitolul 5.2 . Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor.
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor Naționale
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt: M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.
Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile Naționale
Principalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:
● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență
● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027
● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027)
● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030
● Facilitatea "Conectarea Europei"
● Programul Operațional Transport 2021-2027
● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol
● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD - Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR)
● Bugetul Național
Posibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023.
Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale
Pentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:
● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct - sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;
● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fișelor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 - începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (Tabelul 36):
Tabelul 36. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune
Acțiunea
Termenul de realizare
Instituțiile vizate
Planul financiar pentru Proiectele – Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027
Finalul trimestrului 3 al anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și
M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și
M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. – M.F.
Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale în perioada 2023-2028
Finalul anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și
M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și
M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. – M.F.
Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate
Finalul anului 2023 – jumătatea anului 2024
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și
M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. – M.F.
6.2.
Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)
Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în
Capitolul 5.3 . S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.
În baza prioritizării, A.B.A. Olt a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (AST). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către A.B.A. Olt, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru A.B.A. Olt și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul AST la nivel național, după cum este specificat în Tabelul 37. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele.
Tabelul 37. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II
Obiectivul P.M.R.I.
Indicatorul
Valoarea-țintă la nivel național
(pentru strategiile propuse- toate prioritățile)
Valoarea-țintă la nivel național
(pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)
Valoarea-țintă la nivel național
(pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)
1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.
2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației
Numărul de persoane expuse riscului
663172
480757
182415
Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului
263231
166738
96493
3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice
Reducerea AED
Prezent: euro 941,388,481
Schimbări climatice: euro 1,202,483,272
Prezent: euro 551,794,468
Schimbări climatice: euro 720,234,372
Prezent: euro 389,594,013
Schimbări climatice: euro 482,248,900
4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural
Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului
417
307
110
5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținere a obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă
Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 84
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 32
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 170
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 20
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 7
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 51
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 64
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 25
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 119
6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/ răspuns în caz de urgență
Consultați Tabelul de mai jos
Consultați Tabelul de mai jos
Consultați Tabelul de mai jos
7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice.
8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă
Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu
<1
118
<1
27
<1
91
1 – 3
100
1 – 3
27
1 – 3
73
3 – 6
31
3 – 6
11
3 – 6
20
>6
36
>6
12
>6
24
9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.
10. Costuri totale
Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea. întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare
euro 11,950,905,566
euro 6,888,665,129
euro 5,062,240,437
Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este AST pentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.
La nivelul A.B.A. Olt indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în Tabelul 38.
Tabelul 38. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Olt pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II
Obiectivul PMRI
Indicatorul
Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. Olt
(pentru strategiile propuse- toate prioritățile)
Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. Olt
(pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică)
Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. Olt
(pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută)
1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.
2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației
Numărul de persoane expuse riscului
72282
43786
28496
Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului
30415
11817
18598
3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice
Reducerea AED
Prezent: euro 130,086,940
Schimbări climatice: euro 155,244,624
Prezent: euro 41,591,703
Schimbări climatice: euro 51,533,571
Prezent: euro 88,495,237
Schimbări climatice: euro 103,711,053
4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural
Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului
22
9
13
5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă
Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 8
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 3
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 21
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 2
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 0
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 4
Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 6
Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 3
Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 17
6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/ alarmare și intervenție/ răspuns în caz de urgență
Consultați Tabelul de mai jos
Consultați Tabelul de mai jos
Consultați Tabelul de mai jos
7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice.
8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă
Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu
<1
19
<1
4
<1
15
1 – 3
6
1 – 3
1
1 – 3
5
3 – 6
3
3 – 6
1
3 – 6
2
>6
4
>6
0
>6
4
9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate
Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e.
10. Costuri totale
Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea. întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare
euro 1,768,343,316
euro 849,769,653
euro 918,573,663
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestora
După cum este specificat în
Capitolul 5.3 , măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea (implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.-urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.
Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):
● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, O.C.P.I, altele;
● La nivel central:
–
Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. CFR S.A., C.N.A.I.R. S.A., C.N. A.C.N. S.A., A.N.I.F., ROMSILVA - Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDROELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele;
–
Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, M.C.I.D., M.A.I., M.I.P.E, altele.
Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și Protecție
Potențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:
● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;
● PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;
● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;
● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);
● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;
● Facilitatea "Conectarea Europei";
● Programul Operațional Transport 2021-2027;
● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - CAP;
● Pactul Verde European;
● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 - 2027) - Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;
● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;
● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;
● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente - precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).
Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).
În
Anexa 16
sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri la nivelul A.B.A. Olt, iar în fișele descriptive ale strategiilor A.P.S.F.R pentru A.B.A. Olt se regăsesc costurile aferente fiecărei strategii. Aceste fișe pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-olt -fise-descriptive/.
La nivelul A.B.A. Olt sunt planificate a fi realizate în cadrul PNRR o serie de lucrări prezentate în Tabelul 39.
Tabelul 39. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNRR la nivelul A.B.A. Olt
Nr.
Crt.
Denumire lucrare
Componenta PNRR
1
Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Frumoasa, județul Harghita
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
2
Reabilitarea liniei de apărare râu Cibin, în zona localității Bungard, județul Sibiu
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
3
Refacere dig pârâul Fisag intre Bancu-Sanmartin-Cetatuia, judetul Harghita
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
4
Reabilitare și suprainaltare diguri de aparare parau Ghimbasel pe sectorul amonte confluenta cu paraul Barsa - limita UAT Ghimbav, judetul Brasov
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
5
Refacere dig pe raul Olt, aval Madaras, judetul Harghita
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
6
Consolidare și punere in siguranta dig de aparare, pr.Taraia la Berbesti, judetul Valcea
Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 -„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații"
Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobate
Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție
În Tabelul 40 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție detaliat, ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora.
Tabelul 40. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție
Acțiunea
Termenul de realizare
Instituțiile vizate
Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027
Finalul trimestrului 3 al anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente
Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 2023-2028
Finalul anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/ competente
Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate
Finalul anului 2023 - Jumătatea anului 2024
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente
6.3.
Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)
În baza justificărilor menționate în
Capitolul 5.4 , Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în Tabelul 41. Pachetul va fi implementat la nivel național.
Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Principalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:
● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) - Fondul European de Dezvoltare Regională - (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;
● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.
● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, de către autoritățile române.
Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023.
Tabelul 41. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 - Pachetul de Măsuri de Pregătire
Nr.
Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H)
Valoarea de referință
Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri
Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-țintă
A
Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Aproximativ 3%*23) reducere din 1,72 Miliarde euro
Aproximativ 5%24 reducere din 1,72 Miliarde euro
3
B
Reducerea pierderilor de vieți omenesti cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)
Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor)
3
C
Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate
< 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă)
> 72 de ore înainte de apariția fenomenulu (abordare probabilistă)
3
D
Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U.. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor
A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%
Unități I.G.S.U.: 51%
ABA-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%
Unități I.G.S.U.: 75%
2
E
Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene)
75%
95%
2
F
Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații
50%
>75%
3
G
Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale)
20%
>50%
3
H
Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate
< 1%
>25%
3
Pentru indicatorul B "Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență":
Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB*25) au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).
*25) World Bank (2020), "Stocktaking Report", RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)
Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015*26), și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.
*26) WMO (no date) Sub-series Basic Documents - WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)
Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării prezentate în
Capitolul 5.4 . Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.
Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuia
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:
● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),
● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și
● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T.I., administrația locală și județeană, M.E. și Hidroelectrica S.A., M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri.
Planul de acțiune
În Tabelul 42 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD.
Tabelul 42. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Acțiunea
Termenul de realizare
Instituțiile vizate
Planul financiar pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024)
Finalul trimestrului 3 al anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024
Finalul anului 2023
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate
Finalul anului 2023
A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I.
Strategia Instituțională de Achiziții (M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A., M.A.I./I.G.S.U.)
Finalul anului 2023 - Aprobarea instituțională și ministerială
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Semnarea contractelor pentru Proiectul PP
Primul trimestru al anului 2024
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.)
Trimestrele I-IV ale anului 2024 și permanent până la finalul anului 2027
M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor
Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă
M.M.A.P./A.N.A.R. si
M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Recepția oficială a echipamentelor în teren
Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă
A.N.A.R., I.G.S.U., S.T.S.
Sisteme de prognozare și concept DSS - primirea oficială a aplicațiilor
Permanent, în baza fazelor de implementare Trimestrul IV al anului 2026, Trimestrul IV al anului 2027
A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.
Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare și mentenanță)
Trimestrul 3 al anului 2026
M.M.A.P./A.N.A.R. și
M.A.I./I.G.S.U.-M.F.
STS
Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic și Hidrologic
Trimestrul IV al anului 2026
A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.
I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I.
Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Permanent, ultimul pentru Trimestrul IV al anului 2026
Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare
Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale
Trimestrul IV al anului 2026
Părțile responsabile cu implementarea
7.
Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații
Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa - partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.
Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (Tabelul 43).
Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/CE se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.
Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin.
Tabelul 43. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.
Tip de măsură
Cod tip măsură C.E.
Cod tip măsură RO
Măsuri Potențiale
Autoritate responsabilă
Nivel de aplicare
Indicatori urmăriți în evaluarea progresului
Autoritate(i) responsabilă(e) pentru urmărirea implementării măsurilor
Evitarea - prin politicile/reglementările de planificare teritorială
Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile
M21
M21-RO1
Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.
M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., MAI. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național
Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate
M.M.A.P.
M21
M21-RO2
Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare
M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., MAL (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național
Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/ actualizate
M.D.R.A.P., I.S.C.
Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabilă
M21
M21-R03
Criterii și reglementări de construire în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă)
M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.
Național
Număr de acte legislative
M.T.I
îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic
M22
M22-RO4
Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 - 1,5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare
M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național/ Bazin
Număr studii de relocare
Număr clădiri relocate
M.M.A.P.
Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințelor adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc.
M23
M23-RO5
Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare
Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile Măsuri de prevenție în interiorul proprietății -Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;
-Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) -materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)
-Impermeabilizarea construcției [dryfloodproofing) - blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare
Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății -Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată )
- Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;
- Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor
I.S.C., Autorități locale, CJ.
Național/ Localitate
Număr construcții din zona inundabilă la care s-a aplicat măsura de adaptare
I.S.C., Autorități locale, CJ.
M23
M23-RO6
Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile/Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații
M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ.
Național/ Localitate
Număr materiale publicate
M.D.L.P.A., I.S.C.
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații
M24
M24-RO7
Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulică a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu D.C.A.
M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.
Național
Număr studii
M.M.A.P.
M24
M24-RO8
Îmbunătățire politici/strategii/cadru legislativ în managementul inundațiilor
M.M.A.P., MAL, M.I.P.E., M.D.L.P.A., M.T.I., M.F.
Național
Număr acte legislative elaborate/aprobate
M.M.A.P.
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă
M24
M24-RO9
Întreținerea albiilor cursurilor de apă
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ Bazin
Lungime cursuri de apă (km)
M.M.A.P.
Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale
M31
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha) Proporția suprafețelor cu pădure raportat la suprafață bh (%)
M.M.A.P., Gărzile forestiere
Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice
M31
M31-RO11
Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate-protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1)
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha)
M.M.A.P., Gărzile forestiere
Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor
M31
M31-RO12
Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Lungime diguri protejate (km)
M.M.A.P., Gărzile forestiere
Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii de suprafață prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)
M31
M31-RO13
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, CJ
Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața de perdea forestieră (ha)
M.A.D.R., A.N.I.F.
M31
M31-RO14
Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe)
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața amenajată cu lucrări (ha)
M.M.A.P., Gărzile forestiere
Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii prin îmbunătățirea structurală a solului
M31
M31-RO15
Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc).
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața de teren ameliorat (ha)
M.A.D.R., A.N.I.F.
M31
M31-RO16
Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)
M.A.D.R.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha)
M.A.D.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
A.P.S.F.R.
Lungimea cursului de apă remeandrat (km)
M.M.A.P.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei
M31
M31-RO18
Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală
M.M.A.P.
M31
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
Bazin/ A.P.S.F.R.
Suprafața de retenție (ha)
M.M.A.P.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere
M31
M31-RO20
Înnisiparea artificială a plajelor
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Suprafața înnisipată (ha)
M.M.A.P.
Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații
M32
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Număr lucrări
Volume pentru atenuare asigurate (mc)
M.M.A.P.
M32
M32-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Număr lucrări
Volume pentru atenuare asigurate (mc)
M.M.A.P.
M32
M32-RO23
Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenua re
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
Număr baraje
Volume suplimentare pentru atenuare asigurate (mc)
M.M.A.P.
M32
M32-RO24
Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr baraje la care s-au executat lucrări
Q suplimentar evacuat (mc/s)
M.M.A.P.
M32
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ.
Național/ A.P.S.F.R.
Număr poduri redimensionate/adaptate
M.T.I.
M32
M32-RO26
Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate
M.M.A.P.
M32
M32-RO27
Realizarea de derivații de ape mari
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
A.P.S.F.R.
Lungime derivații pentru ape mari (km)
Debit tranzitat de derivații pentru ape mari (mc/s)
M.M.A.P.
M32
M32-RO28
Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Număr structuri de retenție eliminate
M.M.A.P.
Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului
M33
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei)
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare /stabilizare a albiei (km)
M.M.A.P.
Lucrări de corectare a torenților
M33
M33-RO30
Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de lucrări funcționale/nefuncționale
M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.
M33
M33-RO31
Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr baraje de sedimente reabilitate
M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F.
M33
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr lucrări hidrotehnice realizate
M.M.A.P.
Măsuri structural longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire.
M33
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.
A.P.S.F.R.
Lungime diguri construite (km)
M.M.A.P.
M33
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
M.M.A.P., A.N.A.R., alți deținători
A.P.S.F.R.
Lungime diguri supraînălțate (km)
M.M.A.P.
M33
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
Lungime diguri reabilitate (km)
M.M.A.P.
M33
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți detinători
A.P.S.F.R.
Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha)
M.M.A.P.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale
M34
M34-RO37
Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inclusiv îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Număr de proiecte
M.M.A.P., M.A.D.R., Autorități locale
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)
M34
M34-RO38
Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
Național
Număr de proiecte
M.M.A.P., M.A.D.R.
M34
M34-RO39
Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de canalizare/drenaj (SuDS)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
Național
Număr de manuale
M.M.A.P., M.A.D.R.
M34
M34- RO40
Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)
M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R. (localitate)
Număr de SuDS
M.M.A.P., M.A.D.R.
Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor
M35
M35-RO41
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ A.P.S.F.R.
Număr construcții hidrotehnice
M.M.A.P.
M35
M35-RO42
Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) - prin decolmatare
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatare
Volum rezultat prin decolmatare
M.M.A.P.
Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea în siguranță a barajelor
M35
M35-RO43
Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
Număr de construcții hidrotehnice
M.M.A.P.
Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor
M41
M41-RO44
Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)
M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale
Național/ Bazin (cu localizare)
Număr avertizări emise/număr evenimente hidrologice înregistrate
Număr unități administrativ teritoriale avertizate/alarmate/ număr de U.A.T.-uri afectate
M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.)
M41
M41-RO45
Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)
- Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor - stații automate la poduri sau traversări de conducte
- Cameră video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor
- Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială
- Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice
- Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărire a străzilor/căilor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare
- Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor
M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale
Național/ Bazin
Număr de stații automate noi
Număr de camere video
Număr de sisteme de senzori pentru detecție și alarmare
Număr de radare meteorologice modernizate
Număr de rețele pluviometrice urbane noi
Număr de echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi
M.M.A.P.
M41
M41-RO46
Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)
M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale
Național/ Bazin
Număr ore alocate/an
Număr participanți/an
Număr de activități/an
M.M.A.P.
Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență
M42
M42-RO47
Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
Număr de planuri locale/județene de apărare împotriva inundațiilor actualizate
Număr de situații/an
M.M.A.P., M.A.I.
M42
M42-RO48
Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ A.P.S.F.R. (localitate)
Număr de planuri de protecție actualizate
M.M.A.P.
M42
M42-RO49
Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
Număr de exerciții de simulare
MAI.
Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici
M43
M43-RO50
Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igienă la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media
M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de acțiuni de informare/an
Număr de materiale realizate/publicate
M.M.A.P., M.A.I.
M43
M43-RO51
Exerciții de evacuare
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin
Număr de exerciții de evacuare
M.M.A.P., M.A.I.
M43
M43-RO52
Activități educaționale privind riscul de inundații
A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.Edu.
Național/ Bazin
Număr ore alocate/an
Număr participanți/an
Număr de activități /an
M.M.A.P., M.A.I., M.Edu.
M43
M43-RO53
Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații
M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr acțiuni de implicare a participării publicului
M.M.A.P.
Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului
M44
M44-RO54
Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Proporție /Număr personal de intervenție instruit Grad dotare cu mijloace și echipamente (față de anul 2022)
M.M.A.P., M.A.I.
Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative-sistem asigurări
M44
M44-RO55
Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc
M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de polițe de asigurare Grad de asigurare al locuințelor/bunurilor publice/ economice (față de anul 2022)
M.M.A.P., M.F.
Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate
M51
M51-RO56
Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr acțiuni de evacuare
Număr populație evacuată
Număr de servicii de asistență medicală de urgență
M.M.A.P., M.A.I.
M51
M51-RO57
Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de populație relocată
M.M.A.P., M.A.I.
Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu
M52
M52-RO58
Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari), pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora, instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru școli, pentru administrație, spitale mobile etc.)
M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de intervenții la lucrările de apărare
M.M.A.P.
M52
M52-RO59
Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații
M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I, M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Număr de infrastructuri refăcute/reabilitate/număr de km infrastructuri refăcute reabilitate
Total costuri alocate pentru refacerea/reabilitarea infrastructurii
Toate instituțiile care au în administrare infrastructuri
M52
M52-RO60
Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)
M.M.A.P., M.F.
Național/ Bazin
Număr de credite acordate
Valori creditate
M.M.A.P., M.F.
Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații
M53
M53-RO61
Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate
M.M.A.P., MAL, M.A.D.R., M.T.I.
Național/ Bazin
Număr de rapoarte de sinteză post eveniment/număr de evenimente/număr de baze de date
M.M.A.P.
M53
M53-RO62
Cartografierea urmei inundației/ viiturii
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.
Bazin
Număr de evenimente cartografiate
M.M.A.P.
M53
M53-RO63
Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Bazin
Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță/număr regulamente de exploatare
M.M.A.P.
M53
M53-RO64
Organizarea de conferințe tehnice/dezbateri având ca subiect lecțiile învățate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
Număr de conferințe
Număr ore alocate/an
Număr participanți/an
M.M.A.P.
8.
Implicarea părților interesate și consultările publice
8.1.
Strategia de implicare a părților interesate (SHE)
Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la H.H.R.I. și P.M.R.I. din Ciclul II de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor CE cu privire la P.M.R.I. din Ciclul I de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul Ciclului II și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.
În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat PMRI ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.
Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru P.M.R.I. Ciclul II au fost următoarele:
● Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității M.M.A.P. și respectiv a A.N.A.R. cu privire la elaborarea P.M.R.I. din cadrul celui de-al II-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații.
● Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.
Figura 34 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a P.M.R.I..
Figura 34. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate
8.1.1.
Informare și comunicare
Punctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II de implementare include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la Ciclu II de implementare a Directivei Inundații, 2007/60/CE, ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o bază de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.
Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România - INUNDAȚII.RO.(Figura 35) Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*27) pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.
*27) Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net/awards/europe/past-winners/2022-transform-awards/
Figura 35. Marca INUNDAȚII.RO și premiul Transform Awards
Site-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:
● Inundații și managementul riscului la inundații în general
● Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații
● Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații
● Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România
● Implementarea Directivei UE privind Inundațiile.
În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale A.N.M. și respectiv I.N.H.G.A., pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestora.
Site-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook - Inundații.ro (Figura 36) și respectiv un canal de YouTube - inundațiiro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P.
Figura 36. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de Facebook
Banca Mondială a oferit de asemenea asistență M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundații.ro/și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durată de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 - ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:
● 1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:
() 17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină
() 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire
() 278.500 de impresii pentru clipul video destinat H.H.R.I., cu 23.000 de clicuri
() 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuri
Numărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundații.ro/în luna februarie 2023 este de:
● 22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice.
În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, M.M.A.P., A.N.A.R. și A.B.A.-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume email-uri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a P.M.R.I.. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:
–
Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații.
–
Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți.
–
Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri, în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă A.P.S.F.R.-urilor, faza privind strategia aferentă UoM și rolul preconizat al părților interesate implicate.
–
Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către CE a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate.
–
Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS (Figura 37).
–
3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (H.H.R.I.), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg.
–
Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic.
Figura 37. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS și teaser-ul pentru HHRI
Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în
Anexa 19 .
8.1.2.
Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național
Pentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a P.M.R.I., au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului ROFloods, în timp ce GTL au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.
TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale - silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.
În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării Planului de Management, precum și pentru validarea H.H.R.I.. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea Planului de Management, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.
Versiunile preliminare ale P.M.R.I. au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro și în Monitorul Oficial începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. pot fi consultate în
Anexa 20 .
8.1.3.
Implicarea părților interesate la nivel regional
În afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, A.B.A.-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (A.N.I.F., Asociația Administratorilor de Păduri, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a Programului de Măsuri, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al P.M.R.I. Ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare fază, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de Programul de Măsuri necesitau a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă.
La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt în data de 29.03.2023 a avut loc dezbaterea publică în cadrul ședinței Comitetului de Bazin în vederea prezentării și a definitivării Raportului de Mediu pentru Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II, Sinteza Națională cât și al Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Olt, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații.
Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în
Anexa 21 .
8.1.4.
Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații
Implicarea privind revizuirea și validarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A.-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-FLOODS în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.
Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A.-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii.
Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe măsură ce sunt elaborate P.M.R.I. Ciclul II.
8.2.
Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome
Dezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și marginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul Băncii Mondiale, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.
În anul 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*28), cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, M.M.A.P. și A.N.A.R. au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele A.P.S.F.R.-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns.
*28) Vulnerabilitățile Sociale la Inundații la nivelul comunităților rome din România - Raport de Sinteză, Banca Mondială, iunie 2020.
Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.
Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:
1.
Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații.
2.
Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A.-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora.
În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Roșia Montană (județul Alba), Bărbulești (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).
În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (Figura 38):
● Faza 1 - Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.
● Faza 2 - Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu membrii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local.
● Faza 3 - Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.
Figura 38. Fazele de implicare a comunităților
vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilot
A.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.
Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri. Ghidul poate fi vizualizat accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/.
8.3.
Procedura de Evaluare Strategică de Mediu
La data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (P.M.R.I.) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.
Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în
art. 5, alin. 2, lit. a) din H.G. nr. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.
Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu
art. 29, alin. (2) din H.G. 1076/2004 .
Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații - RO-FLOODS".
În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.
La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS.
În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II".
Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, s-a întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II".
În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.
În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 29.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Olt și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu.
În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor
Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă ......, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376.
9.
Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații
Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România
CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELOR
În conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013
pentru modificarea și completarea
Regulamentului
de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 , acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:
–
președinte - conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor;
–
secretarul pentru inundații - secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor;
–
un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene;
–
un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
–
un reprezentant al Ministerului Energiei;
–
un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
–
un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;
–
un reprezentant al Ministerului Sănătății;
–
un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne;
–
un reprezentant al Ministerului Educației;
–
un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării
–
un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
–
un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine;
–
un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române";
–
un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;
–
un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu;
–
un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu;
–
un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA;
–
un reprezentant al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare;
–
un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.
Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:
a)
coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană;
b)
urmărește implementarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 80/2011
pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare;
c)
stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite;
d)
avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații;
e)
urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații;
f)
raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;
g)
avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora;
h)
face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv;
i)
analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării;
j)
urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor;
k)
coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc;
l)
urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung
SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ
În conformitate cu
Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 21/2004
privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă cu modificările și completările ulterioare,) Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
Sistemul Național are în compunere:
a)
comitete pentru situații de urgență
a^1)
Departamentul pentru Situații de Urgență;
b)
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
c)
servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare;
d)
centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției;
e)
comandantul acțiunii.
Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.
Comitetele pentru situații de urgență sunt:
a)
Comitetul național pentru situații de urgență;
b)
comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial;
c)
Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București;
d)
comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean;
e)
comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local.
COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:
–
președinte: prim-ministru;
–
3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
–
membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență.
Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:
–
analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional;
–
hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București;
–
propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;
–
hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României;
–
coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;
–
propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu;
–
formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului
–
inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București;
–
analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență;
–
stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale;
–
coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență;
–
îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii
–
propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
COMITETELE DE BAZIN
În conformitate cu prevederile
cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Administrației Naționale "Apele Române" se organizează un Comitet de Bazin.
În conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 270 din 03.04.2012
privind aprobarea
Regulamentului
de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:
–
2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;
–
2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;
–
președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă;
–
2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai administrației bazinale de apă, recomandați de conducerea acesteia;
–
un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:
–
avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
–
colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor;
–
urmăresc implementarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 80/2011
pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a II-a "Apă", cu modificările ulterioare;
–
colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic;
–
avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv;
–
aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare;
–
avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;
–
aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic;
–
avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;
–
avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv;
–
recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale;
–
participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la
Art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;
–
avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații;
–
avizează Planurile de management al riscului la inundații;
–
asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora;
–
asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor
Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;
–
asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare;
–
asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale;
–
se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ;
–
cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor;
–
avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de administrațiile bazinale de apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române";
–
analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 964/2000
privind aprobarea
Planului de acțiune
pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și
Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005
privind aprobarea
Programului-cadru
de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole;
–
au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice.
Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp
Autoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în
Capitolele 5.2 ,
5.3
și
5.4
pentru fiecare măsură propusă.
Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în
Capitolul 7 , pentru fiecare tip de măsură.
Anexa
Anexa 1 . Harta hipsometrică a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 2 . Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 3 . Utilizarea terenului în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 4a . Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 4b . Localizarea barajelor de categoria A și B în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 5a . Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 5b . Localizarea barajelor de categoria C și D în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 6a . Centralizarea informațiilor privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 6b . Localizarea digurilor de apărare în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 7 . Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 8 . Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 9 . Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt, Ciclul II
Anexa 10 . Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt, Ciclul II
Anexa 11 . Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II
Anexa 12 . Măsuri naționale - lista lungă
Anexa 13 . Măsuri naționale - lista scurtă
Anexa 14 . Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale
Anexa 15 . Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România
Anexa 16 . Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. Olt
Anexa 18 . Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
Anexa 19 . Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor
Anexa 20 . Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I Ciclul II
Anexa 21 . Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități
Anexa 1 Harta hipsometrică a bazinului hidrografic
administrat de A.B.A. Olt
Anexa 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor
hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat
de A.B.A. Olt
Anexa 3 Utilizarea terenului în bazinul hidrografic
administrat de A.B.A. Olt
Anexa 4 a
Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria
A și B cu evidențierea stării acestora, în bazinul hidrografic
administrat de A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumire baraj/ acumulare
Curs de apă
Cod cadastral
Județ
Comună/ localitate
Înălțime baraj
(m)
Tip acumulare
(Permanente/ Nepermanente)
Tip baraj*
Volum NNR
(mil.mc)
Volum total la NME*
(mil.mc)
Volum atenuare
(mil.mc)
Folosințe**
Deținător
Punctaj conform metodologei de prioritizare a barajelor
1
ARCEȘTI
Olt
VIII-1
OT
Salcia
30.5
P
SBB
52.49
68.40
15.91
A, H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
57.55
2
ARPAȘU
Olt
VIII-1
SB
Arpașu
22
P
SBB
7.11
7.11
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
23.8
3
AVRIG
Olt
VIII-1
SB
Avrig
22.5
P
SBB
11.29
11.29
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
23.8
4
BĂBENI
Olt
VIII-1
VL
Băbeni
32.8
P
SBB
40.26
51.01
10.75
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
37.35
5
BĂLAN (MESTEACĂNU)
Olt
VIII-1
HR
Bălan
18.5
P
AM
0.38
0.59
0.21
A
A.N.A.R. - A.B.A. Olt / S.G.A Harghita Statul Roman prin Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor
35.3
6
BRĂDIȘOR
Lotru
VIII-1.135
VL
Mălaia
62
P
A
40.48
52.43
11.95
A, H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
35.55
7
CĂLIMĂNEȘTI
Olt
VIII-1
VL
Călimănești
28.5
P
SBB
2.56
2.60
1.31
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VALCEA
40.75
8
CORNETU
Olt
VIII-1
VL
Racovița
22.5
P
SBB
5.62
5.90
0.00
H , V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
28.75
9
DĂEȘTI
Olt
VIII-1
VL
Dăești
27.65
P
SBB
4.85
9.6
0.00
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
36
10
DOPCA
Valea-Mare
VIII-1.69
BV
Dopca
18
P
PM
0.578
0.9
0.322
A
A.N.A.R. - A.B.A. Olt / S.G.A Brașov Statul Roman prin Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor
26.8
11
DRĂGĂNEȘTI
Olt
VIII-1
OT
Drăgănești -Olt
29.5
P
SBB
68.10
70.00
0.00
H ,I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
57.3
12
DRĂGĂȘANI
Olt
VIII-1
VL
Drăgășani
31.5
P
SBB
66.80
68.84
2.03
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VALCEA
26.85
13
FRUMOASA
Frumoasa
VIII-1.14.2
HR
Frumoasa
38
P
PA
7.191
10.697
3.506
A
A.N.A.R. - A.B.A. Olt / S.G.A Harghita Statul Roman prin Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor
34.6
14
FRUNZARU
Olt
VIII-1
OT
Frunzaru
29.5
P
SBB
89.68
89.68
0.00
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
57.3
15
GALBENU
Latorița
VIII-1.135.13
VL
Ciunget
60
P
A
2.07
2.47
0.40
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
23.05
16
GOVORA
Olt
VIII-1
VL
Stolniceni
26
P
SBB
12.48
14.57
10.28
H , V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
41.5
17
GURA LOTRULUI
Olt
VIII-1
VL
Brezoi
25
P
SBB
2.49
5.25
4.56
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
27.85
18
GURA RÂULUI
Cibin
VIII-1.120
SB
Gura Râului
73.5
P
C
13.99
16.74
2.75
A
A.N.A.R. - A.B.A. Olt / S.G.A Sibiu Statul Roman prin Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor
37.25
19
IONEȘTI
Olt
VIII-1
VL
Ionești
35.40
P
SBB
20.7
22.61
1.91
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
29.1
20
IPOTEȘTI
Olt
VIII-1
OT
Ipotești
31.5
P
SBB
112.89
112.89
0.00
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
57.3
21
IZBICENI
Olt
VIII-1
OT
Izbiceni
31.5
P
SBB
63.89
63.89
0.00
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
55.8
22
JIDOAIA
Jidoaia
VIII-1.135.10.1
VL
Voineasa
50
P
A
0.332
0.454
0.114
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
23.05
23
LOTRU AVAL
Lotru
VIII-1.135
VL
Voineasa
41.5
P
A
0.443
0.682
0.163
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
23.05
24
MĂLAIA
Lotru
VIII-1.135
VL
Mălaia
30.5
P
SBML
2.067
2.356
0.288
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
28.55
25
NEGOVANU (SADU V)
Sadu
VIII-1.120.14
SB
Sadu
62
P
A
6.3
8.1
0.5
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
29.3
26
PETRIMANU
Latorița
VIII-1.135.13
VL
Ciunget
50
P
A
2.1
2.75
0.65
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
23.05
27
RACOVIȚA
Olt
VIII-1.1
SB
Racovița
21.5
P
SBB
18.311
18.311
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
24.45
28
RÂMNICU VÂLCEA
Olt
VIII-1
VL
Râmnicu Vâlcea
35.65
P
SBB
8.96
14.19
0.00
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
43.5
29
RÂURENI
Olt
VIII-1
VL
Râmnicu Vâlcea
29
P
SBB
5.74
7.65
1.91
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
46.25
30
ROBEȘTI
Olt
VIII-1
VL
Robești
21.5
P
SBB
6.218
7.621
1.403
H
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
23.55
31
RUSĂNEȘTI
Olt
VIII-1
OT
Cilieni
29.5
P
SBB
85.62
85.62
0.00
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
57.3
32
SĂCELE
Târlung
VIII-1.45.22
BV
Săcele
50
P
PA
25
28.78
3.78
A
A.N.A.R. - A.B.A. Olt / S.G.A Brașov Statul Roman prin Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor
45.85
33
SADU II
Sadu
VIII-1.120.14
SB
Sadu
15.70
P
G
0.11
0.132
0.095
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
30.35
34
SCOREIU
Olt
VIII-1
SB
Scoreiu
22
P
SBB
5.84
5.84
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
23.8
35
SLATINA
Olt
VIII-1
OT
Slatina
24
P
SBB
21.15
34.57
13.42
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
56.05
36
STREJEȘTI
Olt
VIII-1
OT
Strejești
33
P
SBB
210.85
215.31
37.22
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
60.55
37
TURNU
Olt
VIII-1
VL
Călimănești
44
P
SBML
7.73
7.73
0.00
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA/ SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
35
38
VIDRA
Lotru
VIII-1.135
VL
Voineasa
118
P
AA
340
370
30
H, V
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
37.05
39
VIȘTEA
Olt
VIII-1
BV
Viștea
21
P
SBB
2.11
2.11
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
25.3
40
VOILA
Olt
VIII-1
BV
Voila
21
P
SBB
1.42
1.42
0
H
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE SEBES
24.8
41
ZĂVIDENI
Olt
VIII-1
VL
Zăvideni
30.5
P
SBB
53.23
57.45
9.34
H, I, V
SPEEH HIDROELECTRICA SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
26.85
G - Baraj de beton de greutate
C - Baraj de beton cu contraforți
AA - Baraj din anrocamante etanșat cu argile
AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte
PO - Baraj de pământ omogen
PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)
PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu
SS - Stăvilar cu stavile de suprafață
SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton
SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale
** Folosințe
V - apărarea împotriva inundațiilor
I - irigații
H - hidroenergie
P - piscicultură
A - alimentări cu apă
R - agrement (recreere)
X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate
* Tip baraj*
A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)
Anexa 4 b
Localizarea barajelor de categoria A și B în
bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 5 a
Centralizarea informațiilor privind barajele de categoria C și D cu
evidențierea stării acestora în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Nr.
Crt.
Denumire baraj/ acumulare
Curs de apă
Cod cadastral
Județ
Comună/ localitate
Înălțime baraj
(m)
Tip acumulare (Permanente P/ Nepermanente frontale N/ Polder)
Tip baraj*
Volum NNR
(mil.mc)
Volum total la NME*
(mil.mc)
Volum atenuare
(mil.mc)
Folosințe**
Deținător
Punctaj conform metodologei de prioritizare a barajelor
1
AGNITA I
Hârtibaciu - Valea Cărămidăriei
VIII-1.120.11
SB
Agnita
5
P
PA
0.012
0.027
0.015
R, P
S.C. PRIMA LIMITED S.R.L.
Lipsă date
2
AGNITA II
Pârâu necadatrat + Hârtibaciu
VIII-1.120.11
SB
Agnita
5
P
PO
0.013
0.036
0.023
R
PRIMĂRIA AGNITA
Lipsă date
3
AGROINDUSTRIALA FORTUNA
Canal Hărman
BV
Hărman
3.1
P
PO
0.058
P
AGROINDUSTRIALA FORTUNA
Lipsă date
4
ALEȘTEU
Gologan (Aleșteu)
VIII-1.176.1
OT
9.5
N
PO
0.654
A.B.A. Olt
16.25
5
BECLEAN
Hurez
VIII-1.90
BV
Beclean
3.3
P
PO
0.114
R
CONCESIONAT - S.C. FANTANIȚA CRĂIESEI - FĂGĂRAȘ
Lipsă date
6
BENEȘTI
Hârtibaciu
VIII-1.120.11
SB
9
N
PO
7
A.B.A. Olt
14.75
7
BIXAD
Olt
VIII-1
CV
Bixad
7
P
PO
0.07
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
Lipsă date
8
BOBU
Bobu
VIII-1.173.15
OT
Bobu
9.3
P
PO
0.092
0.196
0.104
X
Consiliul Local Dobrun (Primăria nouă este la Osica de Jos)
Lipsă date
9
BOIA I
Boia
VIII-1.130
VL
Câineni
12
P
SBML
0.065
0.24
0.175
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
14.3
10
BOIA II
Boia
VIII-1.130
VL
Câineni
12.5
P
SBML
0.028
0.031
0.003
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
Lipsă date
11
BOIA III
Boia
VIII-1.130
VL
Câineni
10.1
P
SBML
0.035
0.044
0.009
H
HIDROELECTRICAS.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
Lipsă date
12
BREBENI
Dârjov
VIII-1.171
OT
Brebeni
6.5
P
PO
0.2
V
A.N.A.R. - A.B.A. OLT
13.25
13
BREBENI I - MILOVEANU
Miloveanu
VIII-1.174.2
OT
Brebeni
7
P
PO
0.1
0.207
0.107
P/V
Concesionat (persoană fizică - Scăete Constantin)
Lipsă date
14
CARACAL
Gologan (Mărioara)
VIII-1.176
OT
12.55
N
PO
6.033
A.B.A. Olt
27
15
CARACAL II
Gologan
VIII-1.176.1
OT
Caracal
4.5
P
PO
0.067
0.225
0.158
X
Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Caracal
Lipsă date
16
CETĂȚUIA I
Crizbav
VIII-1.53
BV
Rotbav
26.5
P
PO
0.73
1.1
0.37
A
C.N.U. - Feldioara
Lipsă date
17
CEZIENI
V. Anuței (afluent Teslui)
VIII-1.165
OT
Cezieni
7.95
P
PO
0.05
0.29
0.24
R
Consiliul Local Cezieni
Lipsă date
18
CODLEA I
Pârâul Auriu
VIII-1.51.5
BV
Codlea
8
P
PO
0.085
P
S.C. Romprotocol
Lipsă date
19
CODLEA II
Pârâul Auriu
VIII-1.51.5
BV
Codlea
10
P
PO
0.145
P
S.C. Romprotocol
Lipsă date
20
COMANCA I
Valea Comanca
necadastrat
OT
9.6
N
PO
0.81
A.N.I.F. București - U.A. Olt Caracal
Lipsă date
21
COMANCA II
Valea Comanca
necadastrat
OT
11.71
N
PO
1.97
A.N.I.F. București - U.A. Olt Caracal
Lipsă date
22
COMĂNCUȚA
V. Comăncuța
necadastrat
OT
7.1
N
PO
0.373
A.N.I.F. București - U.A. Olt Caracal
Lipsă date
23
COTENI
Valea Obârșia
VIII-1.179.1
OT
Obârșia
3
P
PO
0.15
R
Consiliul Local Obârșia
Lipsă date
24
COTENIȚA
Miloveanu
VIII-1.174.2
OT
Coteana
8.5
P
PO
0.646
X
Consiliul Local Coteana
Lipsă date
25
CRINȚ 1 AV.
Pârâu necadastrat + Tilișcuța
VIII-1.120.4.2.1
SB
Săliște
4.6
P
PO
0.006
0.008
0.002
P
S.C. AGROCRINȚ TURISM S.R.L.
Lipsă date
26
CRINȚ 2
Pârâu necadastrat + Tilișcuța
VIII-1.120.4.2.1
SB
Săliște
2.9
P
PO
0.002
0.003
0.001
P
S.C. AGROCRINȚ TURISM S.R.L.
Lipsă date
27
CRINȚ 3
Pârâu necadastrat + Tilișcuța
VIII-1.120.4.2.1
SB
Săliște
3.1
P
PO
0.001
0.002
0.001
P
S.C. AGROCRINȚ TURISM S.R.L.
Lipsă date
28
CRINȚ 4 AM.
Pârâu necadastrat + Tilișcuța
VIII-1.120.4.2.1
SB
Săliște
2.9
P
PO
0.001
0.002
0.001
P
S.C. AGROCRINȚ TURISM S.R.L.
Lipsă date
29
CRUȘOV
Valea Crușov
VIII-1.179
OT
Brastavățu
7
P
PO
0.326
0.98
0.654
X
Stănică Dorel, Gune Ion
Lipsă date
30
DAIA
Daia
VIII-1.120.11.20
SB
Roșia
5
P
PO
0.072
0.098
0.026
R,P
TRANS - AGAPE SRL
Lipsă date
31
DEALUL DĂII (CAȘOLT)
Cașolt
VIII-1.120.11.21
SB
Șelimbăr
6
P
PO
0.039
0.07
0.031
P
Asociație fam. Pescărușul
Lipsă date
32
DEVESELU
V. Deveselu
necadastrat
OT
10.77
N
PO
0.899
A.N.I.F. București – U.A. Olt Caracal
Lipsă date
33
DIOȘTI
Gologan (Mărioara)
VIII-1.176
OT
11.08
N
PO
0.502
A.B.A. Olt
16.25
34
DOBREȚU (CURTIȘOARA)
Dobrețu
VIII-1.173.13.2.3
OT
6.87
N
PO
0.421
Primăria Dobrețu
Lipsă date
35
DRĂGHICENI
Gologan (Mărioara)
VIII-1.176
OT
9.57
N
PO
1.973
A.B.A. Olt
19.25
36
DUMBRAVA I -LACUL I
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
3.62
P
PM
0.08
0.082
0.002
R
Serviciul Public Grădina Zoologică
Lipsă date
37
DUMBRAVA I LACUL II
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
2.5
P
PM
0.011
0.019
0.008
R
Serviciul Public Grădina Zoologică
Lipsă date
38
DUMBRAVA II
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
6
P
PO
0.165
0.293
0.128
R
Muzeul "Astra" Sibiu
Lipsă date
39
DUMBRAVA III
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
5
P
PO
0.01
0.035
0.025
R
Primăria Sibiu
Lipsă date
40
DUMBRAVA IV
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
4
P
PO
0.023
0.054
0.031
R
Primăria Sibiu
Lipsă date
41
DUMBRAVA V
Trinkbach (afluent Cibin)
VIII-1.120
SB
Sibiu
6
P
PO
0.04
0.102
0.062
R
Primăria Sibiu
Lipsă date
42
ELIAS-BONDREA
Pârâu necadastrat (afluent Teslui)
VIII-1.165
OT
Cezieni
3.33
P
PO
0.006
0.01
0.004
R
Ferma Elias-Bondrea
Lipsă date
43
FĂGĂRAȘ
Olt
VIII-1
BV
Făgăraș
P
SSB
A
S.C. Nitroporos S.R.L.
Lipsă date
44
FIȘER (RUPEA)
Fișer
VIII-1.71.7.4
BV
Rupea
2.5
P
PO
0.051
0.094
0.043
R
Primăria Rupea concesionat S.C. REPS S.R.L.
Lipsă date
45
FRĂSINET I
Valea Frăsinet
VIII-1.175.5
OT
Dobrosloveni
4.8
P
PO
0.263
0.422
0.159
P,R
Consiliul Local Dobrosloveni (Royal Familly)
Lipsă date
46
FRĂSINET II
Valea Frăsinet
VIII-1.175.5
OT
Dobrosloveni
5.1
P
PO
0.054
0.203
0.149
P,R
AGROPOD S.A. (baraj) Bărbuneanu Octav (lac), Șuțu Doru - Întreprindere individuală (administrator)
Lipsă date
47
GĂNEASA
Vaslui
VIII-1.173.16.1.2
OT
Găneasa
5.5
P
PO
0.07
0.158
0.088
R,P
Concesionat (firma S.C. Megalit S.R.L. Slatina)
Lipsă date
48
GODEANU
Valea Godeanu (afluent Horezu)
VIII-1.173.13.2
OT
Dobrețu
4.36
P
PO
0.038
0.055
0.017
P,R
Primăria Dobrețu
Lipsă date
49
GROZĂVEȘTI
Gologan (Aleșteu)
VIII-1.176.1
OT
9.6
N
PM
1.1
A.B.A. Olt
12.5
50
HAMARADEA
Hamaradia
VIII-1.51.2
BV
Dumbrăvița
9
P
PM
1.899
3.619
1.72
I
A.B.A. Olt
22
51
IANCA
Pr. nec.(af. Dunarea)
OT
Ianca
3.1
P
PO
0.098
0.149
0.051
R,P
Consiliul Local Ianca – Concesionat S.C. VISAMIR EUGEN S.R.L.
Lipsă date
52
LACUL MIOARELE
Latorița
VIII-1.135.13
VL
Voineasa
10
P
PO
0.12
0.148
0.028
X
Primăria Voineasa
Lipsă date
53
MĂRUNȚEI
Valea Jugălia
VIII-1.173.16.1.3
OT
Mărunței
5
P
PO
0.036
0.058
0.022
X
Consiliul Local Mărunței
Lipsă date
54
MOACȘA – PĂDURENI
Pădureni (Beșeneu)
VIII-1.45.17
CV
Reci
14.5
P
PO
2.7
6.4
3.7
I
A.B.A. Olt
27
55
OBĂRȘIA
Valea Obârșia
VIII-1.179.1
OT
Obârșia
3
P
PO
0.3
0.3
0
X
Consiliul Local Obârșia
Lipsă date
56
OBĂRȘIA NOUĂ
Valea Obârșia
VIII-1.179.1
OT
Obârșia
3
P
PO
0.015
0.3
0.285
R
Consiliul Local Obârșia (concesionat persoană fizică)
Lipsă date
57
OBOGA
Valea Românel
OT
Oboga
10
P
PO
0.032
0.485
0.453
I
Consiliul Local Oboga
Lipsă date
58
OBOGA I
Oboga
VIII-1.170
OT
N
PO
A.N.I.F. București – U.A. Olt Caracal
Lipsă date
59
OCNELE MARI
Pârâul Sărat
VIII-1.148
VL
12.3
N
PO
0.641
M.E.F. – D.G.R.M. (S.C. CONVERSMIN S.A.)
Lipsă date
60
OLARI
Bîrlui
VIII-1.173.14
OT
Pârșcoveni
5.4
P
PO
0.391
0.169
-0.222
R,P
Concesionat (persoană fizică - Matei Dorin Nuțu)
Lipsă date
61
PĂSTRĂVĂRIA MĂIERUȘ
Măieruș
VIII-1.58
BV
Măieruș
2.8
P
A
0.007
0.008
0.001
P
S.C. DORIPESCO S.A.
Lipsă date
62
PERII DĂII 1
Daia (Dochini)
VIII-1.120.11.20
SB
Roșia
3.8
P
PO
0.005
0.009
0.004
X
Ministerul Apărării - U.M.01512
Lipsă date
63
PERII DĂII 2
Daia (Dochini)
VIII-1.120.11.20
SB
Roșia
4
P
PO
0.011
0.018
0.007
X
Ministerul Apărării - U.M.01512
Lipsă date
64
PERII DĂII 3
Daia (Dochini)
VIII-1.120.11.20
SB
Roșia
3.5
P
PO
0.004
0.009
0.005
X
Ministerul Apărării - U.M.01512
Lipsă date
65
POIANA RUIA
Ruia
Necadastrat
BV
Brașov
18
P
PO
0.129
0.146
0.017
X
Primăria Municipiului Brașov
Lipsă date
66
POTOPIN
Potopin
VIII-1.175.6
OT
Dobrosloveni
8.1
P
PO
0.198
0.304
0.106
X
Consiliul Local Dobrosloveni
Lipsă date
67
REDEA
Vlădila
VIII-1.177
OT
Redea
4.1
P
PO
0.052
0.179
0.127
P,R
Consiliul Local Redea
Lipsă date
68
REDEA I
Valea Redea
VIII-1.177.1
OT
11.2
N
PM
2.56
A.B.A. Olt
13.5
69
REDIȘOARA
Valea Redea
VIII-1.177.1
OT
11
N
PM
1.54
A.B.A. Olt
7.25
70
RETIȘ
Hârtibaciu
VIII-1.120.11
SB
10
N
PM
4.19
A.B.A. Olt
16
71
ROTBAV – AMENAJARE PISCICOLĂ
Crizbav
VIII-1.53
BV
Feldioara
3
P
PO
0.7
0.94
0.24
P
A.J.V.P.S. - Brașov
Lipsă date
72
ROTBAV – VADU ROȘU FERMĂ PISCICOLĂ
Lunca Olt
VIII-1
BV
Vadu Roșu
5
P
PO
2.37
2.37
0
P
DORIPESCO S.R.L.
Lipsă date
73
RUSCIOR
Ruscior
VIII-1.120.6
SB
Șura Mică
3
P
PO
0.015
0.033
0.018
P
S.C. Libertatea Sibiu
Lipsă date
74
SĂCEL I
Mag
VIII-1.120.3
SB
Săliște
7
P
PO
0.72
0.98
0.26
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
75
SĂCEL II
Mag
VIII-1.120.3
SB
Săliște
6
P
PO
0.38
0.54
0.16
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
76
SĂCEL III
Mag
VIII-1.120.3
SB
Săliște
5
P
PO
0.63
0.95
0.32
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
77
SĂCEL IV
Mag
VIII-1.120.3
SB
Săliște
5
P
PO
0.3
0.43
0.13
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
78
SĂCEL V
Mag
VIII-1.120.3
SB
Săliște
3
P
PO
0.06
0.1
0.04
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
79
SĂCEL VI
Cernavodă
SB
Săliște
7
P
PO
0.71
0.98
0.27
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
80
SĂCEL VII
Cernavodă
SB
Săliște
7
P
PO
0.47
0.6
0.13
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
81
SĂCEL VIII
Cernavodă
SB
Săliște
7
P
PO
0.57
0.74
0.17
P
S.C. LOGITAX S.R.L.
Lipsă date
82
SADU I
Sadu
VIII-1.120.14
SB
Sadu
5.35
P
SSB
0.08
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
Lipsă date
83
SÂLTĂNEȘTI
Dârjov
VIII-1.171
OT
10.1
N
PO
0.6
A.B.A. Olt
12.5
84
SÂNPAUL – AMENAJARE PISCICOLĂ
Homorodul Mare
VIII-1.71
HR
Mărtiniș
3
P
PA
2.135
P
S.C. AGROPISC S.R.L.
Lipsă date
85
SATU NOU-DUMBRĂVIȚA FERMĂ PISCICOLĂ
Hamaradia – Holboșel
VIII-1.51.2
BV
Satu Nou
4
P
PO
0.7
1.913
1.213
I,P
DORIPESCO S.R.L.
Lipsă date
86
SEBEȘ – AMENAJARE HIDROTEHNICĂ
Sebeș
VIII-1.85
BV
Hârșeni
9.15
P
SBML
0.001
0.001
0
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
18.3
87
ȘOPA I
Cisnădie (Șopa)
VIII-1.120.10
SB
Șelimbăr
5
P
PO
0.06
0.063
0.003
R,P
A.J.V.P.S. - Sibiu
Lipsă date
88
ȘOPA II
Cisnădie (Șopa)
VIII-1.120.10
SB
Șelimbăr
6
P
PO
0.12
0.144
0.024
R,P
A.J.V.P.S. - Sibiu
Lipsă date
89
ȘOPA III
Cisnădie (Șopa)
VIII-1.120.10
SB
Șelimbăr
5
P
PO
0.03
0.032
0.002
R,P
A.J.V.P.S. - Sibiu
Lipsă date
90
STRÂMB I
Strâmb
VIII-1.120.6.2
SB
Șura Mică
2.5
P
PO
0.014
0.018
0.004
P
S.C. SCANIA ROMÂNIA S.A.
Lipsă date
91
STRÂMB II
Strâmb
VIII-1.120.6.2
SB
Șura Mică
2.5
P
PO
0.006
0.009
0.003
P
S.C. SCANIA ROMÂNIA S.A.
Lipsă date
92
ȘTREANGU
Valea Ștreangu
VIII-1.167.1
OT
Slatina
13.6
P
PO
0.282
0.42
0.138
X
Consiliul Local al Municipiului Slatina
Lipsă date
93
STREHĂREȚ
Strehăreț
VIII-1.167
OT
Slatina
5
P
PO
0.063
0.09
0.027
R
S.C. HIDROCONSTRUCȚIA S.A. - Sucursala Olt Inferior Slatina
Lipsă date
94
STUDINA I
Valea Studina (Suhat)
VIII-1.178
OT
Studina
5
P
PO
0.065
0.12
0.055
X
S.C. STUDIAS - Studina, actualmente Primăria Studina
Lipsă date
95
STUDINA II
Valea Studina (Suhat)
VIII-1.178
OT
Studina
2.5
P
PO
0.045
0.1
0.055
X
S.C. STUDIAS - Studina, actualmente Primăria Studina
Lipsă date
96
ȘUICI
Topolog
VIII-1.151
AG
Șuici
14
P
SBB
0.035
0.08
0.045
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE CURTEA DE ARGEȘ
27.95
97
ȘURA MICĂ
Șura Mare
NECADASTRAT
BV
Șura Mică
P
I.C.D.M. Cristian
Lipsă date
98
ȘUTA
Fitod
VIII-1.22
HR
Miercurea Ciuc
7
P
PO
0.06
R
A.B.A. Olt
Lipsă date
99
TOCILE I
Tocile
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
4.87
P
PO
0.024
0.04
0.016
R,P
S.C. SAT Cisnădie
Lipsă date
100
TOCILE II
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
5
P
PO
0.056
0.86
0.804
R,P S.C.
SAT Cisnădie
Lipsă date
101
TOCILE III
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
2.6
P
PO
0.021
0.036
0.015
R,P
S.C. SAT Cisnădie
Lipsă date
102
TOCILE IV
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
4.8
P
PO
0.06
0.085
0.025
R,P
MARICUȚA IOAN DANIEL
Lipsă date
103
TOCILE V
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
4.8
P
PO
0.112
0.143
0.031
R,P
MARICUȚA IOAN DANIEL
Lipsă date
104
TOCILE VI
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
4
P
PO
0.05
R,P
MARICUȚA IOAN DANIEL
Lipsă date
105
TOCILE VII
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
4.2
P
PO
0.042
0.071
0.029
P
S.C. SAT Cisnădie
Lipsă date
106
TOCILE VIII
Valea Tocilelor
VIII-1.120.12
SB
Cisnădie
5.3
P
PO
0.099
0.149
0.05
P
S.C. SAT Cisnădie
Lipsă date
107
TOMȘANI
Bistrița
VIII-1.150
VL
Tomșani
11.5
P
SBML
0.08
0.36
0.28
H
Hidroelectrica S.A. – I.S.P.H. în baza convenției de exploatare
28.3
108
TURCU
Turcu
VIII-1.50.4
BV
Turcu
4.5
P
SBB
0
A
S.C. Tivina S.R.L. Brașov
Lipsă date
109
VALEA CETĂȚII
Răcădău
BV
22.5
N
PO
0.107
A.B.A. Olt
24.5
110
VALEA SĂLCIILOR
Valea Sălcii
VIII-1.120.6.1
SB
Șura Mică
6.3
P
PO
0.15
0.246
0.096
P,R
S.C. SIRA S.R.L Sibiu
Lipsă date
111
VITOMIREȘTI
Dejeasca
VIII-1.156.1
OT
Vitomirești
7.1
P
PO
0.021
0.035
0.014
X
Consiliul Local Vitomiresti
Lipsă date
112
VLĂDEȘTI
Olănești
VIII-1.145
VL
Vlădești
18
P
SSB
H,X
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE RÂMNICU VÂLCEA
Lipsă date
113
VLĂDILA
Vlădila
VIII-1.177
OT
Vlădila
2.3
P
PO
0.019
0.055
0.036
P
OCOLUL-Silvic Caracal
Lipsă date
114
VLĂDILA I
Valea Vlădila
VIII-1.177
OT
13.6
N
PO
3.57
A.B.A. Olt
15
115
VULCAN I
Heleșteu (Vulcănița)
VIII-1.51.6
BV
Vulcan
4.5
P
PO
0.038
0.069
0.031
R
Consiliul Local VULCAN
Lipsă date
116
VULCAN II
Heleșteu (Vulcănița)
VIII-1.51.6
BV
Vulcan
4
P
PO
0.033
0.052
0.019
R
Consiliul Local VULCAN
Lipsă date
117
VULCAN III
Heleșteu (Vulcănița)
VIII-1.51.6
BV
Vulcan
2
P
PM
0.09
0.13
0.04
R
Consiliul Local VULCAN
Lipsă date
118
ZĂRNEȘTI (VULCAN)
Bârsa
VIII-1.50
BV
Râșnov
8
P
SBML
0.05
H
HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE SIBIU
Lipsă date
G - Baraj de beton de greutate
C - Baraj de beton cu contraforți
AA - Baraj din anrocamante etanșat cu argile
AM - Baraj din anrocamante etanșat cu masca amonte
PO - Baraj de pământ omogen
PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)
PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu
SS - Stăvilar cu stavile de suprafață
SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton
SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale
** Folosințe
V - apărarea împotriva inundațiilor
I - irigații
H - hidroenergie
P - piscicultură
A - alimentări cu apă
R - agrement (recreere)
X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate
* Tip baraj*
A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)
Anexa 5 b
Localizarea barajelor de categoria C și D în
bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 6 a
Centralizarea informațiilor privind digurile de
apărare cu evidențierea stării acestora în bazinul hidrografic
administrat de A.B.A. Olt
Nr.
Crt.
Denumire dig
Curs de apă
Cod cadastral
Poziție dig
(mal stâng/ mal drept) MS/MD
Județ
Comuna/ localitatea
Lungime
(m)*
Înălțime medie
(m)*
PIF
Condiții normale de exploatare
Localități apărate
Deținător
Incidente/accidente
Punctaj conform metodologiei de prioritizare a digurilor
Probabilitate de depășire
p_c%
Q_calcul
(mc/s)
Anul producerii
Mecanismul de cedare: deversare/ eroziune internă/ alunecare taluz
(surpare)
Număr incidente/ accidente**
1
Îndiguire Jigodin - Fitod
Fitod
VIII-1.22
MS-MD
HR
Miercurea-Ciuc
1.1
2
1977
1
A.B.A. Olt
51
2
Îndiguire Cârța- Dănești
Olt
VIII-1
MD
HR
Cârța
1.37
2
1970
3%
105
1
Primăria Dănești
35
3
Îndiguire Chendreș Sântimbru
Chendreș
VIII-1.24
MS-MD
HR
Sântimbru
1.45
1
1980
1
A.B.A. Olt
35
4
Îndiguire Dănești - Mădăras
Olt
VIII-1
MS
HR
Dănești
1.14
2
1977
3%
105
2
Primăria Dănești
38
5
Îndiguire Mădăras - Racu
Olt
VIII-1
MS-MD
HR
Mădăraș
7.08
2
1976
2
A.B.A. Olt
35
6
Îndiguire Siculeni-Tusnad
Olt
VIII-1
MS-MD
HR
Siculeni
49.65
2
1980
5%
109
9
A.B.A. Olt
40
7
Îndiguire Pârâul Mare Sânsimion
Pârâul Mare
VIII-1.28
MS-MD
HR
Sânsimion
0.52
1
1981
A.B.A. Olt
45
8
Îndiguire Mitaci Tușnad Nou
Mitaci
VIII-1.31
MS-MD
HR
Tușnadu Nou
0.71
2
2011
1
A.B.A. Olt
61
9
Dig Sânsimion Cheres
Chereș
VIII-1.27
MS-MD
HR
Sânsimion
0.57
1
1981
1
A.B.A. Olt
39
10
Îndiguire Valea Mare Sâncrăieni
Valea Mare
VIII-1.23
MS-MD
HR
Sâncrăieni
0.81
1
1980
1
A.B.A. Olt
45
11
Îndiguire pr. Vrabia
Pârâul Vrabia
Necodificat
MS-MD
HR
Vrabia
0.98
1
1978
1
A.B.A. Olt
40
12
Îndiguire Crăciunel - Satul Nou
Homorodul Mic
VIII-1.71.6
MS-MD
HR
Crăciunel
4
0.6
1977
3
A.B.A. Olt
35
13
Îndiguire Valea Merilor Sântimbru
Valea Merilor
VIII-1.25
MS-MD
HR
Sântimbru
0.84
1
1980
1
A.B.A. Olt
35
14
Îndiguire Ciceu
Nicolești
VIII-1.16
MS-MD
HR
Ciceu
4
1
1976
1
A.B.A. Olt
35
15
Îndiguire Tușnad
Tușnad
VIII-1.30
MS-MD
HR
Tușnad
2.48
2
1978
1
A.B.A. Olt
40
16
Îndiguire Techera Miercurea-Ciuc
Techera
VIII-1.19
MS-MD
HR
Miercurea Ciuc
0.51
1
1980
1
A.B.A. Olt
35
17
Îndiguire Pârâul Felszeg Sâncrăieni
Pârâul Felszeg
Necodificat
MS-MD
HR
Sâncrăieni
1.23
1
1981
1
A.B.A. Olt
35
18
Îndiguire Bancu - Cetătuia
Fișag
Vlll-1.28a
MS-MD
HR
Bancu
18.76
1.2
1977
2
A.B.A. Olt
45
19
Îndiguire Carpitus
Pârâul Carpitus
Necodificat
MD
HR
Carpitus
0.62
3
1982
1
ELECTRICA S.A.
35
20
Îndiguire râul Olt la Bodoc
Olt
VIII-1
MS
CV
Bodoc
0.85
2.5
1978
Bodoc
A.B.A. Olt
49
21
Îndiguire râul Olt mal stâng la Ghidfalau
Olt
VIII-1
MS-MD
CV
Ghidfalău
3.41
1
1987
Ghidfalău
A.B.A. Olt
37
22
Îndiguire râul Olt amonte Sfântu Gheorghe
Arcuș
VIII-1.40
MD
CV
Sfântu Gheorghe
0.6
2.5
1988
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
39
23
Îndiguire râul Olt amonte Sfântu Gheorghe
Olt
VIII-1
MD
CV
Sfântu Gheorghe
0.626
2.5
1988
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
54
24
Amenajare în b.h. Râul Negru și râul Olt - dig pârâul Porumbele
Porumbelor
VIII-1.40a
MD
CV
Sfântu Gheorghe
0.904
2.5
2007
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
54
25
Îndiguire râul Olt la Sfântu Gheorghe
Olt
VIII-1
MD-MS
CV
Sfântu Gheorghe
9.3
2.5
1976
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
54
26
Îndiguire râul Olt la Sfântu Gheorghe
Debren
VIII-1.41
MD-MS
CV
Sfântu Gheorghe
0.3
2.5
1976
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
54
27
Îndiguire pârâul Sâmbrezii
Sâmbrezii
VIII-1.42
MD-MS
CV
Sfântu Gheorghe
3.1
1.5-2
1976
Sfântu Gheorghe
A.B.A. Olt
54
28
Îndiguire râul Olt Sfântu Gheorghe - Ilieni
Olt
VIII-1
MD-MS
CV
Chilieni, Coseni, Ilieni
11.405
2.5
1989
Chilieni, Coseni, Ilieni
A.B.A. Olt
38
29
Combaterea inundațiilor r. Olt zona Sânpetru -Racoș
Olt
VIII-1
MD
CV
Ariușd; Araci; Haghig; Arini; Belin; Aita Mare; Micloșoara; Că peni; Baraolt
84.521
2.5
1978
Ariușd; Araci; Haghig; Arini; Belin; Aita Mare; Micloșoara; Căpeni.
A.B.A. Olt
35
30
Îndiguire Baraolt (Îndiguire reg. Baraolt)
Baraolt
VIII-1.66
MD-MS
CV
Baraolt
10
2
1984
Baraolt
A.B.A. Olt
47
31
Îndiguire Belin
Belinul Mare
VIII-1.60a
MD-MS
CV
Belin
0.9
1.4
1979
Belin
A.B.A. Olt
43
32
Îndiguire Aita
Aita
VIII-1.64
MD-MS
CV
Aita Mare
2.1
1.5
1984
Aita Mare
A.B.A. Olt
43
33
Dig Cormos
Cormos
VIII-1.67
MD-MS
CV
extravilan
15.64
Carbonifera S.A.
41
34
Dig Rica
Rica
VIII-1.67.8
MD-MS
CV
Racoșu de Sus
0.85
Carbonifera S.A.
65
35
Recalibrare Cormos dig apăarare mal drept în Talisoara
Cormos
VIII-1.67
MD-MS
CV
Talișoara
0.41
1.4
2011
Talișoara
A.B.A. Olt
44
36
Îndiguire Gat
Gat (rau Doboșeni)
VIII-1.67.6
MD-MS
CV
Doboșeni
1.1
1
1987
Doboșeni
A.B.A. Olt
64
37
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Lemnia
1.23
1976
Lemnia
A.B.A. Olt
36
38
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Lemnia
0.988
1976
Lemnia
A.B.A. Olt
33
39
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Lemnia
1.862
1976
Lemnia
A.B.A. Olt
52
40
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Lemnia-Lunga
2.163
1976
Lemnia-Lunga
A.B.A. Olt
39
41
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Lunga-Săsăuși
2.83
1976
Lunga-Săsăuși
A.B.A. Olt
48
42
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Săsăuși-Tinoasa
2.23
1976
Săsăuși-Tinoasa
A.B.A. Olt
51
43
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Tinoasa-Rușeni
4.075
1976
Tinoasa-Rușeni
A.B.A. Olt
53
44
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Cașin
VIII-1.45.8
MS-MD
CV
Târgu Secuiesc
1.175 MS- 0.600 MD
1976
Târgu Secuiesc
A.B.A. Olt
29
45
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Târgu Secuiesc-Ruseni
2.1
1976
Târgu Secuiesc-Ruseni
A.B.A. Olt
29
46
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Ojdula
2.2
1976
Ojdula
A.B.A. Olt
48
47
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Cătălina
2.32
1976
Cătălina
A.B.A. Olt
48
48
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Cătălina-Imeni
2.6
1976
Cătălina- Imeni
A.B.A. Olt
51
49
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Cătălina-Hațuica
6.945
1976
Cătălina-Hațuica
A.B.A. Olt
53
50
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Ghelința
VIII-1.45.10
MS-MD
CV
Ghelința-Imeni
2.662 MS- 2.2 MD
1976
Ghelința-lmeni
A.B.A. Olt
29
51
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Imeni-Peteni
7.5
1976
Imeni-Peteni
A.B.A. Olt
53
52
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Borviz
VIII-1.45.12
MS-MD
CV
Peteni
5.58 MS- 6.83 MD
1976
Peteni
A.B.A. Olt
48
53
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Tamașfalău
3.2
1976
Tamașfalău
A.B.A. Olt
51
54
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Zăbala
VIII-1.45.13
MS-/MD
CV
Tamașfalău
3 MS-3.3 MD
1976
Tamașfalău
A.B.A. Olt
30
55
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Tamașfalău-Surcea
2.45
1976
Tamașfalău-Surcea
A.B.A. Olt
51
56
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Hațuica- Martineni
2.3
1976
Hațuica- Martineni
A.B.A. Olt
48
57
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Valea Mare
Necodificat
MS-MD
CV
Martineni
1 MS-1.1 MD
1976
Martineni
A.B.A. Olt
39
58
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Martineni-Marcușa
3.5
1976
Martineni-Marcușa
A.B.A. Olt
51
59
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Marcușa
VIII-1.45.14
MS-MD
CV
Marcușa
1.7 MS- 1.9MD
1976
Marcușa
A.B.A. Olt
39
60
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Marcușa-Leț
7.9
1976
Marcușa-Leț
A.B.A. Olt
48
61
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Dâlnic
VIII-1.45.16
MS-MD
CV
Leț
0.8 MS- 1.1 MD
1976
Leț
A.B.A. Olt
51
62
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Leț
2.84
1976
Leț
A.B.A. Olt
39
63
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Telechia-Brateș
1.4
1976
Telechia-Brateș
A.B.A. Olt
51
64
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Tufalău Reci
6.31
1976
Tufalău Reci
A.B.A. Olt
48
65
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Bita
2.374
1976
Bita
A.B.A. Olt
39
66
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Pădureni
VIII-1.45.17
MS-MD
CV
Bita
0.9 MS- 0.9 MD
1976
Bita
A.B.A. Olt
48
67
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Reci-Bita
1.1
1976
Reci-Bita
A.B.A. Olt
48
68
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Aninoasa-Reci
3.415
1976
Aninoasa-Reci
A.B.A. Olt
51
69
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Reci
1.07
1976
Reci
A.B.A. Olt
41
70
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Comalău-Reci
1.325
1976
Comalău-Reci
A.B.A. Olt
38
71
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Comalău
2.1
1976
Comalău
A.B.A. Olt
39
72
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Sântionlunca
1
1976
Sântionlunca
A.B.A. Olt
45
73
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Sântionlunca
2.25
1976
Sântionlunca
A.B.A. Olt
51
74
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Sântionlunca-
Ozun
5.5
1976
Sântionlunca-
Ozun
A.B.A. Olt
55
75
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Beldi
VIII-1.45.20
MS-MD
CV
Sântionlunca
0.5 MS- 1.34 MD
1976
Sântionlunca
A.B.A. Olt
45
76
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Ozun-Lisnău
4.37
1976
Ozun-Lisnău
A.B.A. Olt
51
77
Ind.R. Negru si afluenți
Lisnău
VIII-1.45.21
MS-MD
CV
Lisnău
4.8 MS- 4.64 MD
1976
Lisnău
A.B.A. Olt
35
78
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Ozun
0.825
1976
Ozun
A.B.A. Olt
51
79
Ind.R. Negru si afluenți
Satului
Necodificat
MS-MD
CV
Bicfalău-Ozun
2.88 MS- 2.975 MD
1976
Bicfalău-Ozun
A.B.A. Olt
51
80
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Bacei
0.487
1976
Bacei
A.B.A. Olt
51
81
Ind.R. Negru si afluenți
Târlung
VIII-1.45.22
MS-MD
CV
Bacei
0.79 MS- 0.823 MD
1976
Bacei
A.B.A. Olt
35
82
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Ozun
2.19
1976
Ozun
A.B.A. Olt
39
83
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Ozun-Chichiș
6.2
1976
Ozun-Chichiș
A.B.A. Olt
51
84
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MS
CV
Chichiș-Bacel
3.1
1976
Chchiș-Bacel
A.B.A. Olt
55
85
Îndiguire Râul Negru și afluenți
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Chichiș
2.1
1976
Chichiș
A.B.A. Olt
45
86
Îndiguire Cașin la Sânzieni
Cașin
VIII-1.45.8
MS-MD
CV
Sânzieni
5.39
1.4
1986
Sânzieni
A.B.A. Olt
35
87
Îndiguire Râul Negru la Lemnia
Râul Negru
VIII-1.45
MD
CV
Lemnia
2.1
1.5
1988
Lemnia
A.B.A. Olt
43
88
Îndiguire Râul Negru la Lemnia
Lemnia
VIII-1.45.2
MS-MD
CV
Lemnia
0.532 MS- 0.614MD
1.5
1988
Lemnia
A.B.A. Olt
43
89
Îndiguire Turia
Turia
VIII-1.45.8.11
MS-MD
CV
Târgu Secuiesc
0.2 MS- 1.14 MD
1.4
1977
Târgu Secuiesc
A.B.A. Olt
29
90
Îndiguire Târ- lung
Târlung
VIII-1.45.22
MS-MD
CV
Bacei - Lunca Marcusului
7
1.6
1979
Bacei - Lunca Marcusului
A.B.A. Olt
65
91
Îndiguire Dobârlău
Dobârlău
VIII-1.45.22.7
MS-MD
CV
Dobârlău - Lunca Marcusului
8
1.4
1984
Dobârlău- Lunca Marcusului
A.B.A. Olt
58
92
Îndiguire Poian - Estelnic
Estelnic
VIII-1.45.5
MS-MD
CV
aval Estelnic
13.3
1.45
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
54
93
Îndiguire Poian - Estelnic
Poian
Necodificat
MS-MD
CV
aval Poian
2.6
1.27
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
45
94
Îndiguire Poian - Estelnic
Lutoasa
VIII-1.45.5.2
MS-MD
CV
aval Lutoasa
11.7
1.3
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
59
95
Îndiguire Poian - Estelnic
Mereni 1
Necodificat
MS-MD
CV
aval Mereni
0.3
1.1
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
54
96
Îndiguire Poian - Estelnic
Mereni II
Necodificat
MS-MD
CV
aval Mereni
0.3
1.1
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
45
97
Îndiguire Poian - Estelnic
Mereni III
Necodificat
MS-MD
CV
aval Mereni
0.4
1.1
1987
Săsăuși
A.B.A. Olt
59
98
Îndiguire Lunga - Ghelinta
Brețcu
VIII-1.45.3
MS-MD
CV
aval Brețcu
8.1
1.67
1987
A.B.A. Olt
35
99
Îndiguire Lunga - Ghelinta
Mărtănuș
VIII-1.45.3.2
MS-MD
CV
aval Mărtănuș
4.3
1.45
1987
A.B.A. Olt
55
100
Îndiguire Lunga - Ghelința
Stânca Uriașului
VIII-1.45.3a
MS-MD
CV
8
1.56
1987
A.B.A. Olt
53
101
Îndiguire Lunga - Ghelinta
Capolna
VIII-1.45.6
MS-MD
CV
aval Ojdula
11
1.65
1987
A.B.A. Olt
35
102
Îndiguire Lunga - Ghelinta
Ojdula
VIII-1.45.7
MS-MD
CV
aval Ojdula
7.8
1.8
1987
A.B.A. Olt
55
103
Îndiguire Lunga - Ghelinta
Racilor (Hilib)
VIII-1.45.9
MS-MD
CV
aval Hilib
5.9
1.94
1987
A.B.A. Olt
53
104
Îndiguire Boroșneu Mare
Covasna
VIII-1.45.18
MS-MD
CV
Brateș; Boroșneu Mare
19.88
2.6
1983
Brateș; Boroșneu Mare
A.B.A. Olt
46
105
Îndiguire Borosneu Mare
Păpăuți
VIII-1.45.18.3
MS-MD
CV
Brateș
1.08
1.55
1983
Brateș
A.B.A. Olt
46
106
Îndiguire Boroșneu Mare
Zagon
VIII-1.45.18.4
MS-MD
CV
Boroșneu Mare
12.8
1.97
1983
Boroșneu Mare
A.B.A. Olt
46
107
Îndiguire Borosneu Mare
Chiuruș
VIII-1.45.18.3.1
MS-MD
CV
Pachia
7.94
1.76
1983
Pachia
A.B.A. Olt
46
108
Îndiguire Borosneu Mare
Telec
VIII-1.45.18.4.1
MS-MD
CV
1.03
1.45
1983
A.B.A. Olt
46
109
Îndiguire Boroșneu Mare
Valea Mare
VIII-1.45.18.5
MD
CV
Boroșneu Mare
0.5
1.6
1983
Boroșneu Mare
A.B.A. Olt
46
110
Îndiguire Borosneu Mare
Saciova
VIII-1.45.18.6
MS-MD
CV
Reci
1.08
1.3
1983
Reci
A.B.A. Olt
46
111
Regularizare - Îndiguire Bârsa la Hălchiu - Bod
Bârsa
VIII-1.50
MS-MD
BV
Brașov, Bod, Hălchiu, Feldioara
6.6
2
1976
5%
ac 5%= 265 extravilan:
Brașov, Bod, Hălchiu, Feldioara
A.B.A. Olt
16- 17.05.2011 și 10 - 15.06.2011; 23.03 - 27.03.2007
eroziuni
23
10%(extravilan)
Qc 10%= 217
45
112
Regularizare - Îndiguire Ghimbășel la Bod
Ghimbășel
VIII-1.50.6
MS-MD
BV
Brașov, Sânpetru, Bod
25
2
1977
5%
189
Brașov, Sânpetru, Bod
A.B.A. Olt
23.03 - 27.03.2007; 21 - 27.09.2005; 30.04 -30.05.2005 și 07.05- 15.05.2005
eroziuni
31
113
Regularizare Pănicel la Râșnov
Sohodol
VIII-1.50.5
MS-MD
BV
Râșnov
4
2
1977
5% 10% (extravilan)
Qc5%=71 extravilan:
Râșnov
A.B.A. Olt
23.03 - 27.03.2007
eroziuni
24
Qc 10% = 53
114
Regularizare Târlung la Teliu
Târlung Teliu
VIII-1.45.22
VIII- 1.45.22.6b
MS-MD
BV
Teliu
9.2
1,5
1981
5% 10% (extravilan)
62,71
Teliu
A.B.A. Olt
16- 17.05.2011
și 10- 15.06.2011
eroziuni
42
115
Apărare inundații Târlung la Teliu
Târlung
VIII-1.45.22
MS-MD
BV
Teliu
0.9
1,5
1986
5%
62,71
Teliu
A.B.A. Olt
eroziuni
42
116
Regularizare Ghimbășel la Stupini
Ghimbășel
VIII-1.50.6
MS-MD
BV
Brașov
11.6
1,5
1980
5%
186
Brașov
A.B.A. Olt
11 - 15.07.2009
eroziuni
44
117
Apărare mal Sebeș
Sebeș
VIII-1.85
MS-MD
BV
Sebeș
2.1
1,5
1977
5% 10% (extravilan)
Qc 5%= 88,6 extravilan:
Sebeș
A.B.A. Olt
30.06- 01.07.2011; 16 – 17.05.2011 și 10- 15.06.2011
eroziuni
44
Q.c 10% = 65,9
118
Combatere inundații râul Olt și afluenți Sânpetru-Racoș
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Podu Olt, Bod, Feldioara, Rotbav, Măieruș, Apața, Ormeniș, Augustin
82.13
1,5
1982
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 510 extravilan:
Podu Olt, Bod, Feldioara, Rotbav, Măieruș, Apața, Ormeniș, Augustin
A.B.A. Olt
30.06 - 01.07.2011; 11 - 15.07.2009; 23.03 - 27.03.2007; 23.03 - 24.04.2006; 21 – 27.09.2008; 30.04 – 30.05.2005 și 07.05 - 15.05.2005
eroziuni; breșă dig remuu pr. Bârsa 11 - 15.07.2009
26
Q.c 10% = 395
119
Regularizare - Îndiguire Olt Hoghiz-Ungra
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Ungra, Hoghiz
8.6
2
1978
5% 10% (extravilan)
Amonte/ aval confluență Homorod
Ungra, Hoghiz
A.B.A. Olt
29
Q.c 5% = 615/8 20
Q.c 10%=490/570
120
Regularizare - Îndiguire Homorodu Mare
Homorodu Mare
VIII-1.71
MS-MD
BV
Homorod
5.94
2
1978
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 272 extravilan:
Homorod
A.B.A. Olt
27
Q.c 10%= 211
121
Regularizare - Îndiguire Cozd la Lovnic
Cozd
VIII-1.71.7
MS-MD
BV
Lovnic, Jibert
4.3
1,5
1977
5% 10% (extravilan)
Q.c 5%= 65 intrav.
Q.c 10%=49 extrav
Lovnic, Jibert
A.B.A. Olt
26
122
Regularizare - Îndiguire Cozd la Rupea
Cozd
VIII-1.71.7
MS-MD
BV
Rupea
8.35
1,5
1977
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 137,7 extravilan:
Rupea
Făgăraș
A.B.A. Olt
38
Q.c 10% = 94,3
123
Regularizare Berivoi - Racovița
Berivoi Racovița
VIII-1.89.1
VIII-1.89
MS-MD
BV
Făgăraș
5.01
2
1977
5% 10% (extravilan)
Q.c 2% = 143 extravilan:
A.B.A. Olt
20
Q.c 10% = 38,6
124
Apărări mal Copăcioasa
Sebeș
VIII-1.85
MS-MD
BV
Sebeș
3
2
1977
5%
88
Sebeș
A.B.A. Olt
44
125
Amenajare Terasa Făgăraș
Sebeș Mândra
VIII-1.85
VIII-1.83
MS-MD
BV
Mândra, Hârseni, Făgăraș, Beclean
6.2
1
1985
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 43 - 178 extravilan:
Mândra, Hârseni, Făgăraș, Beclean
A.B.A. Olt
30.06 - 01.07.2011; 23.03 - 24.04.2006
eroziuni
44
Q.c 10% = 32- 132
126
Amenajare Homorodu Mic
Homorodu Mic
VIII-1.71.6
MS-MD
BV
Jimbor, Mercheașa, Homorod
7
1,5
1988
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 150 extravilan:
Jimbor, Mercheașa, Homorod
A.B.A. Olt
30.06- 01.07.2011; 16 - 17.05.2011 și 10 – 15.06.2011; 30.04 – 03.05.2005 și 07.05- 15.05.2005
eroziuni
33
Q.c 10% = 113
127
Dig Fabrica Postav Prejmer
Valea Neagră
VIII-1.46
MS-MD
BV
Lunca Câlnicului
1.9
1
1972
5% 10% (extravilan)
115
Lunca Câlnicului
A.B.A. Olt
50
128
Combatere inundații în lunca râului Olt incinta 39 și 40
Râul Negru
VIII-1.45
MS-MD
BV
Lunca Câlnicului
5.9
1,5
1980
5%
200
Lunca Câlnicului
A.B.A. Olt
50
129
Amenajare râul Olt Racoș - Hoghiz et. I
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Hoghiz
7.8
2
1987
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 615 extravilan:
Hoghiz
A.B.A. Olt
23.03 - 27.03.2007
grifoane
31
Q.c 10%= 490
130
Amenajare râul Olt Racoș- Hoghiz et. II
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata
14.9
2
1994, 2000
5% 10% (extravilan)
Q.c 5% = 615 extravilan:
Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata
A.B.A. Olt
31
O.c 10% = 686
131
Regularizare râul Olt la Făgăraș
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Făgăraș
5.6
2
1975
5% 2% (dig contur)
Q.c 5%= 980
Făgăraș
A.B.A. Olt
30.06 - 01.07.2011
eroziuni
34
Dig contur:
Q2% = 1220 mc/s
132
Dig apărare râul Olt la Comăna
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Comăna de Jos
3.3
1/5
1985
20%(extravilan)
324
Comăna de Jos
A.B.A. Olt
18 - 23.04.2012; 26.06 - 15.07.2010; 11 - 15.07.2009; 23.03 – 27.03.2007
eroziuni
41
133
Apărare inundații oraș Codlea prin deviație Vulcănița
Vulcănița
VIII-1.51.6
MS
BV
Codlea
0.5
2
1980
2% 10% (extravilan)
Q.c 2% = 93,2 extravilan:
Codlea
A.B.A. Olt
19
Q.c 10% = 48,2
134
Regularizare Valea Seacă la Budila
Seaca
VIII-1.45.22.6
MS-MD
BV
Budila
2.316
1,5
2010
5%
47,4
Budila
A.B.A. Olt
31
135
Îndiguire Bârsa
Bârsa
VIII-1.50
BV
Hălchiu, Brașov
7.776
2
1973
5%
104
Hălchiu, Brașov
A.B.A. Olt
26.06 - 15.07.2010
eroziuni
31
136
Îndiguire Homorod-Ciucaș (Hălchiu -Feldioara)
Vulcănița
VIII-1.51.6
MS-MD
BV
Feldioara, Hălchiu
13.68
2
1975
5%
161
Feldioara, Hălchiu
A.B.A. Olt
41
137
Îndiguire Homorod-Ciucaș (Vlădeni-Dumbrăvița)
Hamaradia
VIII-1.51.2
MS-MD
BV
Dumbrăvița, Vlădeni
5.64
1,5
1975
5%
134
Dumbrăvița, Vlădeni
A.B.A. Olt
26.06 - 15.07.2010
eroziuni
41
138
Îndiguire Homorod-Ciucaș (Satu Nou- Hălchiu)
Homorod-Ciucaș
VIII-1.51
MS-MD
BV
Satu Nou
5.98
1
1973
5%
134
Satu Nou
A.B.A. Olt
41
139
Îndiguire Homorodu Mare
Homorodu Mare
VIII-1.71
MS-MD
BV
Cața, Drăușeni, Ionești
32.7
1,5
1985
5%
139
Cața, Drăușeni, Ionești
A.B.A. Olt
26.06 - 15.07.2010
eroziuni
52
140
Îndiguire Cozd la Lovnic
Cozd
VIII-1.71.7
MS-MD
BV
Lovnic
2.114
1
1960
10%
49
Lovnic
A.B.A. Olt
26
141
Îndiguire Hurez
Hurez
VIII-1.90
MS
BV
Hurez
2.3
1/5
1984
5%
26.2
Hurez
A.B.A. Olt
39
142
Îndiguire Cincu
Cincu
VIII-1.95
MS-MD
BV
Cincșor
3.5
1
1975
5% 10% (extravilan)
Q.C 5%= 80 extravilan:
Cincșor
A.B.A. Olt
39
Q.c 10% = 60
143
Îndiguire Ruginosu-Hotaru
Ruginosu (Hotaru)
VIII-1.100
MS-MD
BV
Olteț
2.1
1
1988
10%
29
Olteț
A.B.A. Olt
27
144
Îndiguire Viștea
Viștea
VIII-1.101
MS-MD
BV
Viștea de Jos
2.4
1
1988
10%
51
Viștea de Jos
A.B.A. Olt
32
145
Îndiguire râul Olt incinta Hoghiz II (Fântâna)
Olt
VIII-1
MS
BV
Fântâna
2.99
2
1998
5% 10% (extravilan)
615
Fântâna
CJ. Brașov
26
146
Îndiguire râul Olt la Hălmeag
Olt
VIII-1
MD
BV
Hălmeag
2.2
1/2
5% 10% (extravilan)
713
Hălmeag
Primăria Șercaia
35
147
Îndiguire Ghimbășel la Râșnov
Ghimbășel
VIII-1.50.6
MD
BV
Râșnov
0.4
1/5
5%
102,3
Râșnov
Primăria Râșnov
24
148
UHE Voila - Dig contur
Olt
VIII-1
MS
BV
Făgăraș
11.44
10
1989
2%
1235
Făgăraș
Hidroelectrica S.A.
35
149
UHE Viștea - dig contur
Olt
VIII-1
MS-MD
BV
Rucăr, Olteț
6.71
8,5
1989
2%
1294
Rucăr, Olteț
Hidroelectrica S.A.
32
150
UHE Arpaș- Dig contur (amonte/ aval Ucea)
Olt
VIII-1
MS
BV
Ucea de Jos
5.49
10
1988
2%
1377
Ucea de Jos
Hidroelectrica S.A.
35
151
Priza Olt Făgăraș
Olt
VIII-1
MS
BV
Făgăraș
1.05
3
1972
Făgăraș
S.C. Nitroporos S.R.L.
34
152
Îndiguire Cibin la Sibiu
Cibin
VIII-1.120
MS
SB
Sibiu/Sibiu
6.4
1.5
1974
1%
440
Sibiu
A.B.A. Olt
47
153
Îndiguire mal stâng Cibin la Bungard
Cibin
VIII-1.120
MS-MD
SB
Șelimbar/ Bungard
3.2
3.5
1979
5%
216
Bungard
A.B.A. Olt
49
154
Îndiguire Cibin la Mohu
Cibin
VIII-1.120
MS
SB
Șelimbar/ Mohu
1.24
2
2009
5%
247
Mohu
A.B.A. Olt
40
155
Îndiguire Valea Șerpuită la Șura Mare
Valea Șerpuită
VIII-1.120.6.3
MS-MD
SB
Șura Mare/ Șura Mare
1
1.5
1982
5%
59.5
Șura Mare
A.B.A. Olt
35
156
Îndiguire Nou la Nou Român
Nou (Somartin)
VIII-1.108
MS-MD
SB
Arpașu de Jos/ Noul Român
1.1
2
1980
5%
123
Nou Român
A.B.A. Olt
42
157
Îndiguire Liscov la Porumbacu de Sus
Liscov
VIII-1.114.2
MD
SB
Porumbacu de Jos/ Porumbacu de Sus
1
1.2
1987
5%
28
Porumbacu de Sus
A.B.A. Olt
35
158
Îndiguire Porumbacu la Porumbacu de Jos
Porumbacu
VIII-1.114
MD
SB
Porumbacu de Jos/ Porumbacu de Jos
3
1987
5%
78,8
Porumbacu de Jos
A.B.A. Olt
2011
alunecare taluz (5 breșe, 500 ml în total -în urma inundațiilor din 2011)
75
159
Îndiguire Hârtibaciu la Cașolț
Hartibaciu
VIII-1.120.11
MD
SB
Roșia/ Cașolț
1.79
2.1
1978
5%
170
Cașolț
A.B.A. Olt
42
160
Îndiguire Hârtibaciu la Alțâna
Hartibaciu
VIII-1.120.11
MD
SB
Alțâna/Alțâna
1.02
2
1980
5%
110
Alțâna
A.B.A. Olt
53
161
Îndiguire Hârtibaciu la Benești
Hartibaciu
VIII-1.120.11
MD
SB
Alțâna/ Benești
2.2
2.4
1980
5%
110
Benești
A.B.A. Olt
49
162
Îndiguire Hârtibaciu la Brădeni
Hartibaciu
VIII-1.120.11
MD
SB
Brădeni/ Brădeni
1.688
1.7
1980
5%
66
Brădeni
A.B.A. Olt
53
163
Îndiguire Halmer la Brădeni
Halmer
VIII-1.120.11.2
MS
SB
Brădeni/ Brădeni
1.345
1.5
1980
5%
58.7
Brădeni
A.B.A. Olt
51
164
Îndiguire Hârtibaciu la Agnita
Hârtibaciu
VIII-1.120.11
MS-MD
SB
Agnita/ Agnita
5.734
1
1980
5%
115
Agnita
A.B.A. Olt
44
165
Îndiguire Albac la Vărd
Albac
VIII-1.120.11.10
MS-MD
SB
Chirpar/ Vărd
7
1.8
1973
5%
49
Vărd
A.B.A. Olt
47
166
Îndiguire Albac la Dealul Frumos
Albac
VIII-1.120.11.10
MD
SB
Merghindeal/ Dealul Frumos
3
1.5
1974
5%
40
Dealul Frumos
A.B.A. Olt
44
167
Îndiguire Nou la Bruiu
Nou (Șomartin)
VIII-1.108
MD
SB
Bruiu/ Bruiu
1.004
1.7
1978
5%
43
Bruiu
A.B.A. Olt
42
168
Îndiguire Hârtibaciu la Hosman
Hârtibaciu
VIII-1.120.11
MS
SB
Norcrich/ Hosman
0.677
1.5
1980
5%
141
Hosman
A.B.A. Olt
38
169
Dig de apărare cu pereu zidit
Olănesti
VIII-1.145
MS-MD
VL
Râmnicu Vâlcea
2.307
4.5
1980
276
Râmnicu Vâlcea
A.B.A. Olt
2014
eroziune pereu
53
170
Dig de apărare cu pereu zidit
Govora
VIII-1.149
MS
VL
Bunești
0.67
3.5
1977
104
Bunești
A.B.A. Olt
49
171
Dig de apărare din pământ cu pereu
Bistrița
VIII-1.150
MS-MD
VL
Băbeni
2
2.5-4
1975
226
Băbeni
A.B.A. Olt
34
172
Dig de apărare cu pereu betonat
Topolog
VIII-1.151
MS-MD
VL
Galicea
2.45
2.5-4
1980
530
Galicea
A.B.A. Olt
2007
eroziune pereu
57
173
Dig de apărare pereat cu dale din beton
Topolog
VIII-1.151
MD
VL
Milcoiu
0.3
2.5
1977
300
Milcoiu
A.B.A. Olt
33
174
Dig de apărare cu dale din beton
Sălătrucel
VIII-1.140
MD
VL
Jiblea
1.267
1.5-2
1981
101
Jiblea
A.B.A. Olt
20
175
Dig de apărare din pământ nepereat
Arșanca
VIII-1.149a
MD-MS
VL
Băbeni
2
2-3.5
1975
15.6
Băbeni
A.B.A. Olt
34
176
Dig de apărare cu pereu din beton
Otăsău
VIII-1.150.4
MD-MS
VL
Păușești Otăsău
0.979
3.5
1979
106
Păușești
A.B.A. Olt
47
177
Dig de apărare cu pereu din piatră
Otăsău
VIII-1.150.4
MD
VL
Frâncești
0.816
3.5
1997
106
Frâncești
A.B.A. Olt
47
178
Dig de apărare cu dale din beton
Cerna
VIII-1.173.9
MD-MS
VL
Copăceni
3
3.5
1987
188
Copăceni
A.B.A. Olt
56
179
Dig de apărare pereat cu dale din beton
Geamăna
VIII-1.156
MD-MS
VL
Drăgoești
3.48
2.5
2003
76.3
Drăgoești
A.B.A. Olt
56
180
Dig de apărare cu pereu zidit
Olănești
VIII-1.145
MD-MS
VL
Păușești Măglași
4
3.5
1978
174
Păușești Măglași
A.B.A. Olt
35
181
Dig de apărare din pământ
Luncavăț
VIII-1.152
MD-MS
VL
Mareea
2
3
1975
206
Mareea
A.B.A. Olt
47
182
Dig de apărare din pământ cu pereu zidit
Olteț
VIII-1.173
MS
GJ
Alimpești
3
3
1977
258
Alimpești
A.B.A. Olt
36
183
Dig de apărare din pământ
Olteț
VIII-1.173
MS
GJ
Alimpești
3.63
3
2001
258
Alimpești
A.B.A. Olt
41
184
Dig de apărare din pământ
Olteț
VIII-1.173
MS
VL
Grădiștea
4.7
3.5
1981
264
Grădiștea
A.B.A. Olt
20
185
Dig de apărare din pământ cu dale din beton cu goluri
Olteț
VIII-1.173
MS
VL
Alunu
7.7
3
1981
258
Alunu
A.B.A. Olt
36
186
Dig de apărare din pământ
Olteț
VIII-1.173
MS
VL
Alunu
10.75
3
1983
258
Alunu
A.B.A. Olt
36
187
Dig de apărare pereat cu dale din beton
Târaia
VIII-1.173.3
MD-MS
VL
Berbești
8.85
3
1986
147
Berbești
A.B.A. Olt
72
188
Dig de apărare din pământ
Bistrița
VIII-1.150
MD-MS
VL
Băbeni
0.249
3
2007
226
Băbeni
A.B.A. Olt
32
189
Dig de apărare cu pereu din piatră
Olănești
VI1 l-l. 145
MS
VL
Vlădești
0.75
3
1975
180
Vlădești
A.B.A. Olt
32
190
Regularizare Olteț la Irimești - dig dirijare
Olteț
VIII-1.173
VL
Irimești
0.8
1977
A.B.A. Olt
48
191
Îndiguire Geamărtălui
Geamărtălui
VIII-1.173.13
MD-MS
OT
Balș
1.7
1
1980
10%
101
1
A.B.A. Olt
35
192
Îndiguire Iminog
Iminog
VIII-1.174
MD-MS
OT
Cătanele - Greci - Vâlcele
5,4
1.5-2.0
1982
3
A.B.A. Olt
33
193
Dig râu Olteț la Dobrun
Olteț Pârâul Roșu
VIII-1.173
VIII- 1.173.14a
MD-MS
OT
Dobrun
3,335
4.0 - 3.0
2011
5%
720
1
A.B.A. Olt
nu e cazul
nu e cazul
33
194
Dig de apărare mal din pământ râul Olteț la Morunglav
Olteț
VIII-1.173
MS
OT
Morunglav
3,323
3.5
2011
5%
632
1
A.B.A. Olt
nu e cazul
nu e cazul
48
195
Îndiguire râul Olt mal drept la Islaz - Moldoveni
Olt
VIII-1
MD
TR
Islaz - Moldoveni
13,20
4.5
1976
5%
2015
1
A.B.A. Olt
2004; 2005; 2012;
An 2004 km 5+600 - 5+800 eroziune taluz exterior dig L =200 m;
86
An 2005 km 1+ 400 Dig distrus pe L = 310 m;
An 2005 km 5+600- 5+800 eroziune taluz exterior dig = 320 m;
196
Amenajare și Îndiguire râul Olt, mal stâng Beciu -Lița
Olt
VIII-1 XIV- 1.30
MD-MS
TR
Beciu - Lița
20.4
4.5-3
1970
3
A.B.A. Olt
2005
An 2005 km 30+100, pct. Lunca eroziune taluz exterior dig L = 700 m, dig întrerupt L 350 m
74
197
Îndiguire Șîu
Șîu
XIV-1.30
MD
TR
Turnu- Măgurele - Lița
9.6
3
1965
A.B.A. Olt
20
Nota:
* date conform ultimelor măsurători realizate
** Număr de incidente/accidente înregistrate de la PIF pana în anul 2021
Anexa 6 b
Localizarea digurilor de apărare în bazinul
hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Anexa 7 Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari din bazinul
hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumirea
Județul
Comuna/ localitatea
Cursul de apă derivat
Codul cadastral
Cursul de apa în care se derivă
Codul cadastral
Lungimea
(km)
Debitele instalate
(mc/s)
Deținătorul
1
Derivație Vârghiș - Harghita
HR
Vlăhița
Vârghiș
VIII-1.67.7
Homorodul Mic
VIII-1.71.6
5
0.15
Primăria Vlăhița
2
Derivație Sântimbru
HR
Sântimbru
Chendreș
VIII-1.24
Valea Mare
VIII-1.23
400
Primăria Sântimbru
3
Derivație Sândominic
HR
Sândominic
Lunca Mare
VIII-1.5
Olt
VIII-1
1300
Primăria Bălan
4
Derivația Bâsca Mare - Covasna
CV
Comandau
Bâsca Mare
XII-1.82.15
Covasna
VIII- 1.45.18
14.8
0.07
Goscom Covasna
5
Canal Timiș
BV
Brașov
Timișul Sec
VIII- 1.50.6.2
Cosumatori + Ghimbăsel
VIII-1.50.6
17
2
A.B.A. Olt
6
Derivație Vulcănița - Bârsa
BV
Codlea
Vulcănița
VIII-1.51.6
Bârsa
VIII-1.50
2
75
A.B.A. Olt
7
Derivație Berivoi - Racovița - Hurez (nefuncțională)
BV
Hurez
Berivoi și Hurez
VIII-1.89.1
VIII-1.90
Racovița
VIII-1.89
2.3
140
A.B.A. Olt
8
Canal derivație Hurez
BV
Hurez
Hurez
VIII-1.90
Hurez
VIII-1.90
2.13
A.B.A. Olt
9
Canal Bârsa - Homorod Ciucaș
BV
Vulcan
Vulcănița
VIII-1.51.6
Bârsa
VIII-1.50
4
4
A.B.A. Olt
10
Derivație Sădurel - CHESadu V
SB
Sădurel
Sădurel
VIII- 1.120.14.2
Ac. Sadu V - conductă aducțiune
VIII-1.120.14
0.134
1.7
Hidroelectrica S.A.
11
Derivație Ramura - Nord
VL
Voineasa
Afluenții din stânga Lotrului, din bazinul Lotrioara, Uria și Sadu (com. Voineasa este cea mai apropiată, captările se află în munți, la cumpăna apelor)
VIII-1.124
VIII- 1.120.14
Ac. Jidoaia - pompaj Ac. Vidra
VIII-1.135
VIII- 1.135.10.1 (captările se duc în Ac. Jidoaia, după care sunt pompate în Ac. Vidra)
73.1
5.79
Hidroelectrica S.A.
12
Derivație Ramura - Sud
VL
Voineasa
Afluenții din bazinul Latoriței, Oltețului și Gilort
VIII- 1.135.13 VIII-1.173
Ac. Petrimanu - pompaj Ac. Galbenu - Ac. Vidra
VIII-1.135
68.296
7.51
Hidroelectrica S.A.
13
Derivație Ramura - Vest
VL
Voineasa
Afluenții din bazinul Jiețului (ramura de vest captează vârful bazinului Jieț)
VII-1.15, VIII-1.173
Acumularea Vidra
VIII-1.135
18.91
0.773
Hidroelectrica S.A.
14
Derivație captări secundare
VL
Voineasa
Manileasa, Nopteasa, Rudareasa
VIII-1.135
VIII- 1.135.13.2
Aducțiunea principală - Ac. Vidra
VIII-1.135
2.3
0.442
Hidroelectrica S.A.
15
Derivație Păscoaia
VL
Păscoaia
Pascoaia
VIII- 1.135.15
Acumularea Brădișor
VIII-1.135
4.3
5
Hidroelectrica S.A.
16
Galerie de fugă Brădișor CHE
VL
Brezoi
Lotru
VIII-1.135
Olt
VIII-1
105
Hidroelectrica S.A.
17
Derivație Topolog
VL
Sălătruc
Topolog
VIII-1.151
Acumulare Vidraru
X-1
7.85
8.5
Hidroelectrica S.A.
Anexa 8 Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice din bazinul
hidrografic administrat de A.B.A. Olt
Nr.
crt.
Denumirea
Cursul de apă
Codul cadastral
Județul
Comuna
Localitatea
Debitele maxime derivate
(mc/s)
Deținătorul
1
Ocland
Homorodul Mic
VIII-1.71.6
HR
Ocland
Ocland
A.B.A. Olt
2
Canal Vârghiș
Vârghiș
VIII-1.67.7
HR
Vlăhita
0.174
A.B.A. Olt
3
Cetătuia
Fișag
VIII-1.28a
HR
Sânsimion
Cetătuia
8
A.B.A. Olt
4
Lunca Mare
Lunca Mare
VIII-1.5
HR
Lunca Mare
35
Primăria Bălan
5
Chendres
Chendres
VIII-1.24
HR
Sântimbru
15
Primăria Sântimbru
6
Priza Dâmbu Morii
Timișul Sec
VIII-1.50.6.2
BV
Brașov
A.B.A. Olt
7
Priza Vulcănita
Vulcănita
VIII-1.51.6
BV
Codlea
75
A.B.A. Olt
8
Priza Bârsa
Vulcănița
VIII-1.51.6
BV
Vulcan
4
A.B.A. Olt
Anexa 9 Localizarea evenimentelor istorice semnificative
(pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale
viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de
A.B.A. Olt, Ciclul II
Anexa 10 Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ
la inundații identificate în bazinul hidrografic administrat
de A.B.A. Olt, Ciclul II
Anexa 11 Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.
Tip de măsură
Cod tip măsură CE.
Cod tip măsură RO
Măsuri Potențiale**)
Sursa, Mecanismul si Caracteristicile inundației
(care sunt adresate de măsură)
Autoritate responsabilă*1)
Nivel de aplicare
Prevenire
Evitarea - prin politicile/ reglementările de planificare teritorială
Coordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism - P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile
M21
M21-RO1
Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I.
Toate
M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național
M21
M21-RO2
Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare
Toate
M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național
Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabilă
M21
M21-RO3
Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă)
Toate
M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I.
Național
Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și/sau cu un risc mai mic
M22
M22-RO4
Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 - 1.5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare
Toate
M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C.
Național/ Bazin
Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințele adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc.
M23
M23-RO5
Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare Exemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile Măsuri de prevenție în interiorul proprietății
() Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;
() Inundare controlată /acceptată [wet floodproofing) - materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)
() Impermeabilizarea construcției [dry floodproofing) - blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare
Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății
() Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) - structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată)
- Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;
- Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor
Toate
I.S.C., Autorități locale, C.J.
Național/ Localitate
M23
M23-RO6
Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile/Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații
Toate
M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ.
Național/ Localitate
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații
M24
M24-RO7
Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulică a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu D.C.A.
Toate
M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, CJ.
Național
M24
M24-RO8
Îmbunătățire politici/strategii/ cadru legislativ în managementul inundațiilor
Toate
M.M.A.P., MAL, M.I.P.E., M.D.L.P.A., M.T.I., M.F.
Național
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă
M24
M24-RO9
Întreținerea albiilor cursurilor de apă
A11 – Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ Bazin
Protecție
Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale
M31
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice
M31
M31-RO11
Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilor și solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1), vezi Nota
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor
M31
M31-RO12
Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii de suprafață prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa)
M31
M31-RO13
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 - Depășirea
capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, CJ
Bazin/ A.P.S.F.R.
M31
M31-RO14
Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/ construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 - Depășirea
capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii prin îmbunătățirea structurală a solului
M31
M31-RO15
Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc).
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 - Depășirea
capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M31
M31-RO16
Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.A.D.R.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare
M31
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide A36 - Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei
M31
M31-RO18
Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36 - Viituri solide
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
M31
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
Bazin/ A.P.S.F.R.
Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere
M31
M31-RO20
Înnisiparea artificială a plajelor
A11 - Fluvială
A14 - Sea Water:
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
A25-Altele (vânt/ Depășirea lucrărilor sub acțiunea valurilor)
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/ modificarea/ eliminarea infrastructurii de retenție/ acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații
M32
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
M32
M32-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
M32
M32-RO23
Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
M32
M32-RO24
Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Bazin/ A.P.S.F.R.
M32
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ.
Național/ A.P.S.F.R.
M32
M32-RO26
Actualizarea/modificarea/ optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M32
M32-RO27
Realizarea de derivații de ape mari
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
M32
M32-RO28
Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului
M33
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Lucrări de corectare a torenților
M33
M33-RO30
Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
M33
M33-RO31
Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Bazin/ A.P.S.F.R.
M33
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Național /Bazin/ A.P.S.F.R.
Măsuri structurale longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă - Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire.
M33
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.
A.P.S.F.R.
M33
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
M33
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
M33
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
A11 - Fluvială
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale
M34
M34-RO37
Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inclusiv îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
A36-Viituri solide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS)
M34
M34-RO38
Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
Național
M34
M34-RO39
Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de canalizare/drenaj(SuDS)
A21 - Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
Național
M34
M34- RO40
Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS)
M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R. (localitate)
Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor
M35
M35-RO41
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24- Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Național/ A.P.S.F.R.
M35
M35-RO42
Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/ nepermanente) - prin decolmatare
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ.
A.P.S.F.R.
Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Punerea în siguranță a barajelor
M35
M35-RO43
Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)
A11 - Fluvială
A12 - Pluvială
A15 - Barare artificială - Infrastructură de apărare
A21 – Depășirea capacității de transport a albiei
A22 - Depășirea asigurării lucrărilor de apărare
A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare
A24 - Blocare/ Restricționare
A31 - Viituri rapide
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
A.P.S.F.R.
Pregătirea
Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor
M41
M41-RO44
Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro)
Toate
M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale
Național/ Bazin (cu localizare)
M41
M41-RO45
Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)
- Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor și precipitațiilor - stații automate la poduri sau traversări de conducte
- Cameră video pentru monitorizarea situației curgerii în secțiuni și a ghețurilor
- Generații noi de senzori pentru detecție și alarmare în timp real la depășiri valori prag de precipitații și de intensitate scurgere torențială
- Modernizarea rețelei naționale de radare meteorologice
- Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărire a străzilor/căilor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare
- Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor
Toate
M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale
Național/ Bazin
M41
M41-RO46
Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare)
Toate
M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale
Național/ Bazin
Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență
M42
M42-RO47
Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.)
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.),M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
M42
M42-RO48
Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/ identificarea rutelor alternative de acces, etc
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., MAI. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ A.P.S.F.R. (localitate)
M42
M42-RO49
Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici
M43
M43-RO50
Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igienă la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media
Toate
M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M43
M43-RO51
Exerciții de evacuare
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin
M43
M43-RO52
Activități educaționale privind riscul de inundații
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.GA, M.A.I. (I.G.S.U.), M.Edu.
Național/ Bazin
M43
M43-RO53
Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații
Toate
M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului
M44
M44-RO54
Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări
M44
M44-RO55
Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc
Toate
M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Refacere și Evaluare
Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate
M51
M51-RO56
Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., MAI. ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M51
M51-RO57
Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., MAI. ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice locale
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu
M52
M52-RO58
Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari), pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora, instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru școli, pentru administrație, spitale mobile etc.)
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.E. M.F.,C.J.S.U., C.L.S.U.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M52
M52-RO59
Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații
Toate
M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S.
Național/ Bazin/ A.P.S.F.R.
M52
M52-RO60
Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici)
Toate
M.M.A.P., M.F.
Național/ Bazin
Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații
M53
M53-RO61
Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate
Toate
M.M.A.P., MAL, M.A.D.R., M.T.I.
Național/ Bazin
M53
M53-RO62
Cartografierea urmei inundației/viiturii
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.
Bazin
M53
M53-RO63
Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători
Bazin
M53
M53-RO64
Organizarea de conferințe tehnice/dezbateri având ca subiect lecțiile învățate
Toate
M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M.
Național/ Bazin
*) Măsurile marcate în coloana Cod tip măsura Ro cu * sunt descrise în cadrul Fișelor descriptive.
**) Măsurile potențiale pot conduce și la consecințe fizice și în acest caz atunci când o intervenție fizică este planificată, aceasta trebuie evaluată în concordanță cu cerințele Directivei Cadru Apă.
Anexa 12 Măsuri naționale - lista lungă
Nr.
Crt.
Cod măsură
Măsura Națională
Rol în implementare
Grad de prioritizare
Coordonare
Suport
1.
M21-RO2
Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
2.
M24-RO8
Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
M.C.I.D.
foarte ridicat
3.
M24-RO8
Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații
M.D.L.P.A.
M.F.
foarte ridicat
4.
M24-RO7
Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS
M.D.L.P.A.
foarte ridicat
5.
M23-RO6
Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor. Webinarii INA - M.D.L.P.A._ M.M.A.P. cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
6.
M24-RO7
Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.D.R.
foarte ridicat
7.
M21-RO3
Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.
M.D.L.P.A.
M.T.I.
M.M.A.P.
foarte ridicat
8.
M21-RO3
Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.E.
M.E.A.T.
M.A.D.R.
foarte ridicat
9.
M41-RO45
Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.
M.M.A.P.
ridicat
10.
M35-RO43
Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.
M.M.A.P.
M.E.
A.N.A.R.,
Hidroelectrica S.A.
ridicat
11.
M32-RO26
Reactualizarea regulamentelor de exploatare pentru barajele existente.
M.M.A.P.
M.E.
A.N.A.R.,
Hidroelectrica S.A.
ridicat
12.
M24-RO7
Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor agricole, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România
M.A.D.R.
M.M.A.P.
M.A.I.
ridicat
13.
M31-RO15
Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații
M.A.D.R.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
14.
M24-RO7
Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane
M.A.D.R.
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.C.I.D.
ridicat
15.
M31-RO11
Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional
M.M.A.P.
M.A.D.R.
A.A.P.
ridicat
16.
M24-RO8
Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire
M.M.A.P.
ridicat
17.
M33-RO32
Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot
M.A.D.R.
M.M.A.P.
A.A.P.
foarte ridicat
18.
M24-RO7
Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor
M.T.I.
M.M.A.P.
ridicat
19.
M24-RO8
Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.
M.T.I.
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
foarte ridicat
20.
M24-RO7
Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile
M.M.A.P.
M.C.I.D.
M.D.L.P.A.
M.T.I.
M.A.D.R.
M.A.I.
foarte ridicat
21.
M24-RO8
Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât cele identificate în etapa de proiectare
M.M.A.P.
M.D.L.P.A.
M.E.
ridicat
22.
M24-RO7
Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații.
M.E.A.T.
M.M.A.P.
M.D.L.P.A.
ridicat
23.
M24-RO7
Managementul adaptiv și durabil al sistemului tip fluviu-delta-mare (inclusiv analiza evoluției și impactul schimbărilor globale)
M.C.I.D.
M.M.A.P.
ridicat
24.
M43-RO52
Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații și al amenajării teritoriului și urbanismului.
M.Edu Facultățile de Arhitectură și Urbanism
M.M.A.P.
M.D.L.P.A.
M.C.I.D.
ridicat
25.
M44-RO55
Programul Național de îmbunătățire a schemelor de asigurare în caz de dezastre naturale existente în România pentru a crește rezistența și recuperarea rapidă după dezastru
M.M.A.P.
M.A.I.
M.D.L.P.A.
M.F.
A.S.F.
ridicat
26.
M35-RO41
Mentenanța / întreținerea lucrărilor hidrotehnice și a echipamentelor aferente pentru exploatarea în siguranță a acestora (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
M.M.A.P.
A.N.A.R.
M.E.,
Hidroelectrica S.A., alți deținători
foarte ridicat
27.
M24-RO9
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă
M.M.A.P.
A.N.A.R.
M.E.,
Hidroelectrica S.A, alți deținători
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A, M.E.,
Hidroelectrica S.A,
M.E.A.T., alți deținători
foarte ridicat
Anexa 13 Măsuri naționale - lista scurtă
Nr.
Crt.
Cod măsură
Măsura Națională
Rol în implementare
Grad de prioritizare
Sursa de finanțare
Coordonare
Suport
1.
M21-RO2
Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru studiile de fundamentare privind protecția mediului, riscuri naturale și antropice și schimbări climatice pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
2.
M24-RO8
Program național pentru finanțarea elaborării sistematice a hărților de pericol pentru inundații
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
M.C.I.D.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
3.
M24-RO8
Crearea cadrului legislativ pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații
M.D.L.P.A.
M.F.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
4.
M24-RO7
Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a informațiilor spațiale aferente documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în sistem GIS
M.D.L.P.A.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
5.
M23-RO6
Campanii de informare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul cetățenilor. Webinarii INA - M.D.L.P.A._ M.M.A.P. cu autoritățile locale pentru conștientizarea riscului la inundații
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
6.
M24-RO7
Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.A.D.R.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
7.
M21-RO3
Includerea scenariilor de schimbări climatice în proiectarea infrastructurii de transport- analiza necesității reglementărilor tehnice privind proiectarea pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.
M.D.L.P.A.
M.T.I.
M.M.A.P.
foarte ridicat
Buget M.D.L.P.A.
8.
M21-RO3
Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
M.E.
M.E.A.T.
M.A.D.R.
foarte
ridicat
Buget M.D.L.P.A.
9.
M35-RO43
Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.
M.M.A.P.
M.E.
A.N.A.R.,
Hidroelectrica S.A
ridicat
Buget național
10.
M31-RO15
Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații
M.A.D.R.
M.M.A.P.
M.A.I.
foarte ridicat
Buget M.A.D.R.
11.
M33-RO32
Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot
M.A.D.R.
M.M.A.P.
A.A.P.
foarte ridicat
Buget M.A.D.R.
12.
M24-RO7
Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor
M.T.I.
M.M.A.P.
ridicat
Buget M.T.I.
13.
M24-RO8
Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.
M.T.I.
M.D.L.P.A.
M.M.A.P.
foarte ridicat
Buget M.T.I.
14.
M24-RO7
Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile
M.M.A.P.
M.C.I.D.
M.D.L.P.A.
M.T.I.
M.A.D.R.
M.A.I.
foarte ridicat
Buget național
15.
M24-RO9
Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă
M.M.A.P.
A.N.A.R.
M.E.
Hidroelectrica S.A., alți deținători
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A, M. E.,
Hidroelectrica S.A., M.E.A.T., alți deținători
foarte ridicat
Buget național
Anexa 14 Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționale
Câte un chestionar a fost transmis părților interesate relevante (autorități naționale) identificate pentru scopul P.M.R.I. Ciclul II, în sprijinul identificării măsurilor naționale parte a Programului de Măsuri. Chestionarele au fost elaborate pentru următoarele sectoare: planificare teritorială și dezvoltare, transport, cercetare, educație, păduri, economie, energie și agricultură.
Scopul principal al acestui exercițiu a fost acela de a obține implicarea părților interesate, înțelegerea și acordul cu privire la lista inițială de măsuri propusă pentru fiecare sector, precum și de a înțelege modul în care acestea vor fi/ar putea fi implicate în etapele următoare pentru planificarea, promovarea și punerea în aplicare a măsurilor.
Au fost primite 16 răspunsuri, rezultatul acestui exercițiu fiind prezentat în continuare. Analiza prezintă statisticile referitoare la răspunsurile primite pentru fiecare întrebare, concluzii și propuneri pentru pașii următori.
MĂSURILE NAȚIONALE/SECTOR/CHESTIONAR AFERENT SECTORULUI RELEVANT
SECTOR
MĂSURI
INSTITUȚII RELEVANTE/ RESPONDENTE
Planificare teritorială și dezvoltare
1. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea hărții de pericol pentru inundații care să fie utilizată pentru realizarea studiilor preliminare necesare pentru documentele de amenajarea teritoriului și urbanism
2. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.
3. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism
4. Schimbarea legislației pentru a permite includerea la bugetul local a unei linii referitoare la elaborarea hărților de pericol pentru inundații
5. Campanii de sensibilizare despre necesitatea respectării prevederilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în rândul autorităților locale
6. Proiecte pilot vizând utilizarea soluțiilor bazate pe natură/a infrastructurii verzi pentru a reduce impactul inundațiilor și a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple oferite de astfel de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice
M.D.L.P.A. - reformularea măsurilor s-a realizat în cadrul unei întâlnirii dedicate (februarie 2023)
Transport
1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor
2. Program național pentru reproiectarea și reconstrucția podurilor care obstrucționează curgerea în zonele cu risc potențial semnificativ la inundații
3. Adaptarea standardelor de proiectare și a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații și pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații.
M.T.I./ M.T.I., C.N.A.I.R. S.A., C.N. C.F.R. S.A., D.R.D.P. BV, D.R.D.P. TM, CESTRIM
Agricultură
1. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România
2. Dezvoltarea de proiecte-pilot de combatere a eroziunii solului pentru a crește gradul de conștientizare în rândul autorităților locale cu privire la beneficiile multiple, inclusiv cele legate de reducerea riscului de inundații
3. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane
4. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot
M.A.D.R., A.N.I.F/ M.A.D.R., A.N.I.F.
Păduri
1. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul P.M.R.I. Ciclul II
2. Identificarea și stabilirea unui organism de coordonare care să asigure creșterea cooperării și transparenței între părțile implicate în proiecte de împădurire
3. Amenajarea bazinelor torențiale - proiecte în zone pilot
M.M.A.P. - D.G.P.S.S., ROMSILVA/ M.M.A.P.-D.G.P.S.S., ROMSILVA, GF București, GF Ploiești
Energie
1. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de prognoză hidrologică în amonte de acumulări pentru sectoarele de râu lipsite de o astfel de infrastructură.
2. Includerea în documentele de amenajarea teritoriului și urbanism a restricțiilor în aval de acumulări, având în vedere regulamentele de exploatare ale barajelor (pentru a permite tranzitul debitelor evacuate).
3. Prioritizarea barajelor care necesită finalizare.
4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate
5. Adaptarea legislației naționale pentru a permite flexibilizarea utilizării barajelor și pentru alte scopuri decât pentru cele identificate în etapa de proiectare
6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor
Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A./ Ministerul Energiei, Hidroelectrica S.A.
Economie
1. Evaluarea stării de conservare a depozitelor industriale rezultate din activități specifice industriei extractive și a iazurilor asociate acestora, în vederea reducerii riscului la inundații.
2. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanta a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului/ Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Cercetare
1. Geneza și evoluția sistemului tip Râu-Deltă-Mare
2. Impactul Schimbărilor Globale de Mediu asupra sistemelor Rău-Deltă-Mare
3. Managementul Adaptativ și Durabil al sistemelor Râu- Deltă-Mare
4. Program Național vizând producerea de date pentru cel de-al treilea ciclu de implementare al Directivei privind Inundațiile
5. Elaborarea de studii de cercetare pentru elaborarea de Ghiduri de bune practici de utilizare a terenurilor, având în vedere soluții de reducere a riscului de inundații, adaptate contextului din România
6. Studiu de cercetare pentru a evalua impactul dezvoltării asupra creșterii riscului la inundații din ape subterane
7. Program național pentru obținerea datelor necesare pentru elaborarea hărților de pericol pentru inundații pentru zonele care nu fac obiectul punerii în aplicare a Directivei privind Inundațiile.
8. Dezvoltarea unei metodologii pentru elaborarea standardizată a documentelor GIS de amenajarea teritoriului și urbanism
Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării/ Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării
Educație
1. Introducerea de noi programe de formare la diferite niveluri de educație care să abordeze domeniul integrat al managementului riscului de inundații si al amenajării teritoriului și urbanismului.
Ministerul Educației/nu s-a primit răspuns
SINTEZĂ ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI LA CHESTIONAR
1. Vă rugăm să indicați în numele cărei instituții completați chestionarul de mai jos. Tip instituție Nr. răspunsuri Minister 6 Instituție la nivel național 6 Instituție la nivel regional/local 4 Vă rugăm să indicați domeniul/sub-sectorul pe care îl reprezentați: Domeniu/subsector Nr. Planificare Teritorială și dezvoltare 0 Agricultură 2 Dezvoltare rurală 1 Pescuit 1 Industrie alimentară 1 Transport- drumuri 5 Transport - căi ferate 2 Transport - naval 1 Transport- aviație 1 Transport- multimodal, metrou 1 Cercetare, Digitalizare, Inovare 1 Educație 0 Energie - Energie electrică 2 Economie - Resurse minerale neenergetice 1 Păduri 4 2. Vă rugăm să indicați care este nivelul de decizie al funcției în cadrul instituției dvs. Ministru 2 Cabinet Ministru Secretar de Stat 1 Cabinet Secretar de Stat Secretar General Secretar General Adjunct Director General 3 Director 4 Consilier 5 Altele 1 3. Cunoașteți conținutul primei versiuni a P.M.R.I. Ciclul II? Da Nu Voi verifica Nu este de interes 11 2 3 4. Sunteți de acord cu formularea măsurilor Da Nu 11 1-parțial 4 Dacă răspunsul este Nu, vă rugăm să justificați și să furnizați recomandarea dvs. Cu privire la modul în care ar trebui formulate. Sector Justificare Propunere reformulare măsură Păduri Măsura 3: Lucrările menționate au ca scop reducerea transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, in situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP - Romsilva. În condițiile în care, de regulă, în bazinele hidrografice torențiale există mai mulți deținători de fond funciar, propunerea noastră este ca lucrările propuse să se execute în tot fondul funciar, cu participarea proporțională a deținătorilor la realizarea lor. În sensul celor arătate am formulat măsura de mai sus. Măsurile 1 și 2: Nu implică participarea RNP- ROMSILVA. Ceea ce face ROMSILVA în materie de împăduriri este în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice aprobate și ale Codului Silvic, Legea 46/2008 , cu modificările și completările ulterioare. Concret, RNP- ROMSILVA execută lucrări de împădurire pe terenurile pe care le are deja în administrare și pe care a aplicat tratamente silvice din amenajamente. Practic, vorbim de lucrări de reîmpădurire, pe terenuri pe care s-a aplicat ultima tăiere la arboretele existente. RNP - ROMSILVA nu deține terenuri goale pe care să se poată face lucrări de împădurire. Măsura 3: Amenajarea integrală și integrata a bazinelor hidrografice torențiale, constând în lucrări de corectare a torenților și ameliorare a terenurilor degradate, prin participarea tuturor deținătorilor folosințelor funciare din bazinele respective. Energie Ministerul Energiei poate fi implicat în elaborarea P.M.R.I. doar prin prisma politicilor energetice pe care le implementează nu și în ceea ce privește gestionarea și aplicabilitatea majorității măsurilor potențiale definite prin P.M.R.I. După efectuarea unor verificări, recomandarea Hidroelectrica S.A. față de unele dintre măsurile postate pe site-ul INUNDAȚII.RO Managementul Riscului la inundații sunt următoarele: M32 - M32-RO22 Realizare de noi acumulări laterale (poldere) - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A. M32 - M32-RO24 Creșterea capacității descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare - nu este cazul la Hidroelectrica S.A. M35 - M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) - prin decolmatare - este neaplicabilă la Hidroelectrica S.A. M35 - M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. Măsuri de limitare a infiltrațiilor) - nu este cazul la Hidroelectrica S.A. M24 - M24-RO09 Întreținerea albiilor cursurilor de apă - să aibă formularea identică cu cea stabilită și agreată în Proiectul Planului Național de Management actualizat (2021) aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprins pe teritoriul României și Proiectele Planurilor de Management Actualizate al Bazinelor/Spațiilor Hidrografice (2022-2027) care actualmente se află în curs de avizare și aprobare HG, și anume: Asigurarea întreținerii albiei cursului de apă pe toată zona amenajată, în aval de baraj și pe zona de influență a acesteia, conform prevederilor 1176/2005 (privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române"), precum și conform prevederilor art.34 din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare. Transport 1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor. Elementele geometrice proiectate pentru un pod pot fi diferite în teren datorită prezenței obstacolelor în albie, debușeu insuficient datorat depunerii de aluviuni, imposibilitatea accesului pentru întreținerea podului 4. Pod amplasat în zone inundabile, la o oarecare distanță de ape curgătoare, care permite curgerea apelor de inundație din aceste zone (definiție conform STAS 5626-92) 1. Evaluarea națională a capacității podurilor de tranzitare a viiturilor, în funcție de elementele geometrice proiectate și situația din teren 4. Proiectarea și construcția podurilor de descărcare 5. Program național pentru lucrări de amenajare/consolidare a albiei, dirijare a apei, apărări de maluri, apărări ale infrastructurii, praguri de fund în zona podurilor 5. Întrucât instituția dumneavoastră joacă rolul principal în punerea în aplicare a măsurilor propuse, care alte instituții ar putea sprijini pentru implementare? Vă rog să justificați. Sector cu rol principal Instituții cu rol de sprijin Agricultură A.N.I.F. nu are rol principal Păduri M.M.A.P., instituție publică centrală care coordonează activitatea Gărzilor forestiere și ca autoritate contractantă a P.N.R.R. R.N.P. - Romsilva în calitate de administrator al pădurilor proprietate publică a statului și de autoritate care implementează proiecte de perdele forestiere și ameliorarea terenurilor degradate. A.N.A.R., Administrația Națională de Meteorologie Pentru măsura 1, toți deținătorii de fond funciar care printr-o utilizare, în timp, necorespunzătoare a ajuns să fie impropriu altor folosințe și poate fi readus în circuitul economic numai prin lucrări de împădurire. Pentru măsura 3, toate instituțiile publice și subordonatele acestora care au în proprietate/administrare/folosință fond funciar în bazinele hidrografice torențiale. Transport M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. Toate instituțiile implicate în emiterea de avize și acorduri necesare execuției lucrărilor. Cercetare A.N.A.R., Gărzile Forestiere , R.N.P. - Romsilva, M.A.D.R.; Organizații de cercetare; Mediul privat. Economie Ministerul Finanțelor: Asigurarea finanțării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă M.M.A.P. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională "Apele Române", Garda Națională de Mediu: Acțiuni de control, evaluare și îndrumare în domeniul siguranței iazurilor de decantare M.A.I. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență: Acțiuni de monitorizare a siguranței iazurilor de decantare Energie Măsura 3 - 9 obiective hidroenergetice, cuprinse în anexa la OUG 175/2022 , care ar urma să se finalizeze prin P.N.R.R. Lista barajelor care necesită finalizare și sunt în diferite faze de execuție din portofoliul Hidroelectrica S.A.: 1. Baraj Bumbești din cadrul obiectivului AHE Livezeni-Bumbești. Singurul obiect nefinalizat este scara de pești. Nu are rol în protecția împotriva inundațiilor. 2. Baraj Siriu din cadrul obiectivului AHE Siriu-Surduc. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor. 3. Baraj Rastolița din cadrul obiectivului AHE Rastolița. Este finalizat în proporție de 60% (pentru atingere cota finală de 760 mdM). Are rol de atenuare viituri pe râul Răstolița. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. 4. Treapta Câineni din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. Este finalizat în proporție de 60%. Nu are rol împotriva inundațiilor. 5. Treapta Lotrioara din cadrul obiectivului AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. În faza de proiectare. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R.. 6. Baraj Cornereva din cadrul obiectivului AHE Cerna-Belareca. Este finalizat în proporție de 80%. Nu are rol împotriva inundațiilor. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finantare P.N.N.R.. 7. Baraj Pașcani din cadrul obiectivului AHE Pașcani. Este finalizat în proporție de 70%. Are rol de atenuare viituri pe râul Siret. Obiectivul va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.N.R. 8. Baraj Vâja din cadrul obiectivului Complex hidrotehnic și energetic Cerna Motru Tismana Etapa a- II-a. Are rol de atenuare viituri. Va fi finalizat de Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R. 9. Centrala baraj Islaz. În faza de proiect. Are rol de atenuare viituri. Va fi investiție Hidroelectrica S.A. cu finanțare P.N.R.R. Referitor la AHE a râului Olt pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, au existat tentative de a transfera lacul de acumulare la A.N.A.R., având în vedere că acesta ar fi avut rol de protecție împotriva inundațiilor și preluarea viiturilor. Tentativele au eșuat, momentan se fac demersuri pentru renunțarea la acest obiectiv de investiții. Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a acestei măsuri sunt Guvernul României și Parlamentul României. Măsura 4. Elaborarea pentru barajele existente a unor regulamente de exploatare actualizate - nu este în competența Ministerului Energiei Instituțiile care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii de elaborare a unor regulamente de exploatare actualizate ar fi următoarele: Având în vedere că actualizarea acestor regulamente de exploatare ar surveni ca urmare a unor modificări efectuate în cadrul amenajării hidroenergetice, pentru punerea în aplicare a P.M.R.I. Ciclul II, atunci această actualizare va trebui să respecte prevederile Ordinului M.M.A.P. nr.76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală și a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă. Actualizarea se va efectua conform art.6 din Ordinul nr.76/2007 de către unități specializate și autorizate în studii, proiectare și consultanță pentru construcții hidrotehnice, aceste instituții fiind cele care ar putea oferi sprijin pentru punerea în aplicare a măsurii, precum și de către instituțiile care au competența de aprobare a acestor regulamente de exploatare, acestea fiind A.N.A.R. sau Administrațiile Bazinale de Apă după caz. 6. Întrucât instituția dumneavoastră joacă un rol de sprijin în punerea în implementarea unor măsuri, vă rugăm să indicați tipul de sprijin pe care îl puteți acorda instituției/instituțiilor cu rol de coordonare în implementare. Sector cu rol de sprijin Tip suport Agricultură Furnizează date referitoare la volumele evacuate prin sistemele de desecare - drenaj Păduri Supravegherea și avizarea tuturor lucrărilor silvice care se execută într-un bazin hidrografic torențial. Participarea la acțiuni comune cu instituțiile implicate RNP-ROMSILVA poate oferi sprijin instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea măsurii 3, prin resursa umană de care dispune, pentru promovarea, execuția și punerea în funcțiune a proiectelor care vizează atât lucrări de împădurire, cât și lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale Transport - sprijin privind finanțarea din fonduri europene (nerambursabile sau împrumut), unde este cazul, conform documentelor strategice aprobate (Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil, Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei); - asistență tehnică finanțată din fonduri europene privind expertiza externă - promovarea și aprobarea actelor normative (dacă este cazul) - personalul specializat din CESTRIN/Direcția tehnică/Departament Drumuri și lucrări de artă efectuează inspecții tehnice vizuale la podurile din administrarea SC CNAIR SA; de asemenea poate furniza informații în GIS: hârți tematice și analize spațiale - Starea tehnică a podurilor aflate în administrare - Punerea la dispoziției a documentațiilor pe care le deținem. Cercetare - formularea de opinii și propuneri de elaborare a măsurilor; - de implementare a acțiunilor; - participări în grupurile de lucru constituite în acest sens. Economie Consultanță în vederea actualizării normativelor de proiectare a iazurilor de decantare a sterilului provenit din industria extractivă. Energie Măsura 1: Hidroelectrica S.A. contactează I.N.H.G.A. pentru furnizarea prognozelor hidrologice. Măsura 2: nu este în competența Ministerului Energiei. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este transmiterea acestor restricții în aval de acumulări care sunt înscrise în regulamentele de exploatare aprobate de A.N.A.R./A.B.A. Măsura 5: Ministerul Energiei în calitatea de avizator. Sprijinul pe care îl putem oferi instituțiilor cu rol de coordonare în implementarea acestei măsuri este de a transmite propunerea de modificare/completare legislativă. Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanță a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul. 7. Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore/medii și scăzute. Provocări / Scor Mare Mediu Scăzut Nu este cazul Surse de finanțare 10 2 1 3 Prevederi legislative 4 10 2 Coordonare Inter- instituțională 7 4 2 1 Alte resurse necesare (achiziție teren, studii de cercetare etc.) 7 6 2 Dacă este cazul, vă rugăm să indicați alte provocări potențiale și să le evaluați. Vă rugăm să indicați aspectele legislative, dacă acestea sunt o provocare. Sector Alte provocări Aspecte legislative Cercetare - Dezvoltarea și utilizarea HUB inovative și parcurilor de specializare inteligentă; -Dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovative, cu sprijinul autorităților publice și private. - identificarea și monitorizarea parametrilor hidrologici (nivel/debit) în contextul schimbărilor climatice (tendințele de evoluție și arealele); - identificarea zonelor vulnerabile la inundații de pe teritoriul României; - reconectarea zonelor umede la albiile râurilor (realizarea unui inventar documentat al zonelor potențiale). 8. Există vreo altă măsură legată de obiectivele de management al riscului la inundații, pe care instituția dvs. ar putea să o implementeze/o va implementa în următorii 6 ani și ar trebui menționată în P.M.R.I. Ciclul II? Da Nu 2 13 Dacă răspunsul este da, vă rugăm să menționați și să justificați măsurile propuse Sector Măsuri Păduri - Împădurirea terenurilor cu grad mare de eroziune -Plantarea arborilor pentru fixarea malurilor - Verificarea atentă a parchetelor de exploatare de pe lângă cursurile de apă în vederea curățirii acestora corespunzător după terminarea procesului de exploatare Cercetare Lansarea de programe sectoriale la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării care să: - pună în valoare rezultatele proiectelor CDI din domeniul "specializării inteligente", energie, mediu și schimbări climatice; - permită inițierea unui lanț valoric prin care se integrează rezultatele proiectelor CDI în producția de noi materiale și tehnologii pentru realizarea de soluții inovative care să contribuie la reducerea riscurilor la inundații și optimizarea costurilor tipurilor de intervenții existente; - creeze proiecte trans-sectoriale inovative prin care sunt implementate măsuri integratoare. De exemple: sisteme de monitorizare care să utilizeze tehnologii informaționale și de comunicații de tip dronă, comunicații satelit, senzori High Tech cu asigurarea securității cibernetice a rețelelor construite și utilizate la nivelul solului, utilizarea de materiale, "smart" obișnuite în proiectele din domeniul eco-nano tehnologiilor; - permită inițierea și derularea de proiecte care sa urmărească dotarea și training asociat pentru AN Apele Române cu utilaje și echipamente de măsurare și supraveghere a infrastructurii de gospodărire a apelor precum și îmbunătățirea capacității de intervenții și acțiuni preventive de asigurare a capacităților existente la nivel național; - Lansarea unor apeluri de proiecte în cadrul PNCDI 2022 - 2027 dedicate exclusiv activităților de cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în parteneriat între operatorii economici și organizații de cercetare cu buget dedicat, având drept obiectiv demonstrarea funcționalității materialelor, metodologiilor și tehnologiilor inovative în condiții reale de funcționare (TRL7) și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european. - Utilizare Hub și Supersite Delta Dunării ca centru pentru C&I/educație pentru o viitoare generație de profesioniști și pentru dezvoltarea capabilități suplimentare în țările lor, în funcție de nevoile viitoare identificate, din cadrul proiectului DANUBIUS-RI de dezvoltare în infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită de relevanță globală - ESFRI. 9. Are instituția dumneavoastră strategii/planuri de dezvoltare pe termen mediu/lung care includ și măsuri de protecție a mediului (legate de adaptarea la schimbările climatice și de managementul riscului la inundații)? Da Nu În fază de elaborare/ aprobare 6 7 2 Dacă Da, vă rugăm să detaliați. Sector Strategii/Planuri Agricultură În curs de elaborare 1. Implementarea utilizării măsurilor verzi în amenajările de îmbunătățiri funciare 2. Reducerea consumului de energie 3. Utilizarea tehnologiilor și materialelor prietenoase cu mediul Păduri - Amenajamentele silvice, împădurirea terenurilor degradate, P.N.N.R. Energie Strategia Energetică a României ( aprobată prin HG) și Planul Național Integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice - niciunul dintre acestea nu au elemente specific privind gestionarea riscului la inundații Transport - Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 -Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta 4 Transport Sustenabil - Programul Transport 2021-2027 Cercetare Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin HG. nr. 933/2022 care cuprinde măsuri pentru protecția mediului relativ la adaptarea la schimbările climatice. În ceea ce privește managementul riscului la inundații, în strategie nu se regăsesc prevederi care să se refere strict la acest domeniu, însă se pot aplica prevederi pentru acest domeniu din obiectivele generale 1 și 2 stipulate în strategie, cum ar fi spre exemplu: Obiectiv General.1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare Obiectiv Strategic.1.5. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare Acțiuni A1. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale majore (schimbări climatice, schimbări tehnologice etc) se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri: Susținerea prin finanțare a proiectelor care vizează provocările societale (bază pentru apeluri deschise de proiecte și reper al participării în inițiative internaționale). Susținerea de soluții la probleme clar identificate, cu responsabilizarea și co-finanțarea diverselor instituții publice și/sau private prin lansarea de apeluri dedicate. Domeniul: Climă, energie și mobilitate Obiectiv General 2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente Obiectiv Strategic 2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni. Domeniile de specializare inteligentă la nivel național 2. Economie digitală și tehnologii spațiale 2.2 Rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor 2.3. Tehnologii pentru economia spațială 5.2 Materiale compozite inteligente 5.4. Materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică 6. Mediu și eco-tehnologii 6.1 Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului Include tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin rețele de senzori și date satelitare), precum și cele menite să îmbunătățească calitatea apelor, solului 6.2. Tehnologii pentru economia circulară Include tehnologiile pentru gestionarea deșeurilor (precum cele pentru colectarea și selectarea optimizată, filtrarea apei P5. Dezvoltarea capacității administrative la nivel regional, a actorilor implicați în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea RIS3 Nord-Est și dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile si nisele cu potențial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: Mediu - Nisele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) si Economie circulară. P2: Creșterea capacității companiilor de a inova si exploata potențialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea si internaționalizarea start-up / spin-off în domenii de specializare inteligentă, sprijinirea dezvoltării tehnologice si durabile a companiilor inovative (investiții inovative pentru noi tehnologii, transformare digitală si soluții de economie circulară), dezvoltarea unor soluții smart pentru dezvoltarea comunităților locale. Economie Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice, orizont 2035; Viziunea Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 este: „România 2035 - țară cu industrie minieră responsabilă si transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor": Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil si modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă si de protecție a mediului. 10. Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi elaborată o fișă de proiect care va deveni anexă la P.M.R.I. Ciclul II pentru a facilita punerea în aplicare a acestora. a) Ce măsuri considerați a fi o prioritate pentru sectorul dumneavoastră? Vă rugăm să indicați. Sector Prioritate Agricultură 1. Implementarea energiei verzi 2. Reducerea consumului de energie electrică Păduri 1. Împădurirea terenurilor degradate si a suprafețelor din fondul forestier național afectate de calamități în termen cât mai scurt. 2. Proiecte de împădurire care contribuie la reducerea riscului de inundații la nivel regional (în zonele identificate ca măsură generică în cadrul P.M.R.I. Ciclul II ) 3. Măsura 3 Transport 1. Adaptarea standardelor de proiectare si a procedurilor de planificare pentru infrastructura de transport, pentru a acoperi mai bine riscurile la inundații si pentru a preveni deteriorarea viitoare a infrastructurii de către inundații. 2. Mărirea capacității de tranzitare prin redimensionarea podurilor. 3. Mențiunea, pe baza unei clasificări, a gradului de risc la inundații pe sau, cu măsurile tehnice adecvate pentru reducerea riscului de exemplu reabilitarea unui pod, amenajare și protecție maluri, poziția balastierelor din albie. Interzicerea excavațiilor în albiile râurilor 4. Plan general întocmit cu A.N.R.M. (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) privind condițiile de eliberare a licențelor de exploatare a balastului din albia râurilor 5. Interzicerea defrișărilor care ar pune în pericol stabilitatea malurilor (ROMSILVA) 6. Execuția corecțiilor de albie să fie realizată de A.N.A.R. Cercetare Urmărirea transferului rezultatelor CDI din proiectele finanțate prin competițiile organizate de MCID, din bugetul național si din fondurile externe, prin utilizarea acestora pentru proiectele prevăzute de măsurile naționale pe inundații. b) Doriți să fiți consultat în procesul de elaborare a fișei de proiect? Vă rugăm să răspundeți cu da sau nu Dacă da, vă rugăm să comunicați reprezentantului instituției dumneavoastră din cadrul Grupului de lucru RO FLOODS pentru SECTORUL AGRICULTUR├â interesul și datele de contact. Sector Da Nu Persoană nominalizată Energie 2 Agricultură 2, măs. 3 Da: MADR, ANIF Păduri 2 Da: MMAP, RNP-ROMSILVA Transport 2 2 Da: MTI, CNAIR-DRDP Brașov Cercetare 1 Da: MCID Economie 1 Da: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciu Exploatare, Închideri Mine și Ecologizare 11. Sunteți informat despre faptul că P.M.R.I. Ciclul II și Programul său de măsuri, inclusiv cele naționale, vor deveni obligatorii odată ce vor fi aprobate de Guvernul României? Da Nu 12 2 De asemenea, vă rugăm să rețineți că România are obligații legate de monitorizarea periodică și raportarea progreselor înregistrate în implementarea Programului de măsuri. 12. Credeți că este important: a. Să fiți informat și consultat cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lista de măsuri naționale? Da Nu 15 1 b. Să aveți contact permanent cu autoritățile de management al riscului la inundații? Da Nu 13 3 c. Să fiți implicat active în dezvoltarea măsurilor naționale? Da Nu 14 2 13. Orice altă recomandare care ar trebui luată în considerare pentru dezvoltarea măsurilor naționale pentru sectorul dumneavoastră? Sector Recomandare Păduri Monitorizarea respectării aplicării măsurilor legale, proiectelor și planurilor în zonele de interes ale P.M.R.I. Transport 1. Existența unui program general de întreținere și curățare a albiei râurilor ce prezintă risc ridicat de inundații/viituri(sectoare) 2. Program Național de curățare/dragare a sedimentelor depuse în zona lacurilor de acumulare (acumulări formate în spatele barajelor) 3. Program Național de clasificare a zonelor cu potențial navigabil aferent marilor râuri (Prut, Siret, Argeș, Olt, Mureș etc.) 14. Specific pentru sectorul economie: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor industriale/iazuri de decantare, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora? Răspuns: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulează un program anual de închidere, ecologizare și monitorizare post închidere a obiectivelor miniere aprobate la închidere prin hotărâri de guvern, program în cadrul căruia se realizează lucrări de punere în siguranță și ecologizare a iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere. 15. Specific pentru sectorul energie:: Având în vedere cedările/instabilitățile depozitelor de zgură și cenușă, chiar și cu caracter local, care pot produce obturarea cursurilor de apă/inundarea zonelor învecinate, care sunt măsurile pentru asigurarea stabilității și siguranței acestora? Răspuns: Considerăm necesar ca structurile de control/monitorizare cu atribuții privind protecția mediului să aibă o mai mare implicare la nivelul operatorilor economici. De asemenea, considerăm că este necesar ca autoritățile cu responsabilități în domeniul protecției mediului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse, de remediere/corectare, cu mai mare implicare. 16. Notă sector transport aerian: Pentru infrastructura de transport aerian nu există o măsură cu prioritate ridicată privind obiectivele de management al riscului la inundații care ar trebui implementată imediat sau menționată în P.M.R.I. Ciclul II.
Anexa 15 Principalele provocări de implementare a
măsurilor verzi în România
La nivelul României există anumite provocări/dificultăți tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la:
● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă.
● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza managementului bazinului hidrografic din amonte și prin măsuri de tipul împăduririlor. Asemenea măsuri vor avea doar un efect limitat asupra reducerii debitelor maxime în timpul viiturilor și vor oferi în situații rare un grad de protecție adecvat în cazul probabilității de depășire a debitelor maxime de 1%.
Totodată, în România există provocări de natură instituțională și legislativă pentru implementarea proiectelor bazate pe măsuri verzi; această dificultate este luată în considerare prin scorul acordat criteriului de implementabilitate a alternativelor, în cadrul AMC. Aceste provocări includ:
● Suportul instituțional și legislativ pentru implementarea acestor măsuri de către alte autorități și în afara patrimoniului gestionat de A.B.A.-uri.
● Problema generată de procesul achiziționării terenurilor - care nu ar trebui să stopeze/să încetinească progresul implementării unor măsuri corecte/necesare (proprietatea terenurilor nu ar trebui să reprezinte un obstacol, analiza este necesar a fi realizată strict din punctul de vedere al gestionării riscului la inundații).
Ipoteze implicite de proiectare în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului
O analiză mai detaliată va fi efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Procedurilor de Mediu și deciziilor de aprobare și autorizare asociate.
Ipoteza implicită considerată în etapa de evaluare a strategiei și a opțiunilor este că, toate măsurile structurale vor deveni măsuri mai verzi sau măsuri gri-verzi. În etapa Studiului de Fezabilitate, aceste măsuri mai verzi vor fi detaliate. Acest lucru include integrarea unor măsuri de evitare, atenuare sau compensare a impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA.
Abordările verzi în managementul riscului la inundații reprezintă asocieri/combinații ale uneia sau mai multor tehnici. De exemplu, o așezare urbană, situată într-o zonă de câmpie, poate prezenta o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și măsuri gri. Acestea sunt specifice anumitor zone, ceea ce înseamnă că o soluție nu poate fi adecvată/potrivită tuturor în toate situațiile (a se vedea figura 1).
Figura 1. Reprezentare schematică a potențialelor
abordări verzi, gri-verzi, gri
Această secțiune prezintă exemple ale unora dintre provocările și soluțiile disponibile în România pentru a "înverzi" măsurile gri, cu alte cuvinte pentru a transforma măsurile gri în măsuri mai verzi. Sunt descrise ipotezele/abordările implicite de proiectare pentru măsurile selectate. Aceste ipoteze implicite de proiectare sunt necesare pentru a ne asigura că abordarea cea mai verde a acestor măsuri este luată în considerare de la bun început.
Măsuri de tipul acumulărilor nepermanente frontale și laterale
Un model tip de acumulări nepermanente este redat în figura 2. Pantele în lungul albiei majore dictează, în general, înălțimea (cota) digurilor de contur sau dispunerea acumulărilor în cascadă. În cazul albiilor puternic incizate/erodate, ambele tipuri de acumulări ar necesita excavații în albia majoră pentru a crea suficientă capacitate. La acestea se adaugă canale de drenaj pentru evacuarea apei după trecerea viiturii, dar și pentru drenarea apelor din precipitații. În unele situații este necesară pomparea apei pentru evacuare. Acumulările laterale pot fi amenajate ca simple zone de retenție, fără diguri de contur (unde configurația terenului permite acest lucru) sau ca poldere unde retenția se face între diguri de contur. În acest din urmă caz, cel mai probabil este necesară dimensionarea cotei digurilor peste nivelul maxim în regim natural.
Figura 2. Schematizare acumulări nepermanente frontale și laterale
Acumulările frontale au potențialul de a introduce/exercita presiuni suplimentare asupra conectivității longitudinale a cursului de apă. Aceste presiuni pot fi limitate printr-o proiectare adaptată. Acumulările laterale ar trebui să vizeze întotdeauna creșterea conectivității laterale, inclusiv cele care au nevoie de lucrări hidrotehnice pentru admisie/evacuare. Încă din faza Studiului de Fezabilitate, înaintea proiectării, performanța acumulării laterale trebuie testată la diverse scenarii de viituri.
Pentru a fi considerate măsuri verzi, acumulările nepermanente frontale sau laterale ar trebuie să îndeplinească următoarele cerințe.
1.
Acumulările frontale nu trebuie să altereze regimul natural al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume:
a)
să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului;
b)
să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă;
c)
să permită migrația peștilor.
2.
Acumulările nepermanente în general să nu necesite măsuri suplimentare de compensare a efectelor negative.
Nu orice măsură care necesită măsuri de atenuare sau de compensare poate fi considerată ca măsură verde. În general, proiectul poate fi considerat verde dacă măsurile de atenuare sau de compensare pentru un impact care duce la deteriorarea stării corpului de apă conform DCA, sunt incluse în descrierea proiectului (inbuilt design, de exemplu includerea unei măsuri de remeandrare sau restaurare a râului în aval de zona (naturală) de stocare a inundației). În contextul Directivelor Habitate și Păsări, măsurile de atenuare și de compensare vor fi identificate în cadrul procesului de evaluare adecvată, conform cerințelor.
Derivații cu descărcarea debitelor în același curs de apă, aval de zona de risc
Acest tip de derivații sunt asemănătoare cu acumulările nepermanente prin felul în care are loc admisia și evacuarea debitelor, cu diferența că debitele sunt tranzitate în aval de zona de risc în loc să fie reținute, în scopul reducerii debitului și nivelurilor pe cursul principal în zona de risc. Se aplică aceleași principii ca pentru acumulările nepermanente.
Regularizarea cursurilor de apă în scopul creșterii capacității de transport, creșterea capacității podurilor, protecții de maluri
Multe măsuri pot fi "înverzite" printr-o proiectare adaptată. Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfologice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate.
Figura 3. Schematizare albie etajată, în diverse regimuri de curgere
Anexa 16 Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate
identificate la nivelul A.B.A. Olt
Nr.
crt.
A.P.S.F.R./ Subbazin
Cod măsură
Nume măsură
Gradul de prioritizare
Autoritate Responsabilă
Sursa de finanțare
1
Bazin
M33
Măsuri prevăzute în cadrul Proiectului POIM “Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide " (include și măsuri de cod M31 și M41)
Critic
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național/ credite externe
2
Subbazin
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);
Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 10.925 ha (orizont de timp cca. 35 de ani); Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 328 ha (orizont de timp 10 de ani);
Ridicat
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget ROMSILVA/ P.N.R.R.
3
Subbazin
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);
Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 3.108 ha (orizont de timp cca. 35 de ani); Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 93 ha (orizont de timp 10 de ani)
Ridicat
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget ROMSILVA/ P.N.R.R.
4
Subbazin
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.);
Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 25888 ha (35 de ani); Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 777 ha (10 de ani)
Ridicat
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget ROMSILVA/ P.N.R.R.
1
Râul Olt - amonte Acumulare Arpaș
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt sector loc. Racoș - loc. Făgăraș
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt amonte Loc. Miercurea Ciuc (S=295 ha)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt amonte loc. Sânsimion (S = 258 ha)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt av. sector- loc. Cetățuia - loc. Tușnad (S= 254 ha)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt am confl. - r. Râul Negru (S=437 ha)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone inundabile r. Olt av. sector loc. Bod - loc. Feldioara (S=736 ha)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Consolidări de mal r. Pârâu Sărat (afl. r. Olt) în loc. Racoș (L_ms = L md = 0.45 km); consolidare Valea Mare (afl. r. Olt) în loc. Dopca (L_ms = L_md = 0.3 km); consolidare mal stâng av. ac. Veneția (L_ms = 1.1 km); consolidare afl. r. Olt în loc. Beclean (L_ms = L_md = 0.75 km); consolidare aval ac. Viștea, (L_md = 0.25 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, CJ
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Consolidări de mal r. Olt (L=27.50 km): în loc. Bălan, Sândominic, Tomești, Ineu, Cârța, Mădăraș, Siculeni, Tușnad, Lunca Câlnicului, bariere demontabile pe str. Brașovului loc. Jigodin - Băi (L = 0,7 km);
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, CJ
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite, L = 30 km: diguri noi pentru a forma incinte inelare în loc. Belin, Aita Mare, Apața, Ormeniș, Căpeni, Micloșoara, Racoș, Mateiaș, Dopca, Bogata Olteană, Ungra, Comana de Jos, Crihalma, Hălmeag, aval ac. Veneția, Făgăraș, av. ac. Voila, Feldioara
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite pe r. Olt (L =43.20 km) - diguri noi pentru a forma incinte inelare în loc. Bălan, Sândominic, Cârța, Dănești, Mădăraș, Siculeni, Ciceu, Miercurea Ciuc, Jigodin Băi, Sâncrăieni, Sântimbru, Sânsimion, Cetățuia, Vrabia, Tușnad, Tușnad Băi, Micfalău, Malnaș Băi, Olteni, Bodoc, Zoltan, Ilieni, Dobolii de Jos, Podu Oltului, Măieruș, Ariușd, Araci
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite pe r. Olt (L =2.18 km) - prelungire diguri de remuu r. Olt de la confluenta cu râul Debren în zonele critice
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, A.N.I.F. Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare diguri existente pe r. Olt (L= 15.75 km):în zona loc. Augustin, Dopca, Hoghiz, Ungra, Făgăraș
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare diguri existente pe r. Olt (L= 33.05 km): în zona loc. Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Miercurea Ciuc, Băile Jigodin, Sâncrăieni, Sântimbru, Cetățuia, Tușnad, Tușnadu Nou, Bodoc, Zoltan, Lunca Câlnicului, Podu Oltului, Ariușd, Araci, Bod, Hăghig, Afl. r. Olt, loc. Măieruș L = 0.4 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național/ P.N.R.R
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare diguri existente pe r. Olt (L= 3.039 km) - dig Olt mal drept la Sf. Gheorghe, dig Olt mal stâng la Chilieni
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri r. Olt, L= 15.75 km în zona loc. Augustin, Dopca, Hoghiz, Ungra, Făgăraș
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri r. Olt, L= 33.05 km în zona loc. Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Miercurea Ciuc, Băile Jigodin, Sâncrăieni, Sântimbru, Cetățuia, Tușnad, Tușnadu Nou, Bodoc, Zoltan, Lunca Câlnicului, Podu Oltului, Ariușd, Araci, Bod, Hăghig, Afl. r. Olt, loc. Măieruș L = 0.4 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național/ P.N.R.R.
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtare diguri existente r. Olt L=75.30 km: sector confl. Belin- confl. Baraolt, L= 45.4 km; L= 3.3 km; L= 21.8 km-sector Racoș - Ungra; L= 3.5 km - sector Crihalma- Comana L= 1,3 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Relocare dig L = 60.2 km și L = 46 km îndepărtare diguri existente r. Olt - în loc. Cârța, Dănești, Mădăraș, Racu, av. loc. Siculeni, av. loc. Jigodin Băi, Sântimbru, Sânsimion; îndepărtare dig r. Olt sector Cetățuia -Tușnad, loc. Chinchiș, Bod, av. loc. Araci; loc. Măieruș. Relocare dig existent r. Olt loc. Miercurea Ciuc, Zoltan, Bod, Araci, Feldioara, av. loc. Măieruș
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
2
Râul Olt - aval Acumulare Izbiceni, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei - Zona inundare mal stâng
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Realizarea pe malul drept a unui dig de închidere de 0.35 km și a unui dig în partea estică a localității Islaz în lungime de 5.5 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Refacere breșa existentă în digul mal drept în zona localității Izlaz pe o lungime de 0.4 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
3
Râul Racul - aval localitate Nădejdea
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe r. Racul amonte de localitatea Nădejdea cu un volum de cca. 0.5 mil. mc;
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe afl. dreapta Livezi amonte de localitatea Nădejdea cu un volum de cca. 0.5 mil.mc;
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe afl. stânga Țibrea aval de localitatea Mihăileni cu un volum de cca. 1 mil. mc;
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe afl. r. Țibrea aval de localitatea Mihăileni cu un volum de cca. 1 mil. mc;
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Prevederea unei consolidări de mal din zid de piatră aval de CFÎn localitatea Siculeni (L=0.25 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, CJ
Buget național/ P.N.N.R.
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri de remuu la confluența cu r. Olt L= 100 m pe malul stâng și L=300 m pe malul drept/dig pe malul drept amonte de drumul expres E578în zona loc. Racu L=250 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național/ P.N.N.R.
M35-RO43
Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)
Punerea în siguranță a barajului acumulării Frumoasa, amplasată pe r. Frumoasa, afluent de stânga al r. Racul
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
P.N.R.R.
4
Râul Fișag - aval localitate Ciucsângeorgiu, sector îndiguit
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare pod în zona localității Sânmartin - Drum european E578
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
7 buc. praguri aluviuni pe torenții din bazinul superior
Moderat
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri noi inelare pentru protecția loc. Cetățuia la confluență (L = 2.9 km pe malul drept), loc. Vrabia (L= 0.87 km pe malul stâng), precum și L=0.64 km în zona loc. Sânsimion
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea digurilor existente - pe malul stâng pe L= 0.8 km în zona loc. Sânmartin pentru închiderea liniei de apărare
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
P.N.R.R.
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri pe L= 0.8 km în zona loc. Sânmartin
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
P.N.R.R.
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Pe malul drept toată lungimea de dig existent (L = 9 km), iar pe malul stâng (L = 8.2 km )
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
5
Râul Valea Porumbelor localitate Sfântu Gheorghe
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe pârâul Valea Porumbelor amplasată în zona amonte a sectorului cu V Q0,5% = 0.60 mil. mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33- RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Ziduri de piatră amplasate în amonte de subtraversarea DN 12, L_ms— 310 m si L_md— 300 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare dig remuu Valea Porumbelor la Sf. Gheorghe mal drept L_supraînălțare = 390 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
6
Râul Debren - localitate Sfântu Gheorghe
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe r. Debren VQ0,5% = 0.38 mil. mc. Pe malul stâng a fost prevăzut un dig de contur L= 391 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Reprofilarea albiei r. Debren L= 1.3 km.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare dig remuu Debren la Sf. Gheorghe mal stâng L= 166 m și dig remuu Debren la Sf. Gheorghe mal drept L= 139 m, în zonele critice
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
7
Râul Râul Negru - aval localitate Lemnia și Târlung, sector îndiguit
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite pe o lungime de 5.95 km.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe R. Râul Negru pe o lungime de 27.7 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente pe r. Râul Negru (L = 27.86 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtare diguri pe r. Râul Negru pe o lungime de 44.6 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
8
Râul Brețcu - localitate Brețcu
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei (crearea unei lunci inundabile pe malul drept al r. Brețcu aval de localitate)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor - 3 poduri în localitatea Brețcu;
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Realizarea de dig din material local pe malul drept L= 100 m la ieșirea din localitate în prelungirea digului existent pentru a închide linia de apărare în terasamentul drumului național.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Demolare dig existent mal drept aval de localitate pe o lungime de 3450 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
9
Râul Estelnic localitate Lunga
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal pe r. Estelnic L= 0,25 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incintă îndiguită pe r. Estelnic pe o lungime de 1.1 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe R. Estelnic pe o lungime de 0.9 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Estelnic (L = 0,85 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Analiza posibilității de îndepărtarea a digurilor R. Estelnic pe o lungime de 0.95 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
10
Râul Cașin - aval confluență Valea Seacă
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei - zona aval loc. Sânzieni pe r. Casin
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei prin lucrări de montare bariere demontabile pe DN 11 în loc. Tg Secuiesc pe r. Cașin, L = 1.2 km și consolidări de mal, L= 3 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită R. Casin pe o lungime de 2 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe R. Cașin pe o lungime de 3.4 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Cașin (L = 3.36 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Analiza posibilității de relocare/îndepărtare a unor diguri pe r. Cașin L=9.6 km (5.8 km îndepărtare dig și 3.8 km relocare dig);
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
11
Râul Covasna - aval localitate Covasna, sector îndiguit
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal pe R. Covasna L=0.15 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, □
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită R. Covasna pe o lungime de 2.1 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe R. Covasna pe o lungime de 1.15 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Covasna (L = 1.17 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Analiza posibilității de îndepărtare a digurilor R. Covasna pe o lungime de 17.4 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
12
Râul Zizin (Dobromir) - aval localitate Zizin
M33-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Realizarea unei acumulări nepermanente în amonte de localitatea Zizin, cu un volum de cca. 1 mil.mc.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare 2 poduri în localitatea Zizin și 1 pod în localitatea Budila.
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe lungimea de 3.5 km în localitățile Zizin, Pușcărești și Budila.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
13
Râul Dobârlău - aval confluență Teliu amonte confluență Pârâul Greaca Mare
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei prin lucrări de consolidări de mal pe r. Dobârlău, L = 3,4 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită R. Dobârlău pe o lungime de 2.2 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe R. Dobârlău pe o lungime de 3 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Dobârlău (L = 2.98 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtarea digurilor de pe R. Dobârlău pe o lungime de 4.6 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
14
Râul Valea Neagră
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei -zona mlăștinoasa a r. Valea Neagră
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită R. Valea Neagră pe o lungime de 7.7 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente pe Valea Neagră pe o lungime de 2.4 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Valea Neagră (L = 2.33 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
15
Râul Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe râul Barsa amplasată în zona amonte a A.P.S.F.R.-ului: S1% =245 ha, V1%= 15.06 mil.mc, diguri de contur mal stâng L=1.8 km , mal drept L=2.11 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
16
Râul Turcul (Moieciu) - aval confluență Valea Grădiștei
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime)
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni pe torenții afluenți ai r. Turcul - 15 buc.
Moderat
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
17
Râul Ghimbășel - aval confluentă Pârâul Mic - amonte confluență Canal Timiș
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe râul Ghimbășel în zona amonte a A.P.S.F.R.-ului , S1% = 39.41 ha, V1% = 3.41 mil.mc , diguri de contur mal stâng de 1.32 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă pe râul Pârâul Mic, afluent al r. Ghimbășel în zona amonte a A.P.S.F.R.-ului: S1% = 41.73 ha, V1
= 3.54 mil.mc, diguri de contur mal stâng de 1.8 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite- L = 3.14 km pe r.Ghimbășel - parapet de apărare, loc. Cristian; dig L=340 m av. loc.Ghimbav
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
18
Râul Ghimbăsel - aval localitate Brașov, sector îndiguit
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite: Lms=1.07 km mun.Brașov-cartier Stupini; Lms= 1.31 km-Colonia Bod; Lmd =1.29 km -loc. Bod
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente- r. Ghimbăsel L=13.43 km-mun. Brașov: am. pod DJ103C-conf.Canal Timiș Lmd=2.08 km; av. conf. Canal Timiș-SE Lmd=1.35 km; av.SE-DN13 Lmd=2.6 km, av.DN13-pr.Timiș Lmd=3.1 km; av.pod DJ103C- DN13 Lms=4.3 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, alți deținători
Buget național/ P.N.R.R.
19
Râul Timiș - aval localitate Timișu de Jos
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionare poduri (2 poduri pe CF și 2 poduri rutiere în loc. Brașov pe r.Timiș)
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal de tipul zidurilor din piatra. (L = 0.2 km - Consolidare r. Timiș în loc. Brașov; L mal stâng = 1.0 km, L mal dr.=0.12 km - Consolidare r. Timiș în loc. Brașov)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, CJ
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită - Diguri noi pe r. Timiș, L=2.6 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
20
Râul Homorod amonte confluență Vulcănița, sector îndiguit
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri noi propuse în intravilanul localităților Vlădeni și Dumbrăvița/ (L=1.1 km) Diguri noi loc. Vlădeni (L=1 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (lungime 2.0 km).
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță (lungime 2.0 km);
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M35-RO43
Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor)
Acumularea nepermanentă Hamaradea V=4.35 mil. mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
21
Râul Homorod – aval Acumulare Dumbrăvița
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită :L =4.50 km pe r. Homorod - L = 1.9 km în zona loc. Feldioara; diguri noi în prelungirea celor existente pe r.Homorod, L = 2.6 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente, în special digurile din zona localităților tranzitate de râuri - r. Homorod L= 2.7 km - în zona loc. Feldioara
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță r. Homorod L= 2.7 km - în zona loc. Feldioara
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala a acestora pe r. Homorod : L = 18.4 km în zona am. loc. Feldioara
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
22
Râul Belinul Mare - localitate Belin
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare poduri 5 buc. situate în intravilanul loc. Belin
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe toată lungimea A.P.S.F.R.-ului (L = 4.5 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidare de mal (L = 2.9 km) în zona centrală a localității, bariere demontabile pe zidurile existente în zona loc. Belin (L=1 km) și 6 buc. praguri de fund
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri pentru a forma incinta inelară care se unesc cu digurile prevăzute pe r. Olt L = 1 km; Diguri pe malul drept al r. Belin în zona amonte a loc. Belin și loc. Belin Vale, L = 0.85 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtare diguri existente-mal stâng r. Belinul Mare și mal drept r. Belinul Mic, L = 2.6 km;
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
23
Râul Baraolt - aval localitate Herculian, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei - Zone inundabile r. Olt av. confl. Belin-confl. Baraolt
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal r. Baraolt în loc. Baraolt L=1.4 km și supraînălțare lucrări existente cu bariere demontabile L =3.2 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma o incinta îndiguită, L = 1.3 km - diguri noi pentru a forma incinte inelare r. Baraolt, loc. Baraolt
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare diguri existente pe r. Baraolt mal drept și mal stâng în zona loc. Baraolt, L = 1,3 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță (r. Baraolt, L= 1.3 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtare diguri existente r. Baraolt (L= 7.5 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
24
Râul Cormoș - aval confluență Coșa, sector îndiguit
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal r. Cormoș: în loc. Filia (L mal stâng = 1.2 km, L mal drept = 1.7 km); în loc. Brăduț (L mal stâng = 1.1 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente în zona localităților pentru a forma incinte îndiguite, L = 2.8 km - loc. Filia, L=0.8 km, loc. Doboșeni, L=1.2 km, loc. Tălișoara, L=0.8 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente, în special digurile din zona localităților tranzitate de râuri, L = 5.65 km: loc. Racoșul de Sus, L = 4.3 km; loc. Tălișoara, L = 0.15 km; loc. Doboșeni, L = 1.2 km.
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță (r. Cormos, L= 5.65 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Îndepărtare diguri existente r. Cormoș (L = 9.6km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
25
Râul Vârghiș localitate Vlăhița
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Menținerea zonei de retenție naturală a apei de cca. 15 ha amonte si aval de localitatea Vlăhița.
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare poduri 1 buc-pod strada Bradului.
Scăzut
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locala a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei pe ambele maluri în zona centrala a localității prin completarea zidurilor existente pe cca. 1 km de tipul ziduri din piatră zidită și 3 praguri de fund.
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
26
Râul Homorod - aval confluență Băile Homorod, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei -zona amonte Mărtiniș și zona de confluență pe r. Homorod
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor - podul de pe DJ 131A în zona loc. Comănești; - pod drum comunal loc. Rareș; - podul de pe DJ 131 în zona loc. Sânpaul; - podul de pe DJ 132B în zona loc. Orășeni; - pod drum comunal loc. Drăușeni; - pod CF loc. Rupea
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare/recalibrare pe traseul intravilan al cursurilor de apă ( 19 km pe r. Homorod);
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (cca. 5.8 km în dreptul loc. Cața, 4.9 km în loc. Homorod, 0.55 km în loc. Rupea Gara)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță (L = 10.37 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
27
Râul Homorodul Mic - aval localitate Merești - amonte localitate Satu Nou, sector îndiguit
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri noi am. Loc. Crăciunel, L = 400 m pe mal drept, L=200 m pe mal stâng; Dig av. MS loc. Crăciunel, L = 750 m; Loc. Ocland, L = 1250 m pe mal stâng; Diguri protecție loc. Satu Nou, L= 1600 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente L =0.62 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță L =0.62 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Relocarea unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora - L = 4.28 km astfel: amonte de loc. Crăciunel; aval de loc. Crăciunel; loc. Ocland
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
28
Râul Cozd - localitate Rupea, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei - zona amonte de DN 13 pe r. Cozd
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor - podul de pe DN 13 în zona loc. Rupea - podul de pe str. 1 Decembrie 1918 în zona loc. Rupea
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare/recalibrare pe traseul intravilan al cursurilor de apă (5.5 km pe r. Cozd);
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget
național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (4.2 km pe r. Cozd în loc. Rupea)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță pe r. Cozd (L = 5.08 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
29
Râul Șercaia (Șinca) - localitate Poiana Mărului
M31-RO13
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
Scăzut
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, C.J
Buget național
M31-RO14
Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii/gărdulețe)
Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi / valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii / gărdulețe)
Scăzut
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
M31-RO15
Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc).
Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și / sau în adâncime (prin împădurire) - necesită terasare, bariere erozionale, etc.
Scăzut
M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație) - 7 buc.
Scăzut
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
30
Râul Hurez - aval localitate Hurez, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei în suprafață de 39 ha
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO27
Realizarea de derivații de ape mari interbazinale
Finalizarea lucrărilor canalului de deviere pe partea stânga a localității Hurez
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire în dreptul cartierului Vlad Țepeș pe malul drept al r. Hurez
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M35-RO41
Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.)
Definitivarea lucrărilor la nodul hidrotehnic din zona amonte a localității și din zona debușării derivației în r. Hurez
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
31
Râul Sâmbăta - aval confluență Lisa
M31-RO16
Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți ( de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului)
Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți pe sectorul - amonte loc. Sâmbăta de Jos până la Mănăstirea Brâncoveanu
Scăzut
M.A.D.R.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Păstrarea zonelor de retenție naturală a apei
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
Lucrări de amenajare a torenților pe Valea Sâmbătă L=1.25 km
Scăzut
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
32
Râul Porumbacu - aval confluență Porumbăcel, sector îndiguit
M31
Măsuri prevăzute în cadrul proiectului POIM: "Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe Rama Nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide"
Critic
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național/ credite externe
33
Râul Cibin - localitate Sibiu, sector îndiguit
M24-RO7
Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații:
Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații:
Ridicat
M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire în lungime estimativă de 1.3 km (dig Cibin la Bungard mal stâng)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
P.N.R.R.
34
Râul Cisnădie localitate Cisnădioara - localitate Cisnădie
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă în zona amonte a localității Cisnădie în zona lacului de agrement cu V= 0.25 mil. mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea unui nr. de 8 poduri pe r. Cisnădie (str. Valea Argintului, str. Cistercienilor, DJ106C-loc. Cisnădioara; str. Argintului, str. Șipotului, str. Lungă, str. Podului, DJ 106D-loc. Cisnădie)
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe toată lungimea intravilan a râului (L = 7.5 km pe r. Cisnădie);
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Realizarea de consolidări de mal L=1.2 km aval confluența Cisnădie și Valea Popii; prevederea unui nr. de 15 praguri în localitățile Cisnădioara si Cisnădie
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
35
Râul Valea Popii - localitate Cisnădie
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor-3 buc. pe r. Valea Popii (podurile de pe: str. 1 Decembrie, str. Garofiței, DJ 106C loc. Cisnădie)
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe toată lungimea intravilan a râului (L = 2.4 km pe r. Valea Popii)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
36
Râul Hârtibaciu - aval localitate Retiș, sector îndiguit
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei - zona amonte Nochrich și zona Iacobeni
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă amonte loc. Agnita V=4.8 mil mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) Polder Cincșor (V =0.75 mil. mc)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
lucrări de reprofilare/recalibrare pe traseul intravilan al cursurilor de apă (18 km pe r. Hârtibaciu)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Dig mal stâng Retiș (L = 0.57 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente L-=0.6 km amonte, aval Agnita; suprainălțare dig 0.25 km la Alțâna (L = 0.85 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Relocare diguri ( L=24.6 km): 1 km la Brădeni; loc. Ruja 2.6 km MD/l.5 km MS; loc. Netus 1.6 km MD/1.1 km MS; aval Netus 1.3 km MD/3.5 km MS; 3.8 km la Alțâna, 7.4 km la Nocrich, 0.8 km aval Nocrich
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R.,M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
37
Râul Albac - aval confluență Rora, sector îndiguit
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă amonte loc. Vard V=2.8 mii mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor - podul de pe DC 27 loc. Retiș; - podul de pe DJ 105Dîn zona loc. Vard; - podul DJ105 loc. Agnita; - podul DC 45 loc. Hoșman;
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare/recalibrare pe traseul intravilan al cursurilor de apă (1 km pe r. Albac);
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță (L= 0.85 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
38
Râul Sadu - aval localitate Sadu, sector îndiguit
M31-RO18
Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale)
Lucrări de barare permeabile realizate în zona amonte A.P.S.F.R. până în dreptul acumulării Sadu II (10 buc.)
Ridicat
M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor -3 buc. în loc. Tălmaciu
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO26
Actualizarea/ modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascadă
Lacurile de acumulare Sadu II si Sadu V
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Hidroelectrica S.A., M.E.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Reprofilarea albiei r. Sadu pe toată lungimea A.P.S.F.R.-ului (L= 9 km);
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO30
Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora
Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora
Ridicat
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Buget național
M33-RO31
Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale
Ridicat
M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorități locale
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) - 12 buc.
Ridicat
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
39
Râul Lotru - aval Acumulare Brădișor
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor- 1 pod în loc. Săliștea
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie r. Lotru în zonele intravilanelor localităților Sălistea, Pășcoaia, Valea lui Stan, Brezoi (L=15 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
Se propun 4 buc. baraje de mici dimensiuni pt. reținerea aluviunilor pe torentul Râpa Brădișor și 2 buc. baraje de mici dimensiuni pe torentul Sturișor (torenți situați aval de barajul Bradișor);
Moderat
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare cu cca. 1 m a digului existent cu apărare de mal existent în zona Pășcoaia în lungime de 3112 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
40
Râul Lotru - aval confluență Pârâul Pietrii - localitate Voineșița
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor- 2 poduri de pe drumurile comunale și un pod pe DN 7Aîn loc. Voineasa
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei prin lucrări de reprofilare albie r. Lotru în loc. Voineasa (L=4.5 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație)
Se propun 8 buc. baraje de mici dimensiuni pt. reținerea aluviunilor pe torenții situați amonte de loc. Voineasa
Moderat
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
41
Râul Sălătrucel - aval confluență Valea Săcuienilor
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Păstrarea luncii inundabile în zona confluenței cu r. Olt pe malul stâng pe o suprafață de cca. 13.5 ha
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare a albiei, în zona localităților Berislăvești și Sălătrucel prin lucrări de reprofilare albie (two stage canal) pe o lungime de cca. 1 km
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Lucrări de supraînălțare diguri existente pe malul drept amonte de confluență pe o lungime de cca. 1.27 km
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
42
Râul Olănești - aval localitate Băile Olănești
M32-RO26
Actualizarea/ modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascadă
Acumulare Vlădesti
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Hidroelectrica S.A., M.E.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire - r. Olănești L= 0.45 km: Dig MS str. Valea Mosoroșii în zona loc. Valea Cheii, L=0.3 km; Dig MS, L=0.15 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M35-RO42
Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente)- prin decolmatare
Acumulare Vlădesti (colmatată)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Hidroelectrica S.A., M.E., Autorități locale, C.J.
Buget național
43
Râul Cheia - aval localitate Cheia
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) - r. Cheia L= 1.3 km: Dig MS am. DN 64, L=0.65 km; dig confl. r. Olănești cu r. Cheia, L = 0.5 km; Dig MD am. DN 64, L=0.15 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
44
Râul Govora
M31-RO13
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)
Scăzut
M.A.D.R., M.D.L.P.A, M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Păstrarea luncii inundabile în zona aval a localității Mogoșești pe o suprafață de cca. 17 ha.
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare a albiei pe o lungime de 10 km pe sectorul Stoenești-Mihăiești, cu lucrări de consolidări de mal din gabioane și praguri de fund
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Se propun lucrări de îndiguire - în zona amonte confl. râu Olt pe raza loc. Măgura și Munteni între DN 64, CF și statia de epurare L= 900 m, în aval de podul DN 64 pe malul drept L= 900 m
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
45
Râul Bistrița - aval localitate Frâncești
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zone de retenție naturală a apei -zona natural inundabilă între confluentă si linia de CF - S = cca. 210 ha
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Regularizarea albiei existente în zona localității Băbeni prin lucrări de consolidări de mal pe afluentul lazul Morților de tipul zid de piatră (L= 0.5 km) și supraînălțarea lucrărilor existente (zid beton) cu bariere demontabile, L = 0.35 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Realizarea unui dig din material local, înierbat în zona loc. Băbeni (pe afl. lazul Morților) aval de DN 64, L=0.95 km și amonte CF pe malul drept,L = 0.45 km, precum și L= 0.15 km pe malul stâng în zona loc. Tătărani
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Digurile existente pe malul drept al r. Bistrița și pe afluentul lazul Morților- L = 2.15 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
46
Râul Bistricioara - aval confluență Pârâul Lunga
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
Remeandrarea cursului de apă, în zona loc. Romanii de Jos amonte de podul DJ 669.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor (4 buc)- podul de pe str. Săliște, podul DJ 669 din loc. Romanii de Sus; podul DC 147 din loc. Romanii de Jos; podul DC 148 din loc. Bogdănești
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. Măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de recalibrare albie în zonele intravilane ale localităților tranzitate (L = 6.6 km): L = 2.5 km - loc. Romanii de Sus; L = 2.0 km - loc. Romanii de Jos; L = 2.1 km-loc. Bogdănești.
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
47
Râul Otăsău - localitate Bărbătești - localitate Surpatele
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei -în zona loc. tranzitate de r.Otăsău din cadrul A.P.S.F.R.-ului: consolidări de mal L=300 m, loc. Bărbătești; L=275 m Parohia Bodești; L=500 m amonte DN 67, loc. Bârzești; mal stâng L=300 m loc. Păușești- Otăsău
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Reprofilarea albiei existente în zona localităților tranzitate de r. Otăsău (L= 10 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente- in zona localității Bărbătești - suprainălțarea lucrărilor de consolidare existente pe o lungime de 3.142 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
48
Râul Topolog - aval localitate Ginerică
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Păstrarea luncii inundabile în zona extravilan a localităților.
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Se propun lucrări de îndiguire pe malul drept pe o lungime de 2 km loc. N. Bălcescu (Corbii din Vale).
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea (pe o lungime de 2.5 km loc. Galicea) și prelungirea cu L= 700 m pe malul drept a lucrărilor de îndiguire existente
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
49
Râul Luncavăț localitate Vaideeni - localitate Urși
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei) - consolidare de mal -cutii de gabioane pozate pe saltea de gabioane L= 800 m în zona loc. Vaideeni, L= 2100 m în zona loc. Horezu și 8 praguri de fund din piatră
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Dig de protecție din material local pe o lungime de 700 m în zona loc. Cârstănești
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
50
Râul Pesceana - aval confluență Gușoianca (Nevrăpeasa)
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea digului existent pe malul drept amonte de confluență pe o lungime de 1 km
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
51
Râul Strehăreți - aval confluență V. Coada Lungă
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire amonte/aval de podul DJ 546 (L= 1.1 km): Mal stâng amonte DJ 546 L= 150 m; Mal stâng aval DJ 546 L= 350 m, Mal drept aval DJ 546, L= 600 m
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
52
Râul Milcov
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Dig din material local în zona loc. Milcovu din Vale pe malul stâng aval pod DC 90 pe o lungime de cca. 1300 m, care să se racordeze cu digurile de pe r. Olt
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
53
Râul Dîrjov - aval localitate Buicesti
M31-RO17
Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (inel. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional)
Remeandrarea cursului de apă, în zona localității Valea Mare, aval de podul de pe drumul E 574 (L= 2.2 km).
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.A.D.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Recalibrare pod CF Slatina-Pitești.
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare Ibieîn zonele intravilan Buicesti (L= 1.1 km), Valea Mare (L=3.2 km), Barca, Zorleasca (L= 2.3 km), Brebeni (L= 8.5 km), Teiușu și Ipotești (L= 2.5 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire în zonele intravilan ale localităților - Buicești ( L = 0.85 km), Valea Mare (L = 0.7 km), Zorleasca (L = 0.4 km), Brebeni (L = 3.8 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
54
Râul Olteț - aval localitate Igoiu
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Păstrarea zonei inundabile în zona de confluență r. Călui cu r. Olteț, S = 565 ha
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea unui nr. de 5 poduri pe r. Olteț: pod DJ 605C Igoiu, pod strada comunală Alunu, pod DJ 605A Urzica, pod DJ 676F Turburea , pod DN 65 Balș
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO22
Realizarea de noi acumulări laterale (poldere)
Amenajare zonă inundabilă tip polder pe r. Olteț în zona aval a loc. Balș ( realizare deversor acces, deversor golire, sistem drenaj, eventuale diguri de contur), V= 0.3 mil. mc
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie r. Olteț (L= cca. 70 km), sector loc. Igoi u-Si nești-Grădiștea-Livezi-Pârâien ii de Sus, sector loc.Benești- Dobriceni, sector loc.Morunglav-Balș, sector loc. Mărgăritești-Fălcoiu
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de consolidări de mal r. Olteț (amonte loc. Bălcești MD-L = 0.9 km; aval DN 65 MD loc. Balș-L = 0.8 km; am. loc. Mărgăritești-L = 1.1 km) și bariere demontabile pe DC 75 loc. Părăușani- L=0.55 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Prelungirea digurilor existente pentru a crea incinte inelare îndiguite și realizarea unei a doua linii de apărare în lungime totală de 17.37 km: loc. Igoiu (L=0.07 km); loc. Sinești (L = 0.6 km); dig protecție în loc. Livezi L=0.6 km; digîn loc. Urzica, L= 1.2 km; dig protecție în loc. Livezi, L=0.4 km; loc. Balș (L=5.3 km); în loc. Mărgăritești, Rusăneștii de Sus ( L = 4.2 km ); în amonte de DN 64 în loc. Osica și Bobu ( L=4.5 km )
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțarea digurilor existente pe r. Olteț (L= 22.55 km): în zona loc. Igoiu (L=0.6 km;) în zona loc. Alunu (L=3.1 km); în zona loc. Dobriceni (L=1.2 km); în zona loc. Morunglav (L=2.55 km); amonte confluența r. Olt (L=15.1 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță
Reabilitare diguri existente în vederea exploatării în condiții de siguranță (L=22.55 km);
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz)
Lîndepărtare dig = 8.9 km si L relocare dig = 1.4 km
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți deținători
Buget național
55
Râul Târâia - localitate Polovragi
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare frontală nepermanentă, V= 1 mil.mc
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare poduri și podețe de pe străzile comunale și ulițe -15 poduri și podețe în localitatea Polovraci;
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe lungimea intravilan a localității Polovragi (L= cca. 5 km)
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
56
Râul Târâia - localitate Turcești - localitate Dămțeni
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare 2 poduri: podul DJ 605 A în localitatea Turcești și podul DC 135 în localitatea Dealu Aluniș
Scăzut
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Recalibrarea albiei pe cca. 1 km în amonte de cele două poduri.
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație)
Lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni - 10 bucăți praguri de mici dimensiuni pe torenți.
Scăzut
M.M.A.P., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Lucrări de îndiguire în lungime estimativă de 1 km ( dig Târâia la Dealu Aluniș md )
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național/ P.N.N.R.
57
Râul Călui - localitate Călui
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Realizarea unor lucrări de consolidări de mal din gabioane pe r. Călui (L=0.55 km)
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Dig în zona loc. Călui ( L = 0.85 km); dig în zona loc. Oboga (L = 0.15 km )
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
58
Râul Geamărtălui - aval confluență Pârâul Mijlociu
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor (6 buc):pod DJ 643A în zona loc. Gaia; Pod DJ 643A loc. Gaia; Pod stradă loc. Murgași; Pod DN 65C aval loc. Murgași; Pod DC 191 loc. Prisaca, Pod DJ 643A loc. Pescărești
Moderat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Diguri din material local înierbat pentru a forma incinte inelare: loc. Gaia L = 0.8 km;aval loc. Gaia L = 0.2 km; loc. Murgași L = 1.9 km; aval loc. Prisaca L = 0.35 km; loc. Pescărești L = 0.55 km
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
59
Râul Iminog - aval localitate Bălteni
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare
Realizare dig de protecție mal stâng în zona loc. Bărcănești pe o lungime L= 800 m; prelungirea digurilor mal drept/ mal stâng, în zona loc. Vâlcele, pe o lungime L=2700 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente
Supraînălțare diguri existente (5.4 km) și a drumului de exploatare în zona loc. Izvoarele pe o lungime de L = 1422 m
Moderat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt
Buget național
60
Râul Ciocârlia localitate Coteana
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor
Redimensionare 3 poduri
Scăzut
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de reprofilare albie pe o lungime de 0,8 Km în zona intravilan a localității
Scăzut
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
61
Râul Teslui - aval localitate Motoci
M31-RO19
Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă)
Zonă de retenție naturală a apei (S = 698 ha).
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă amonte de loc. Motoci V=13.6 mil. mc
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)
Acumulare nepermanentă amonte de loc. Drăgotești V= 22 mil. mc
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionarea podurilor 9 buc.:-2 buc. loc. Mischii, 1 pod loc. Mlecănești, 2 buc. loc. Ghercești, 1 pod loc. Pielești, 1 pod loc. Preajba de Jos, 1 pod loc. Preajba de Pădure, 1 pod loc. Dobrosloveni.
Ridicat
M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J.
Buget național
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei (inel. măsuri de stabilizare a albiei)
Lucrări de regularizare locală a albiei-r. Teslui pe zonele intravilane (L = 76 km) proiectul "Reabilitarea ecologică a r. Teslui în vederea atingerii obiectivelor de mediu pe sectorul confl.Lunga - confl. Olt, jud. Olt"
Ridicat
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, Autorități locale, C.J.
Buget național
62
Municipiul Caracal - inundații din sursă pluvială
M34-RO38
Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS)
Realizarea unui Plan de Management al Apelor Pluviale pentru municipiul Caracal
Critic
M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Olt, M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, C.J.
Buget național
Anexa 17 Fișe descriptive aferente proiectelor
prioritare la nivelul A.B.A. Olt
P-03-Bârsa (Proiect integral)
1.
Introducere și justificarea propunerii
1.1.
Localizarea proiectului
ABA
Olt
Zona proiectului
Bazinul superior al r. Olt si anume afluenții săi: r. Timiș, r. Bârsa, r. Ghimbășel
APFSR-uri incluse
APSFR A017F r. Ghimbășel - aval conf. Pârâul Mic - amonte conf. Canal Timiș APSFR A018F r. Ghimbășel-aval localitate Brașov, sector îndiguit APSFR A015F r. Bârsa - aval cartier Stupini, sector îndiguit APSFR A019FF r. Timiș - aval localitate Timișul de Jos
Localități cu risc la inundații aflate in zona proiectului
Râșnov, Cristian, Ghimbav, Brașov, Colonia Bod
1.2.
Descrierea proiectului
Figura 1: Zona de studiu a proiectului
Figura 2: Schema sinoptică a proiectului
1.3.
Justificarea proiectului
Zona inundată (1%)
6963.6 ha
Populație afectată (1%)
6,417
Pagube totale (AEO)
27.9 mii euro
Oportunitate implementare măsuri verzi
În zona depresiunii Brașovului, râul Olt are o albie meandrată cu o lățime considerabilă, iar afluenții care drenează zona Brașovului produc în momentul apariției undei de viitură o zonă inundabilă semnificativă. Mecanismul de inundare este distinct față de al râului Olt. Revărsările din perioada viiturilor sunt datorate în principal capacităților limitate a podurilor existente (r. Timiș), datorită deversărilor peste coronamentul digurilor existente (r. Ghimbășel) sau cumulate - atât poduri subdimensionate cât și deversarea peste cotele lucrărilor de apărare existente (r. Bârsa). Datorita zonelor extinse cu potențial de stocare si atenuare există oportunități ridicate de a rezolva problema inundabilității folosind pe cât posibil măsuri prietenoase cu mediul.
Rezumatul justificării
Zona de analiză a prezentului proiect este una cu un risc ridicat la inundații, fiind totodată de maximă importanță socio-economică în cadrul BH Olt - (Municipiul Brașov alături de localitățile aferente râurilor Bârsa, Ghimbășel și Timiș expuse riscului la inundații).
Există oportunități solide pentru o abordare prietenoase cu mediul a reducerii riscului la inundații, printr-o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și complementare acestora, cu potențial ridicat de finanțare prin fonduri UE.
Mai jos este detaliat riscul existent pe fiecare APSFR:
APSFR A015F Bârsa - afluent de stânga al râului Olt și străbate localitatea Brașov, cartierul Stupini. în aval de pista aeroportului Brașov râul Bârsa este echipat cu diguri dimensionate la probabilitatea de depășire de 10%. Pentru viitura de Q1% in aval de DN 13 se produc inundații cu revărsări pe ambele maluri, inundând locuințe, anexe gospodărești și obiective socio-economice.
APSFR A017F și A018F Ghimbășel - afluent de dreapta al râului Bârsa și străbate localitățile: Râșnov, Cristian, Ghimbav, Brașov și Colonia Bod. Pentru viitura de Q1% râul Ghimbășel se revarsă prin depășirea cotelor lucrărilor de apărare existente atât in localitatea Cristian, cât și în localitatea Ghimbav, apa deplasându-se peste maluri către râul Bârsa și spre localitatea Brașov.
APSFR A019FF Timiș - afluent de dreapta al râului Ghimbășel și străbate localitățile Săcele, Brașov, Sânpetru. Până în zona industrială Brașov, respectiv până la podul CF, râul Timiș nu produce inundații cu excepția unei zone unde apa deversează și se scurge către partea estică a Brașovului inundând câteva depouri de cale ferată. Între podul CF și șoseaua de centură a Brașovului râul Timiș se revarsă pe ambele maluri inundând in special malul stâng unde se afla obiective socio-economice din Cartierul Coresi. După șoseaua de centură râul Timiș are o albie meandrată, însă terasamentul de cale ferată funcționează ca o linie de apărare limitând zona inundată.
2.
Descrierea măsurilor propuse
2.1.
Obiective hidraulice și standarde de protecție
Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor
Strategiei Naționale
de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung
Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.
Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect
Standard de protecție
Lista localităților asociate cu standardul de protecție
1%
Râșnov, Cristian, Ghimbav, Săcele, Sânpetru, Colonia Bod, Bod
0.5%
-
0.2%
Brașov
01%
-
2.2.
Prezentarea alternativelor
Alternativa 1 și 2
Prezentul proiect aplicat pe o parte din APSFR-urile aflate în sub-bazinul r. Bârsa, parte componenta a Gușterului 03-X007 analizat la nivelul fazei de elaborare a Strategiilor ASPFR.
Conform strategiei elaborate pentru Clusterul 03-X007 alternativele 1 și 2 au avut o serie de măsuri distincte propuse doar pentru r. Olt iar pentru ASPFR-urile și afluenții din bazinul r. Bârsa a fost păstrat același set de măsuri. Astfel că pentru r. Bârsa, r. Ghimbășel, R. Timiș (și parte din afluenți acestora) din cele două alternative a rezultat următorul set de măsuri:
• Propunere de acumulări nepermanente în bazinul superior al r. Ghimbășel (2 acumulări) si r. Bârsa (3 acumulări);
• Realizarea unui polder în zona de confluență a r. Ghimbășel cu r. Bârsa cu un volum de 3,8 mil. mc;
• Redimensionarea unor poduri pentru mărirea capacitații de tranzitare - 4 buc. pe r. Timiș, 1 buc. r. Ghimbășel, 2 buc. pe r. Bârsa;
• Lucrări de consolidări de mal de tip zid de piatră în zonele intravilane unde albiile sunt înguste și locuințele sunt apropiate de mal;
• Supraînălțarea unor diguri existente;
• Realizarea unor diguri noi;
• Analiza relocării/îndepărtării unor diguri existente.
Pe lângă setul de măsuri prezentat anterior, cele două alternative conțin, de asemenea, măsurile de mentenanță și/sau supraînălțare diguri existente incluse în PNNR pentru râurile din sub-bazinul Bârsei.
Pentru afluenți propunerea de lucrări poate fi etapizată, în sensul ca vor fi realizate în prima etapa acumulări nepermanente si poldere, lucrări de redimensionare poduri, eventual relocarea unor diguri existente, apoi, după modelarea hidraulică a acestor propuneri, dacă mai este necesar, se vor realiza si lucrări de consolidări de mal, supraînălțări de diguri, care vor fi dimensionate corespunzător cu rezultatele modelării.
Alternativa 3
Conform strategiei elaborate pentru Clusterul 03-X007, elementul central al celei de-a treia alternative a fost asigurarea protecției pentru viiturile cu probabilitatea de depășire 10% la nivelul întregului cluster (r. Olt, r. Bârsa, r. Ghimbășel, r. Timiș și r. Homorod). Astfel că pentru sub-bazinul analizat in cadrul acestui proiect (bazinul r. Bârsa) nu au fost propuse noi măsuri și lucrări de apărare împotriva inundațiilor, menținându-se stadiul actual de amenajare. Trebuie menționat faptul că măsurile de mentenanță și/sau supraînălțare diguri existente incluse in PNNR sunt păstrate în această alternativă.
Notă: Acest proiect a beneficiat de o modelare hidraulică detaliată, având la dispoziție date cu acuratețe bună și foarte bună. Modelarea a permis evaluarea hidraulică a fiecărei măsuri Tn parte, indicând astfel eficienta măsurilor și/sau necesitarea ajustării sau schimbării acestora, ceea ce face posibilă identificarea unei noi alternative, optimizate, ca alternativă preferată. Se precizează că primele 2 alternative, prezentate anterior, sunt rezultatul unei analize realizate strict pe baza hărților de hazard existente (scenariul de bază disponibil din Ciclul 1 în cazul r. Bârsa, pentru r. Timiș și r. Ghimbășel scenariile de bază sunt disponibile din Ciclul 2) care oferă o imagine statică, fără informații detaliate.
În cadrul acestui proiect, scenariul de bază pe r. Bârsa a fost actualizat pe toată lungimea ASPFR-ului, măsurile indicate în cele 2 alternative inițiale au fost modelate hidraulic și analizat beneficiul pe care îl au asupra întregului ASPFR. Toate aceste lucruri au dus la abordarea unei noi alternative și promovarea ei ca alternativa preferată.
Alternativa 4
Alternativa 4 reprezintă o adaptare a strategiei din alternativele 1 și 2, rafinată în urma unei analize bazate pe modelarea hidraulică a ASPFR urilor cât și a celor mai importanți afluenți din bazinul r. Bârsa. Alternativa are un potențial foarte ridicat de implementare a măsurilor prietenoase cu mediul.
Elementul central al alternativei 4 îl reprezintă realizarea de acumulări nepermanente in vederea atenuării undelor de viitură amplasate strategic la nivelul bazinului r. Bârsa, având ca scop protejarea localităților din zona expusă la risc și care să conducă la un volum de lucrări structurale minimal în aval de acestea.
Unul din amplasamentele cheie pentru realizarea acumulării nepermanente de pe r. Bârsa este aval de confluența cu r. Turcu, aceasta fiind zona principală care colectează debitul pe majoritatea bazinul (până la confluența cu r. Ghimbășel).
Celălalt amplasament cheie este în zona de confluență a r. Ghimbășel cu r. Pârâul Mic, deoarece este zona principală care colectează debitul format la nivelul sub-bazinului r. Ghimbășel. Astfel in această zonă au fost propuse două acumulări nepermanente, una pe r. Ghimbășel. amonte de confluența cu r. Pârâul Mic și cealaltă pe r. Pârâul Mic, amonte de confluența cu r. Ghimbășel.
Supraînălțarea sau aducerea la cotă a digurilor existente se va considera preponderent local, acestea suprapunându-se cu măsurile din cadrul PNNR, lungimea acestora variind în funcție de gradul de afectare. Pentru diminuarea riscului la inundații mai sunt necesare lucrări de apărare pe distanțe relativ scurte sub forma de parapeți de protecție sau diguri in zonele cele mai expuse.
2.3.
Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi
Alternativa preferată
Alternativa 4
Alternativa 4 a rezultat ca alternativă de sine stătătoare, care integrează măsuri din alternativele propuse anterior, dar și măsuri noi. Abordarea de bază se referă la atenuarea debitelor în acumulări nepermanente. Acumulările au fost implementate în model și testate, una cate una, din amonte spre aval, astfel încât sa se poate evalua eficiența fiecăreia în parte si să se optimizeze amplasamentul și dimensiunea lucrărilor din aval.
Justificare
Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:
• alternativa are la bază măsuri verzi/gri;
• reduc riscul la inundații semnificativ și măresc garda lucrărilor existente.
• măsurile implementate nu întrerup conectivitatea longitudinală a râului, având astfel beneficii asupra biodiversității zonei;
• este diminuată influența debitelor maxime pe r. Olt (râu colector) aval de confluența cu r. Bârsa conducând la debite și niveluri mai reduse pe perioada evenimentelor de inundație
• dimensiunea lucrărilor structurale este redusă semnificativ și utilizată cu aplicare strict locală;
• sunt reziliente la schimbări climatice;
Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 3)
Cod măsură
Tip măsură
Râu
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări nepermanente (frontale) pe r. Bârsa
Acumularea nepermanentă de pe râul Barsa este amplasată in zona amonte a APSFR-ului (03-AQ15F) si a drumului E68 ce are următoarele caracteristici:
(S1%= 245 ha, V1%= 15.06 mil.mc Hmax= 16.25 m; lungime baraj = 1.9 km; 2 goliri = 3.2 x 2 m; lățime deversor cu nivel liber 25 m.; acumularea include și diguri de contur, mal stâng de 1.8 km (Hmed = 5.5 m), mal drept de 2.11 km (Hmed = 6m)
Bârsa
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări nepermanente (frontale) pe r. Ghimbășel 03- A017F:
Acumularea nepermanentă de pe râul Ghimbăsel este amplasată în zona amonte a APSFR-ului si a drumului E73A ce are următoarele caracteristici:
(S1% = 39.41 ha, V1%= 3.41 mil.mc Hmax = 22.25 m; lungime baraj = 510 m; golire = 2.2 x 2 m; lățime deversor cu nivel liber 25 m.; acumularea include și diguri de contur mal stâng de 1.32 km (Hmed = 8 m).
Ghimbășel
M32-RO21
Realizarea de noi acumulări nepermanente (frontale) pe r. Pârâul Mic:
Acumularea nepermanentă de pe râul Pârâul Mic, afluent al r. Ghimbășel este amplasată în zona amonte a APSFR-ului si a drumului E73A ce are următoarele caracteristici:
(S1%= 41.73 ha, V1%= 3.54 mil.mc Hmax = 21.75 m; lungime baraj = 300 m; golire = 1.8 x 2 m; lățime deversor cu nivel liber 25 m.; acumularea include și diguri de contur mal stâng de 1.8 km (Hmed = 9 m).
Pârâul Mic
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (lucrări incluse în PNRR)
Pentru atingerea gradului de apărare conform
HG 846/2010 , în zona mun. Brașov, s-a impus măsura de suprainălțare a digurilor de pe malul drept, cartier Stupini, orașul Brașov, dar și un dig de pe malul stâng, cartier Stupini, orașul Brașov.
Digurile pentru care este analizată măsura de supraînălțare sunt:
- dig, localitatea Brașov, MD, amonte pot DJ103C - conf. Pr. Canal Timiș, L = 2.08 km - închideri locale, supraînălțare locală aproximativ 0.5 – 1 m;
- dig, localitatea Brașov, MD, aval conf. Pr. Canal. Timiș - până la canal stație epurare, L = 1.35 km - închideri locale, supraînălțare locală aproximativ 0.5 - 1 m;
- dig, localitate Brașov, MD, aval canal stație de epurare până la DN13 - L = 2.6 km - închideri locale, supraînălțare locală aproximativ 0.5 -1 m;
- dig, localitatea Brașov, MD, aval DN13 - Mal stâng pr. Timiș, L = 3.1 km, închideri locale, supraînălțare locală aproximativ 0.5 - 1 m;
- dig, localitatea Brașov, MS-aval pod DJ103C până la DN13-L = 4.3 km, - închideri locale, supraînălțare locală aproximativ 0.5 - 1 m;
Ghimbășel
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (in zona localităților)/ Construirea unei a doua linii de apărare
- parapet de apărare, L = 1,58km MS, Hmax = 0,8 m, parapet de beton locale pentru protecția intravilanului localității Cristian;
- parapet de apărare, L = 1,22km MD, Hmax =0,8 m, parapet de beton locale pentru protecția intravilanului localității Cristian;
- dig de apărare, L = 340 m MS, Hmax - 1,6 m aval localitatea Ghimbav;
- dig de apărare, L = 1,07 km MS, Hmax = l,7 m, oraș Brașov- cartier Stupini;
- dig de apărare, L = 1,31 km MS, Hmax = l,5m, localitate a Colonia Bod;
- dig de apărarea, L = 1,29 km MD, Hmax = 1,9 m, localitatea Bod.
Ghimbăsel
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).
• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 10.925 ha (orizont de timp cca 35 de ani);
• Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 328ha (orizont de timp 10 de ani);
NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:
• Un factor de implementare, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabilă a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.
• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.
Factorul de implementabilitate este menit să surprindă incertitudinea procesului de angajare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri si implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.
Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare si mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).
Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat Subinvestiția I.1.A “SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).
B.H. Bârsa, B.H.
Ghimbășel, B.H. Timiș
Figura 3 Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și
limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală
3.
Cadrul social și de mediu
3.1.
Teste de robustețe
Directiva Cadru Apă
Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului la inundații propuse pentru Ghimbășel, Bârsa & Timiș (03-X007) sunt susceptibile de a avea un impact asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.
• Cantitatea și dinamica debitului: Principalele măsuri de implementare a acumulărilor sunt susceptibile de a modifica regimul hidrologic în timp precum și viteza apei. Modelarea sugerează că debitul de bază nu va fi modificat ca urmare a măsurilor, însă acumulările vor fi utilizate în perioadele ape mari, cantitatea de apă din albie va fi modificată și ulterior, va schimba regimul hidrologic în aval si managementul sedimentelor.
• Conectarea la corpurile de apă subterană. Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă intre albia minoră, zona hipodermică și apele subterane mai adânci și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații in care acesta este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).
• Continuitatea râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un impact asupra conectivității laterale existente (conectivitatea dintre lunca inundabilă și cursul de apă) și anume acumulările vor crește gradul de conectivitate cu lunca inundabilă și vor oferi, de asemenea, oportunități de creștere a habitatului și a biodiversității. Cu toate acestea, este probabil ca lucrările propuse să aibă un impact asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate in aval). în timp ce modelarea sugerează că măsura propusă nu va schimba debitul de bază, structura golirii de fund din beton va avea un impact asupra continuității longitudinale și va reduce frecvența/ extinderea inundației in albia majoră.
• Variația adâncimii și lățimii răului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica morfologia albiei râului. Alte măsuri suplimentare ar putea necesita lucrări de apărare, care ar trebui să fie amplasate la distanță față de rău pentru a proteja orașul/orașele și, prin urmare, nu se așteaptă ca acestea să interfereze cu procesele râului (adâncime/lățime).
• Structura și substratul albiei râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a avea un impact asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din interiorul albiei râului. Acumulările pot duce la depunerea de sedimente fine, fapt ce poate modifica disponibilitatea granulometrică pentru a forma caracteristici morfologice și forma patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru condiții de habitat diverse.
• Structura zonei riverane: Lucrările propuse sunt susceptibile de a duce la o pierdere directă sau indirectă temporară a vegetației din zona riverană.
Directiva Habitate
Chiar dacă in bazinul r. Bârsa sunt prezente o serie de situri Natura 2000 cum ar fi: Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, ROSPA0145 Piatra Craiului (inclusiv Parcul Național Piatra Craiului), ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0013 Bucegi (inclusiv Parcul Natural Bucegi) și ROSCI0415 Lunca Bârsei, măsurile propuse în cadrul acestui Proiect nu se suprapun cu nici unul dintre aceste situri, fiind localizate la limita ariilor naturale protejate, având potențial de a afecta local, limitat și temporar speciile și habitatele din zona de influență a măsurii.
Zona de influență a măsurii vizând menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinul superior al cursului de apă (M31-R010) pe râul Ghimbășel se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi (inclusiv Parcul Natural Bucegi), având efecte pozitive asupra obiectivelor de conservare ale ariilor protejate, prin potențialul de a crește suprafața unor habitate de interes conservativ.
Schimbări climatice
Acumulările nepermanente atenuează debitele și implicit nivelurile pe perioada de inundații diminuând presiunea asupra lucrărilor de apărare și, prin urmare, vor oferi un anumit grad de rezistență incorporată. Modelarea confirma modul în care această reducere asigură factorul de siguranță necesar (gardă) al lucrărilor de apărare existente.
Construirea de noi lucrări de apărare sau reabilitarea și supraînalțarea celor existente sub formă de diguri sau parapeți, reprezintă măsuri conservatoare de protecție împotriva inundațiilor. Ca structură fixă, măsura nu se va adapta automat la schimbările condițiilor și, în unele cazuri, poate limita răspunsul râului la modificările regimului de curgere sau regimului de sedimente. Rezultatele modelării indica limitele de inundabilitate in scenariul amenajat și dacă prezintă zone noi ce pot fi afectate de inundații.
Modelarea confirmă faptul că măsurile propuse oferă protecție la probabilitatea anuala de depășire 1% plus schimbări climatice. Evenimente extreme de schimbări climatice adițional celor luate în calcul ar duce la un risc rezidual (similar cu rezultatele modelării Q0,1% din scenariul amenajat). Există oportunități pentru managementul la inundații in viitor prin măsuri adaptabile.
3.2.
Implicarea părților interesate
Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului fost publicată spre consultare publică, în timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun comentariu.
Se recomandă ca A.B.A. Olt să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Autoritățile locale/U.A.T.- le implicate, ROMSILVA/deținători privați după caz, A.N.P.A.
4.
Evaluarea fezabilității proiectului
4.1.
Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic
Abordarea utilizată în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilor
Riscul privind acest proiect este dat de toate cele patru ASPFR-uri studiate. Pentru toate ASPFR-urile sunt depășite malurile (stâng/drept) acest lucru ducând la o inundare semnificativă a Municipiului Brașov și a localităților din împrejurime. Strategia de bază în ceea ce privește acest proiect a fost aceea de reducere a debitelor și nivelurilor în zonele afectate de inundații.
Pentru testarea eficienței măsurilor a fost utilizate o serie de modele combinate 1D + 2D (r. Ghimbășel) sau 2D (R. Bârsa) construite în cadrul ciclului 2 pentru toate ASPFR-urile, utilizând soft-ul HEC-Ras. Modelele au la bază date de precizie ridicată (ridicări topo-batimetrice și DTM cu rezoluție 0.5 m/1 m împreună cu date hidrologice furnizate de INHGA în anul 2022/2023).
Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor Figura 4: Hidrograf de debit r. Bârsa în regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării
Râu Bârsa în urma analizei rezultatelor obținute în scenariul de bază, s-a observat că lucrările de îndiguire existente pe zona ASPFR-ului sunt depășite și nu pot oferi standardul de protecție de 1%. Astfel încât, strategia privind acest râu a fost aceea de reducere a debitelor maxime cu ajutorul unei acumulări nepermanente amplasată amonte de zona ASPFR, în amonte cu aproximativ 170 m de drumul E68. În urma modelării hidraulice a acumulării propuse se obțin următoarele rezultate:
Graficul din Figura 4 reprezintă hidrograful de debit pentru r. Bârsa in regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării.
Se poate observa că pentru debitul Q1% acumularea realizează o atenuare semnificativă.
Imagine*)
Figura 4: Hidrograf de debit r. Bârsa în regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării
În tabelul următor sunt prezentate toate probabilitățile de depășire cu valorile lor maxime de debit în regim existent și după ce acestea au fost propagate prin acumulare nepermanentă de pe r. Bârsa
Probabilitate de depășire
Q regim existent
[mc/s]
Q atenuat acumularea nepermanentă r. Bârsa
[mc/s]
Grad de atenuare
[%]
0.1%
533.10
294.51
44.75
0.2%
472.40
237.49
49.73
0.5%
382.70
156.26
59.17
1%
312.48
106.65
65.87
1%C
361.04
136.61
62.16
10%
116.51
68.32
41.36
33%
27.59
27.23
1.31
Măsura propusă pe r. Bârsa îndeplinește obiectivul hidraulic reducând semnificativ unda de viitură propagată în aval de acumularea propusă, cât și îndeplinirea standardului de protecție de 1% pe toată lungimea ASPFR-ului r. Bârsa. Acest lucru poate fi observat în secțiunea de mai jos (fig. 7), unde sunt prezentate diferențele dintre limitele de inundabilitate pre și post implementare proiect, punând în evidență reducerea hazardului la inundații.
Râu Ghimbășel
Pentru reducerea riscului la inundații pe r. Ghimbășel strategia de bază a fost atenuare undelor de viitură în zona amonte de localitățile afectate. Acest lucru a fost realizat prin implementarea a două acumulări nepermanente, una situată pe r. Ghimbășel amonte confluența cu r. Pârâul Mic iar cealaltă pe r. Pârâul Mic amonte de confluența cu r. Ghimbășel, ambele aflate amonte de localitatea Râșnov.
Graficul din figura 5 reprezintă hidrograful de debit pentru r. Ghimbășel în regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării.
Se poate observa că pentru debitul Q.1% acumularea realizează o atenuare semnificativă.
Imagine**)
Figura 5: Hidrograful de debit pentru R. Ghimbășel în regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării
În tabelul următor sunt prezentate toate probabilitățile de depășire cu valorile lor maxime de debit în regim existent și după ce acestea au fost propagate prin acumulare nepermanentă de pe r. Ghimbășel
Probabilitate de depășire
Q regim existent
[mc/s]
Q atenuat acumularea nepermanentă r. Ghimbășel
[mc/s]
Grad de atenuare
[%]
0.1%
210.86
133.22
36.82
0.2%
185.10
95.54
48.38
0.5%
149.53
51.55
65.53
1%
122.51
4756
60.86
1%C
147.06
51.24
65.16
10%
45.43
32.31
28.88
33%
19.24
18.30
4.91
Graficul din imaginea 6 reprezintă hidrograful de debit pentru r. Pârâul Mic, afluent de dreapta al r. Ghimbășel in regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării.
Se poate observa că pentru debitul Q1% acumularea realizează o atenuare semnificativă
Imagine***)
Figura 6: Hidrograful de debit pentru R. Pârâul Mic, afluent de dreapta al r. Ghimbășel în regim natural și hidrograful de debit defluent în urma realizării acumulării
În tabelul de mai jos sunt prezentate toate probabilitățile de depășire cu valorile lor maxime de debit în regim existent și după ce acestea au fost propagate prin acumulare nepermanentă de pe r. Pârâul Mic
Probabilitate de depășire
Q regim existent
[mc/s]
Q atenuat acumularea nepermanentă r. Pârâul Mic
[mc/s]
Grad de atenuare
[%]
0.1%
233.35
169.97
27.16
0.2%
204.96
133.41
34.91
0.5%
165.67
79.49
52.02
1%
135.90
37.22
72.61
1%C
163.00
75.62
53.60
10%
50.41
26.30
47.82
33%
22.56
17.23
23.61
În urma implementării celor două acumulări nepermanente, în zona aval de acestea s-a observat necesitatea unor noi lucrări de îndiguire/parapeți de apărare locale de dimensiuni reduse. Totodată este necesară și reabilitarea și/sau supraînălțarea lucrărilor existente pentru atingerea gradului de protecție. Pentru aceste diguri s-a propus și o gardă de 50 cm, rezultatele modelării indică că această gardă este suficientă pentru a asigura reziliența lucrărilor la schimbări climatice.
Măsurile propuse pe râul Ghimbășel atenuează semnificativ unda de viitură in aval de acumulările propuse, reducând riscul la inundații pentru toate localitățile din aval.
Din cauza incertitudinii și a lipsei de fiabilitate a datelor topo-batimetrice în zona localității Ghimbav de pe râul Ghimbășel, evaluarea măsurilor s-a concentrat pe sectorul amonte și a aval de localitatea Ghimbav. Sectorul de râu care străbate localitatea Ghimbav cuprins intre drumului DN73G și până la ieșirea din localitate trebuie reevaluat. Pentru realizarea acestui lucru este necesară actualizarea batimetriei și modelului numeric al terenului acolo unde este cazul, cât și remodelarea zonei, de preferință într-un singur model hidraulic, care să includă tot ASPFR-ul. Rezultatele modelării arată ca e râul Timiș este generată de către un pod CF subdimensionat localizat în municipiul Brașov. Fiabilitatea unei eventuale măsuri este condiționată de un set de date și studii de teren detaliate ce vor fi utilizate pentru o analiză detaliata a zonei într-o etapa viitoare. Se recomandă in acest sens, analizarea unei derivații în zona amonte a r. Timiș care va direcționa debitele de ape mari în r. Ourbav și construirea unei acumulări nepermanente pe acest râu, care să reducă potențialul impactul rezidual al r. Timiș în Municipiul Brașov;
Figurile 3-4,3*5 și 3*6, de mai jos, prezintă comparația dintre limita de inundabilitate pre și post implementare proiect punând în evidență reducerea hazardului la inundații.
*)
**)
***)
Figura 7: Limita de inundabilitate pre și post
implementare proiect Q1% - r. Bârsa - 03-A015F
Figura 8: Limita de inundabilitate pre și post
implementare proiect Q1% - r. Ghimbășel - 03-A017F
Figura 9: Limita de inundabilitate pre și post
implementare proiect Q1% - r. Ghimbășel - 03-A018F
4.2.
Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu
Pagube evitate prin măsurile propuse
Nota: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură
Pagube totale evitate (1%)
euro 188,130,424
Populație protejată (1%)
5456
Pagube evitate pentru obiectivele culturale
Obiective culturale protejate (1%)
4
Costul estimat al măsurilor
Investiția inițială (capital): 246.186.901 EUR
Înlocuire (în anul 31): 4.736.156 EUR
Mentenanță (anuală): 1.2290.431 EUR
Împădurire: 983.245 ÷ 3.277.484 EUR (Min-Max)
Costuri pentru atenuarea impactului asupra mediului și crearea de potențiale habitate naturale: 3.395.681 EUR
Sursa de finanțare
Bugetul de Stat / Fonduri Europene
Rezumat
Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil, cu următoarele considerente cheie necesare în etapa de Studiu de fezabilitate:
• Măsurile propuse pentru râurile din bazinul r. Bârsa reduc riscul la inundații in zona ASPFR-urilor și sunt fiabile și în cazul scenariului cu schimbări climatice;
• Reducerea debitelor maxime pe r. Olt (râu colector) aval de confluența cu r. Bârsa;
• Nu este întreruptă conectivitatea hidraulică în lungul râurilor;
• Îmbunătățirea condițiilor de curgere în aval prin atenuarea semnificativă a debitului maxim pentru diferite AEP;
• Se recomandă analiza din punct de vedere hidraulic a unor relocări de diguri atât pe r. Bârsa cât și pe r. Ghimbășel în viitoare studii de fezabilitate;
• Din cauza incertitudinii și a lipsei de fiabilitate a datelor topo-batimetrice in zona localității Ghimbav de pe râul Ghimbășel, evaluarea măsurilor s-a concentrat pe sectorul amonte și a aval de localitatea Ghimbav. Sectorul de râu care străbate localitatea Ghimbav cuprins între drumului DN73G și până la ieșirea din localitate trebuie reevaluat. Pentru realizarea acestui lucru este necesară actualizarea batimetriei și modelului numeric al terenului acolo unde este cazul, cât și remodelarea zonei, de preferință într-un singur model hidraulic, care să includă tot ASPFR-ul. Această zonă are un grad ridicat la inundații, prin urmare, ar trebui să aibă prioritate într-o etapă viitoare;
• Proiectul propus nu include nicio măsură de gestionare a riscului la inundații pe r. Timiș. într-o etapă viitoare se recomandă analizarea unei derivații în zona amonte a r. Timiș care va direcționa debitele de ape mari în r. Durbav și construirea unei acumulări nepermanente pe acest râu, care să reducă potențialul impactul rezidual al r. Timiș în Municipiul Brașov;
• Datorită specificului de construire a caselor din anumite zone (sate) alte Transilvaniei ar trebui regândit modul de analiză și modelare a râurilor care străbat astfel de zone. Se recomandă ca în viitoarele scenarii să se țină cont de acest specific de construire astfel încât construcțiile existente în zona râului pentru care nu există întreruperi ale frontului stradal construit să reprezinte o a doua linie de apărare, iar hărțile de hazard să reflecte existența acestor construcții (e.g. acest tip de construcții nu ar trebui eliminate din modelul digital de teren dacă sunt realizate modele hidraulice 2D);
• De asemenea în zonele în care nu este eliminat total riscul al inundații se recomandă o serie de măsuri locale ce pot fi implementate la nivel de gospodărie (e.g. izolarea clădirilor la inundații prin utilizarea de bariere mobile de protecție împotriva inundațiilor amplasate în zona căilor de acces);
• În situația identificării și confirmării prezenței unor eventuale specii de plante invazive, se recomandă acțiuni de control și eradicare a acestora pentru a elimina riscul ca acestea să prezinte o constrângere sau întârziere în implementarea oricărui proiect în etapele viitoare.
NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.
P-04-Olt (Proiectul integrat)
1.
Introducere și justificarea propunerii
1.1.
Localizarea proiectului
ABA
Olt
Zona proiectului
Bazinul superior al r. Olt și anume afluenții săi: r. Debren, r. Valea Porumbelor și un sector de 13 km pe r. Olt (amonte și aval de localitatea Sf. Gheorghe - de la Ghidfalău până la Coșeni)
APFSR-uri incluse
Cluster X007 - APSFR A01F r. Olt (amonte și aval de localitatea Sf. Gheorghe - de la Ghidfalău până la Coșeni)
Cluster X009 - APSFR A005F r. Valea Porumbelor - localitatea Sf. Gheorghe
Cluster X009 - APSFR A006F r. Debren - localitatea Sf. Gheorghe
Localități cu risc la inundații aflate în zona proiectului
Sfântu Gheorghe
1.2.
Descrierea proiectului
Figura 1: Zona de studiu a proiectului
Figura 2: Schema sinoptică a proiectului
1.3.
Justificarea proiectului
Oportunitate implementare măsuri verzi
În zona orașului Sf. Gheorghe pe malul drept al r. Olt există o zonă depresionară care este inundată atât din cursul râului Debren, cât și de râul Vale Porumbelor. În ceea ce privește r. Olt, lucrările de apărare existente sunt deversate pentru viituri cu probabilitatea de 1%.
Datorită zonei extinse cu potențial de stocare și atenuare există oportunități ridicate de a rezolva problema inundabilității folosind măsuri verzi.
Alte justificări
Râul Valea Porumbelor tranzitează pe o distanță mai scurtă municipiul Sf. Gheorghe și nu este amenajat pe sectorul intravilan, însă în zona DN 12 râul este canalizat pe o porțiune de 130 m. Râul Debren are un parcurs mai lung prin Orașul Sf. Gheorghe.
Ambele cursuri de apă provoacă inundații și la probabilitatea de 10%. Pentru Valea Porumbelor punctul critic este cursul canalizat din zona drumului național, iar pentru râul Debren podurile care tranversează râul și care au capacitate insuficientă de tranzitare. Pentru viitura de 1% zona inundată se întinde în aval, pe malul drept al râului Olt, până la digurile de pe Valea Zâmbrenii, fiind practic inundată o mare suprafață din localitate.
Râul Olt (amonte și aval de orașul Sf. Gheorghe pe lungimea de 13 km) produce
inundații prin revărsarea peste digurile existente pe malul drept la viitura de 1%, zona vulnerabilă fiind în special confluența cu r. Debren.
2.
Descrierea măsurilor propuse
2.1.
Obiective hidraulice și standarde de protecție
Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor
Strategiei Naționale
de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung
Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.
Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect
Localitate
Tip
Standard de protecție
Sfântul Gheorghe
Municipiu
0.5%
2.2.
Prezentarea alternativelor
Alternativa 1
Prima alternativă (este o alternativă îmbunătățită față de cea prezentă în fișă de POM) se bazează pe amenajări hidrotehnice pe r. Debren cât și pe r. Valea Porumbelor.
Pentru r. Debren proiectul de la care se pleacă este:
“AMENAJĂRI HIDROTEHNICE PE PÂRÂUL DEBREN ÎN MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE. JUD. COVASNA” întocmit în anul 2022: Realizarea unei acumulări nepermanente pe r. Debren amonte de loc Sf. Gheorghe cu un volum maxim de 0,4 mil. mc.
Alternativa 2
A doua alternativă se bazează pe realizarea unor lucrări de reprofilare albie r. Debren si r. Valea Porumbelor pe zona intravilană a loc. Sf. Gheorghe, măriră capacitații de tranzitare a zonei canalizate din centrul orașului a r. Valea Porumbelor și mărirea capacitații de tranzitare a podurilor de pe r. Debren.
2.3.
Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi
Alternativa preferată
Alternativa 1 (varianta îmbunătățită)
Urmează a fi determinate
Pe baza viitoarei analize de AST și datorită potențialului ridicat de implementare a unei abordări verzi, va rezulta alternativa preferată. Măsurile alternativei vor fi ierarhizate în funcție de eficiența hidraulică potențială și testate prin modelare. Inițial, în etapa de propunere de măsuri se va identificata o listă lungă de măsuri, iar prin procesul de ierarhizare și modelare se va definitiva care sunt măsurile necesare pentru atingerea obiectivului hidraulic
Justificare
Se va avea in vedere ca masurile furnizate de alternativa preferată să prezinte următoarele beneficii:
• să asigure apărarea localităților aflate la risc
• să fie rezidențe la schimbări climatice
• să fie masuri veni, adaptabile
• să reducă riscului la inundații si să mărească garda lucrărilor existente.
Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 3)
Cod măsura
Tip măsură
Râu
M32-RO21
Realizarea unei acumulări nepermanente
Amplasarea și dimensionarea acumulării nepermanente a ținut cont de specificațiile din Aviz ANAR 103/05.09. 2022, iar din modelare au rezultat următoarele caracteristici: L_coronament = 220 m, H_max = 10.8 m , S_0,05 = 9.7 ha, V_0,05%.= 0.38 mil mc.
Pe malul stâng a fost prevăzut un dig de contur cu o lungime de 391 m și cu o înălțime maximă de 4.0 m în zona de racordare la baraj începând să scadă spre amonte până la 0.3 m.
Debren
M32-RO21
Realizarea unei acumulări nepermanente
Acumularea nepermanentă de pe pârâul Valea Porumbelor este amplasată in zona amonte a sectorului analizat și are următoarele caracteristici: L_coronament = 137 m, H_max = 13.15 m, S_0,05%
= 11.2 ha, V0,5% = 0.60 mil mc
V. Porumbelor
M33-RO29
Lucrări de regularizare locală a albiei
Conform specificațiilor din Aviz AMAR 103/05.09.2022 s-a realizat reprofilarea albiei minore a râului Debren cu o lățime de 7 m la nivelul talvegului, pe o lungime de aproximativ 1.3 km.
Debren
M33 - RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților)/ Construirea a doua linii de apărare
În vederea atingerii unui grad de protecție adecvat, au fost implementate în model ziduri de piatră amplasate în amonte de subtraversarea DN 12, pe o lungime de 310 m pe malul stâng cu o înălțime medie de 0,7 - 0,8 m și pe malul drept pe o lungime de 300 m rezultând o înălțime cuprinsă între 0.6 și 0.9 m în lungul sectorului.
V. Porumbelor
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților)/Construirea a doua linii de apărare
În contextul reducerii potențialelor pagube, au fost prelungite digurile de remuu de pe r. Olt de la confluența cu râul Debren și, prin modelare, a reieșit o înălțime medie a acestora de 1.2 m, în zonele critice de până la 2.4 m, și o lungime de aproximativ 500 m pe malul stâng al râului Debren, iar pe malul drept înălțimea medie este de 1.1 m, în zonele critice de până la 2.4 m, pe o lungime de 520 m.
De asemenea, în zona podului de pe E578 (str. 1 Decembrie 1918), în vederea asigurării standardului de protecție, a fost închisă linia de apărare în culeea podului pe o lungime de 60m cu o înălțime medie a digului de aproximativ 2.0m; în aceasta zonă fie nu exista încă digul de închidere la momentul realizării măsurătorilor topobatimetrice, fie nu a fost reprezentat corespunzător in DTM.
Olt
M33 - RO34
Supraînălțarea lucrărilor existente
Pentru atingerea gradului de apărare conform
HG 846/2010 , în zona mun. Sfântu Gheorghe, s-a impus măsura de supraînălțare a digurilor de pe malul drept, dintre pârâul Debren și pârâul Valea Porumbelor, dar și un dig de pe malul stâng, din zona aval a municipiului.
Digurile pentru care este analizată măsura de supraînălțare sunt:
- dig Olt la Sf. Gheorghe tr. I md (VIII-1_MD_500+000 - 499+079_DL): Lsupraînălțare = 920 m, H_mediu = 0.4 m, în zonele critice H_max = 0.7 - 0.8 m
- dig remuu Valea Porumbelor la Sf. Gheorghe md (VIII-1_MD_499+000 - 498+000_DR_VIII-1.40a): L_supraînălțare = 390 m, H_medie = 0.6 m
- dig Olt la Sf. Gheorghe tr. II md (cod dig VIII-1_MD_499+000 - 498+000_DL): L_supraînălțare = 1080 m, H_mediu = 0.5 m, în zonele critice H_max = 1.0 m
- dig remuu Debren la Sf. Gheorghe ms (VIII-1_MD_499+000 - 498+000_DR_VIII-1.40a): L_supraînălțare = 166 m, H_mediu = 0.5 m, în zonele critice H_max = 0.7-0.8 m
dig remuu Debren la Sf. Gheorghe md (VIII-1_MD_498+048 - 498+048_DR_VIII -1.41): L_supraînălțare = 139 m, H_mediu = 0.9 m
- dig Olt la Sf. Gheorghe tr. III md (VIII-1_MD_498+048- 497+540_DL): = 409 m, H_mediu = 1.1 m
- dig Olt la Chilieni tr. II ms (VIII-1_MS_494+522 - 493+020_DL) în două zone:
1. în zona mediană a digului L_supraînălțare = 520 m, H_mediu = 0,6 – 0,7 m
2. în zona aval în punctul de racordare în versant: L_supraînălțare = 110 m, H_mediu = 0. 6m, în zonele critice de până la 1.1 m
În cadrul modelării a fost considerat și "dig Olt Sf. Gheorghe - Sâncraiu md" (VIII-1_MD_494+000 - 489+720_DL) dar, în urma analizei zonei s-a constatat că acesta nu face obiectul supraînălțării întrucât în incinta protejată se găsesc în principal terenuri extravilane/terenuri agricole care, în conformitate cu
H.G. 846/2010 , sunt protejate la evenimente cu probabilitatea de apariție sub 1%.
Nota: Pentru cotele finale ale digurilor s-a ținut cont de cotele din zona de racord al podurilor la drumuri, acestea fiind păstrate la nivelul din teren.
Olt
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).
• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 25888 ha (orizont de timp 35 de ani);
• Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 777 ha (orizont de timp 10 de ani);
NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i s-au aplicat doi factori de corecție:
• Un factor de implementabilitate, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabila a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.
• Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.
Factorul de implementabilitate este menit să surprindă incertitudinea procesului de angajare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor. Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).
Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifică și prin faptul că mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2: PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția I.1.A"SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).
B.h. Olt
Figura 3: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și
limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 0,5% în situația actuală
3.
Cadrul social și de mediu
3.1.
Teste de robustețe
Directiva Cadru Apa
Orice activitate în albia râului sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului de inundații propuse pentru Sfântu Gheorghe (03-X007 Olt, 03-X009 Valea Porumbelor, Debren) sunt susceptibile de a avea un potențial impact asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apa și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.
- Cantitatea și dinamica debitului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica regimul hidrologic în timp precum și viteza apei. în timp ce modelarea sugerează că debitul inițial din cele două acumulări nepermanente nu va fi afectat, este posibil să se producă modificări ale regimului de curgere în aval de Valea Porumbelor și Debren.
- Conectarea la corpurile de apă subterană: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă între albia minoră, zona hipodermică și apele subterane mai adânci și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații în care acesta este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).
- Continuitatea râului: Lucrările propuse (M33-RO36) sunt susceptibile de a avea un impact asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu râul). Este de așteptat ca această măsură care vizează supraînălțarea digurilor de a lungul râului Olt, Valea Porumbelor și Debren să restricționeze conectivitatea laterală cu lunca inundabilă, deși sunt necesare mai multe detalii cu privire la distanța față de râu la care este posibil ca aceste diguri să fie amplasate. Dacă acestea sunt distanțate față de râu, acest lucru ar putea îmbunătăți conectivitatea luncii inundabile, însă proximitatea satului/orașului limitează distanța de amplasare. Această măsură va fi pusă în aplicare numai dacă modelarea sugerează că este necesară. Se consideră că acumulările propuse nu ar trebui să modifice debitul inițial, deși structurile din beton care permit admisia și ieșirea apei din acumulare ar putea avea un impact asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate în aval pe toată lungimea râului). Din cauza văii cu versanți abrupți, înălțimea și lungimea structurii pot fi de dimensiuni considerabile.
- Variația adâncimii și lățimii râului: Lucrările propuse sunt susceptibile de a modifica morfologia albiei râului. Acumulările, deși dimensiunea/volumul nu sunt încă cunoscute, vor modifica adâncimea și lățimea albiei, la fel ca și necesitatea unor lucrări suplimentare de dragare a acesteia.
- Structura și substratul albiei râului: Este posibil ca lucrările propuse să aibă un potențial impact asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din interiorul albiei minore. Acumulările pot acționa pentru a reține sedimentele cu granulație mai fină, modificând granulometria particulelor în aval, ceea ce poate duce la o pierdere a caracteristicilor morfologice și forma patului albiei minore, care sunt considerate esențiale pentru diverse condiții de habitat. Orice lucrări de regularizare propuse (draga re/excava re) în albia râului ar trebui, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra structurii și substratului albiei râului.
- Structura zonei riverane: Este probabil ca lucrările propuse (de exemplu, 2 x acumulări) să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană prin construirea acumulărilor. Acest lucru poate duce la o anumită pierdere de vegetație terestră care oferă umbră valoroasă pentru pești. în plus, orice înălțare a digurilor de-a lungul cursurilor de apă poate duce, de asemenea, la pierderea de vegetație.
În etapele viitoare de fezabilitate mai detaliate este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte ale DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a facilita deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se analizeze dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul. Cum ar fi impactul potențial care ar putea apărea în urma propunerilor, care includ principalele măsuri de construire a două acumulări situate pe afluenții râului Olt: Valea Porumbelor și Debren Bumbuieni. Dimensiunea/capacitatea/ volumul acumulărilor nu sunt pe deplin cunoscute în prezent. Sunt propuse măsuri suplimentare care implică supraînălțarea digurilor existente și lucrări locale de regularizare a albiei râului, inclusiv lărgirea și/sau dragarea acesteia, care ar trebui să aibă un impact potențial asupra Elementelor de Calitate ale corpului de apă din DCA. Este probabil ca aceste măsuri să fie puse în aplicare numai dacă modelarea sugerează că sunt necesare.
Directiva Habitate
Implementarea măsurilor privind realizarea celor două acumulări nepermanente, pe pârâul Debren și pârâul Valea Porumbelor (M32-RO21) este localizată la limita sitului Natura 2000 ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, lucrările fiind realizate în aval față de aria protejată, astfel încât riscul existenței unui impact negativ asupra obiectivelor de conservare este nesemnificativ.
Lucrările de regularizare locală a albiei (M33-RO29) ce se vor realiza pe Valea Porumbelor se suprapun pe o distanță de aproximat 4 m lungime cu situl ROSCI0329 Oltul Superior. Cu toate acestea, având în vedere caracterul puternic antropizat al zonelor în care se implementează măsurile, estimăm că impactul asupra ariilor naturale protejate va fi nesemnificativ.
Schimbări climatice
Pentru Olt măsurile propuse de proiect asigură protecția zonelor urbane din Sf Gheorghe la standardul de proiectare țintă de 0,5% AEP. Evenimentul AEP de 0,2% poate fi utilizat ca un indicator al impactului schimbărilor climatice. În AEP 0.2% nivelurile apei sunt cu 400 mm mai mari decât AEP 0.5% ceea ce determină depășirea unui tronson de dig pe malul drept al Oltului între Debren și Porombelor (dig Olt la Sf. Gheorghe tr. II md VIII -1_MD_499+000- 498+000_DL). De asemenea, există o depășire minoră a digului din amonte de Valea Porumbelor (dig Olt la Sf. Gheorghe tr. I md VIII-1_MD_500+000-499+079_DL) și unele depășiri ale digului de pe malul stâng de pe Valea Porumbelor (dig remuu Valea Porumbelor la Sfântu Gheorghe ms VIII-1_MD_500+000-499+079_DR_VIII-1.40a). Pe malul stâng al Oltului există inundații la nivel local către zona umedă, care poate fi folosită pentru atenuarea apelor pluviale și astfel, în viitor, ar putea necesita măsuri pentru gestionarea acestui lucru.
Înălțimea propusă a apărării Oltului nu este semnificativă (in mod obișnuit între 0,6 și 1,1 m înălțime) și astfel ridicarea ulterioară nu ar fi intruzivă vizual sau nu ar modifica semnificativ forma urbană.
Pentru râurile Debren și Valea Porumbelor, schema nu oferă protecție completă standardului de proiectare țintă de 0.5% AEP. Viabilitatea măsurilor de adaptare depind de planurile de amenajare urbană și de orice investiții în rețeaua de canalizare a apelor pluviale. Următoarele măsuri sunt viabile și ar putea fi implementate indiferent de orice reamenajare urbană sau investiție în rețeaua de apă pluvială și ar trebui explorate:
• Creșterea capacității de atenuare din amonte, fie din creșterea capacității zonelor de stocare propuse, fie prin spații de stocare suplimentare.
• Măsuri de reducere a scurgerii și de reducere a aprovizionării cu sedimente fine in bazinele hidrografice din amonte ale Debrenului și Valea Porumbelor, inclusiv practicile de împădurire și de gestionare a utilizării terenurilor.
• Planuri de răspuns în caz de urgență, inclusiv utilizarea de apărări temporare și demontabile și pompe.
Următoarele soluții mai radicale ar putea gestiona riscurile actuale și viitoare ale schimbărilor climatice la un nivel acceptabil, dar depind de amploarea și apetitul pentru investiții și schimbări urbane mai semnificative:
• Controlul căilor de scurgere pe uscat și intrarea in rețeaua de drenaj a apelor pluviale existente sau modernizată. Această abordare ar presupune reprofilarea unor drumuri și tărâm urban, astfel încât apa fluvială de inundație să poată fi colectată de rețeaua de ape pluviale. Acest lucru ar trebui să garanteze că nu există canalizare combinată, deoarece acest lucru ar putea crește potențialul de deversare a poluării în situl Natura 2000 Olt.
• Înlocuirea canalului Valea Porumbelor de sub Drumul Național. Acest lucru ar putea crește capacitatea de transport și ar putea reduce efectul de stagnare.
• Realizarea unui canal subteran de deviere a viiturilor pentru Debren și Valea Porumbelor. Există spațiu limitat pentru creșterea capacității în canal fără a elimina proprietăți de-a lungul malurilor râului și a înlocui toate podurile. În schimb, o conductă de deviere mare ar putea prelua doar debitele de viitură (menținând un debit normal în canalul deschis). Conducta ar putea urma să fie amplasată sub rețeaua stradală cu deversare în râul Olt sau chiar potențiala luncă reconectată din aval de Sfântu Gheorghe.
• Îndepărtarea sau riscul prin reamenajarea rezistentă a proprietăților cu risc și crearea de canale de evacuare a inundațiilor. Acest lucru ar necesita relocarea multor proprietăți și o schimbare radicală a formei urbane de-a lungul râurilor.
3.2.
Implicarea părților interesate
Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului fost publicată spre consultare publică. În timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun feedback.
Se recomandă ca A.B.A. Olt să organizeze o consultare extinsă cu părțile interesate, ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate Autoritățile locale/U.A.T.- le implicate, ROMSILVA/deținători privați, după caz.
4.
Evaluarea fezabilității proiectului
4.1.
Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic
Abordarea utilizata în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilor
În vederea analizării măsurilor propuse au fost utilizat modelele disponibile din Ciclul 2, folosind softul HEC-RAS, pentru râurile Valea Porumbelor și Debren, în timp ce pentru râul Olt s-a construit un model 2D de curgere pentru testarea măsurilor, folosind soluția MIKE 21 Flexible Mesh, din cauza indisponibilității unei soluții de a accesa modelul construit în Ciclul 1.
Modelele au la baza date topobatimetrice disponibile din ciclul 1 al Directivei Inundații și date hidrologice furnizate de INHGA în 2022.
În cazul râului Olt, utilizând pofilele transversale disponibile din C1, prin interpolare, a fost obținută batimetria în albia minoră.
Măsurile principale de reducere a debitelor afluente în localitatea Sfântu Gheorghe sunt acumulările nepermanente propuse pe r. Valea Porumbelor și r. Debren. Acestea au fost evaluate cu ajutorul unor modele 1D pentru a obține parametrii de dimensionare și verificare ai barajelor și lacurilor de acumulare aferente. Debitele defluente din acumulări au fost mai apoi propagate în aval pentru a vedea dacă sunt necesare măsuri suplimentare și care este necesarul de măsuri a fi propuse pentru asigurarea standardului de protecție necesar.
Măsurile suplimentare ce au fost implementate în cadrul modelelor hidraulice sunt: supraînălțarea digurilor existente pe râul Olt de a lungul Mun. Sfântu Gheorghe, prelungirea digurilor de remuu de la confluența râului Olt cu râul Debren, diguri ce au fost implementate de asemenea și in modelul pentru analiza afluentului, iar în cazul râului Valea Porumbelor au fost implementate ziduri de piatră pe ambele maluri imediat amonte de subtraversarea existentă în Mun. Sfântu Gheorghe. De asemenea, s-a realizat și o reprofilare a albiei minore a râului Debren pe o lungime de aproximativ 1.3 km pentru tranzitarea debitelor in siguranță, măsură ce a ținut cont de specificațiile din Aviz ANAR 103/05.09.2022.
Recalibrarea s-a realizat prin implementarea în DTM a lățimii albiei minore impusă de proiect.
Descrierea eficientei hidraulice a măsurilor
Prin implementarea măsurilor propuse se remarcă o reducere parțială a hazardului la inundații pentru debitele cu probabilitatea de depășire de 0.5% aferente standardului de protecție necesar pentru localitatea Sfântu Gheorghe. Cele două acumulări nepermanente conduc la o reducere a debitelor defluente, în timp ce digurile de remuu de pe râul Olt au fost supra-înălțate pentru a evita producerea hazardului în localitate din cauza debitelor și nivelurilor mari pe râul Olt.
În cele două imagini de mai jos sunt prezentate graficele de atenuare prin cele două acumulări nepermanente.
Grafic de atenuare acumulare Valea Porumbelor
Imagine*)
Grafic de atenuare Debren
Imagine**)
Se observă că, în urma implementării acumulărilor nepermanente, debitele maxime pentru probabilitatea de 0,5% sunt reduse semnificativ față de scenariul de bază, iar în cazul acumulării de pe pârâul Valea Porumbelor acesta a fost adus până aproape de valoarea debitului cu probabilitatea de 33%, cu toate acestea, debitele nu sunt suficient de reduse pentru a asigura complet standardul de protecție, existând în continuare obiective supuse hazardului. Din acest motiv este necesară considerarea unor măsuri suplimentare de reducere a hazardului.
Din analiza hărții de hazard și a adâncimilor apei aferente (s-au considerat adâncimile mai mari de 30 cm), rezultă că se produce o acumulare de apă semnificativă în spatele digului râului Olt atât pentru pârâul Debren, cât și pentru Valea Porumbelor. Dintr-o analiză a volumelor rezultă că sunt stocați aproximativ 90000 mc în incinta
formată pe pârâul Valea Porumbelor și 990000 mc în incinta pârâului Debren. Aceste volume pot fi evacuate prin intervenția locală cu echipamente de pompare a apei.
*)
**)
Figura 4: Limita de inundabilitate pre și
post implementare proiect pentru Q0,5
4.2.
Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu
Pagube evitate prin măsurile propuse
Nota: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referința și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură
Pagube totale evitate (0.5%)
euro 48,994,971
Populație protejată (0.5%)
161
Pagube totale evitate (0.2%)
euro 81,524,073
Populație protejată (0.2%)
1086
Pagube evitate pentru obiectivele culturale
Obiective culturale protejate (0.5%)
5
Obiective culturale protejate (0.2%)
14
Costul estimat al măsurilor
Investiția inițială (capital): euro 8.672.890
Înlocuire (În anul 31): euro 392.794
Mentenanță (anuală): euro 49.095
Împădurire: euro 2.329.918 - euro 7.766.393 (Min-Max)
Costuri pentru atenuarea impactului asupra mediului: 138.766 EUR
Sursa de finanțare
Bugetul de Stat/Fonduri Europene
Rezumat
Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil, cu următoarele considerente cheie necesare în etapa de Studiu de fezabilitate:
• Îmbunătățirea condițiilor de curgere în aval prin atenuarea semnificativă a debitului maxim pentru diferite AEP;
• Reducerea semnificativă a riscului la inundații în zona de analiză;
• Nu este întreruptă conectivitatea hidraulică în lungul râului; în cadrul viitoarei etape de implementare a proiectului, se recomandă a se analiza următoarele oportunități, și adiționate proiectului dacă acestea se dovedesc a fi justificate: posibilitatea devierii debitelor în jurul orașelor cu acumulare compensatorie prin reconectarea zonelor inundabile naturale în aval;
• refacerea canalului la scară mai largă pentru transport în oraș, cu depozitare compensatorie prin reconectarea zonelor inundabile naturale în aval.
În scenariul evenimentului cu probabilitatea de depășire Q0.5%, măsurile propuse pentru râul Olt au ca rezultat o creștere a nivelului apei în amonte, în aval și prin municipiul Sfântu Gheorghe. Aceasta prezintă o serie de oportunități de reconectare a zonelor inundabile și de furnizare a infrastructurii ecologice care urmează să fie explorate în următoarele etape ale dezvoltării proiectului.
Creșterea nivelului apei în Sfântu Gheorghe determină un efect de acumulare a apei în spatele lucrărilor existente și o creștere semnificativă a adâncimii, în amonte de terasamentul căii ferate. Această creștere a atenuării prin zone inundabile este de dorit, însă este important să se asigure că terasamentul feroviar este solid din punct de vedere structural. Aici pot fi necesare măsuri suplimentare pentru a asigura stabilitatea terasamentului, concomitent cu maximizarea oportunității de stocare în acest amplasament.
În aval de Sfântu Gheorghe, creșterea nivelului apei determină depășirea digului Olt Sf. Gheorghe - Sâncraiu md (VIII- 1_MD_494+000 - 489+720_DL). Acest dig protejează doar terenurile agricole și, prin urmare, prezintă o oportunitate de a elimina acum digul și de a reconecta această zonă de luncă inundabilă. Acest lucru ar duce la crearea infrastructurii verzi și ar putea reduce, de asemenea, nivelurile de vârf ale apei din Sfântu Gheorghe, ceea ce ar crește rezistența digurilor propuse și existente în oraș la viitoarele schimbări climatice.
Pentru a maximiza oportunitățile de reducere a riscului la inundațiile din Valea Debren și Valea Porumbelor, ar trebui avute în vedere următoarele măsuri pentru includerea în investiția propusă sau într-un proiect suplimentar de investiții în reziliența urbană:
• Creșterea capacității de atenuare în amonte, fie prin creșterea capacității zonelor de acumulare propuse. Fie prin zone adiționale de stocare;
• Măsuri de reducere a scurgerilor și de reducere a acumulării sedimentelor fine în bazinele hidrografice din amonte de Valea Debrenului și Valea Porumbelor, inclusiv practici de împădurire și de gestionare a utilizării terenurilor.
Planuri de intervenție în caz de urgență, inclusiv utilizarea unor sisteme de apărare temporare și demontabile, precum și a pompelor.
NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.
P-17-Fișag (Strategie APSFR)
1.
Introducere și justificarea propunerii
1.1.
Localizarea proiectului
ABA
Olt
Zona proiectului
r. Fișag aval loc. Ciucsângeorgiu, sector îndiguit
APFSR-uri incluse
03-A004F Fișag (9,68 km)
Localități cu risc la inundații aflate in zona proiectului
Ciucsângeorgiu (Bancu), Sânmartin, Cetățuia, Vrabia
1.2.
Descrierea proiectului
Figura 1: Zona de studiu a proiectului
1.3.
Justificarea proiectului
Oportunitate implementare măsuri verzi
Principala măsură verde propusă este îmbunătățită siturilor Natura 2000 existentă de-a lungul râului Fișag cu precădere în zona localităților Sânmărtin, Cetățuia, Vrabia. Acest lucru se poate realiza prin redarea cursului natural al râului și extinderea unei zone natural inundabile prin relocarea unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora. Se dorește la aproximativ 9 km de dig (dig aflat în imediata apropiere a albiei minore) pe ambele maluri ale râului Fișag, fiind în mare parte localizate în zona protejată.
Rezumatul justificării
Măsurile propuse în cadrul acestui proiect au ca scop redarea cursului natural și îmbunătățirea zonei Natura 2000 prezentă de-a lungul râului Fișag.
2.
Descrierea măsurilor propuse
2.1.
Obiective hidraulice și standarde de protecție
Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a fi apărate la inundații în cadrul aceluiași proiect și este selectat conform prevederilor
Strategiei Naționale
de Management al riscului la inundații pe termen mediu și lung
Tabelul de mai jos prezintă probabilitatea asociată standardului de protecție pentru fiecare localitate din cadrul proiectului de față.
Tabel 1: Standard pe protecție adoptat în proiect
Standard de protecție
Lista localităților asociate cu standardul de protecție
1%
Ciucsângeorgiu (Bancu), Sânmartin, Cetățuia, Vrabia
0.5%
-
0.2%
-
0.1%
-
2.2.
Prezentarea alternativelor
Alternativa 1
Strategia se concentrează pe redarea cursului natural al râului și extinderea unei zone natural inundabile prin relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totala a acestora - pe malul drept toata lungimea de dig existent (L = 9 km), iar pe malul stâng, L = 8,2 km.
Pentru asigurarea standardului de protecție pentru localitățile din lungul râului sunt necesare o serie de lucrări de apărare locale. Aceste lucrări constau în supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente (pentru închiderea liniei de apărare) - pe malul stâng în dreptul localității Sânmartin (L = 0,8 km; reabilitare diguri în vederea exploatării in condiții de siguranța (L = 0,8 km);
Diguri noi inelare pentru protecția localității Cetățuia (L = 2,9 km pe malul drept), loc. Vrabia (L = 0,87 km pe malul stâng) și loc. Sânsimion (L = 0,64 km); mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor (pod localitatea Sânmărtin).
Consolidarea albiilor torențiale (în zona amonte a bazinului) cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni realizate din materiale locale (până în 5 m înălțime) - 7 buc. praguri aluviuni amplasate pe văile torențiale din bazinul superior.
Alternativa 2
Strategia se concentrează pe realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de cca. 1,5 mil. mc pe r. Uz - afluent de stânga al r. Fișag; mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor (pod DJ 123 localitatea Sânsimion; pod DJ 123A localitatea Cetățuia); lucrări de decolmatare și reprofilare albie pe tot parcursul APSFR-ului (L = 9 km), lucrări de consolidare de mal drept prin montarea de bariere demontabile (L = 0,75 km) și pe malul stâng (L = 0,5 km) cu ziduri din piatră în zona loc. Bancu; realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (nodul hidrotehnic amonte loc. Cetățuia); consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) - 7 buc. praguri aluviuni amplasate pe văile torențiale din bazinul superior.
2.3.
Alternativa selectată. Evidențierea măsurilor verzi
Alternativa preferata
Alternativa 1
Ca urmare a analizei de AST și datorită gândirii verzi de a reda cât mai mult posibil cursul natural al râului Fișag și de îmbunătățire a zonelor protejate Natura 2000, alternativa 1 a rezultat ca alternativă preferată.
Măsurile alternativei 1 au fost ierarhizate în funcție de eficiența hidraulică potențiala și testate prin modelare. Inițial, în etapa de propunere de măsuri a fost identificată o lista lungă de măsuri iar prin procesul de ierarhizare și modelare s-a definitivat care sunt măsurile necesare pentru atingerea obiectivului hidraulic.
Justificare
Măsurile furnizate de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii:
• asigura apărarea localităților aflate la risc, majoritatea lucrărilor fiind amplasate local prin închiderea liniei de apărare, sau prin realizarea de noi diguri inelare cât mai îndepărtate de albia minoră, astfel încât să rezulte un spațiu cât mai mare pentru
râu;
• îmbunătățește și aduce beneficii siturilor Natura 2000 ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos, ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului și rezervației naturale RONPA0509 Mlaștina Csemo-Vrabia, precum și mlaștinii de la sud de satul Cetățuia (RONPA0490 Mlaștina Beneș)
• redarea cursului natural și crearea unui spațiu mai mare pentru r. Fișag.
• lucrările propuse sunt reziliente la schimbări climatice;
• îmbunătățirea managementului sedimentelor pe r. Fișag prin realizarea lucrărilor de corecție a torenților;
Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2)
Cod măsură
Tip măsură
Râu
M33-RO32
Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m elevație) - 7 buc. praguri aluviuni amplasate pe torenții din bazinul superior
Torenți
M33-RO34
Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente - pe malul stâng pe lungimea de 0,8 km în zona loc. Sânmartin pentru închiderea liniei de apărare. H_med = 0.5 m
Fișag
M33-RO35
Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță pentru închiderea liniei de apărare (L = 0,8 km)
Fișag
M33-RO36
Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totală a acestora (pe malul drept toată lungimea de dig existent (L = 9 km), iar pe malul stâng (L = 8,2 km )
Fișag
M33-RO33
Lucrări de îndiguire (în zona localităților) - diguri noi inelare pentru protecția localității Cetățuia la confluența cu râul Olt (L = 2,9 km pe malul drept, H_med = 1.5 m) și loc. Vrabia (L = 0,87 km pe malul stâng, H_med - 1.5 m), precum și 0,64 km în zona localității Sânsimion, H_med = 2 m.
Fișag
M32-RO25
Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor
Redimensionare pod în zona localității Sânmărtin (înălțare pod cu 0.5 m) - Drum european E578
Fișag
M31-RO10
Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai APSFR).
• Suprafață teoretică maximală propusă pentru împădurire: 3.108 ha (orizont de timp cca 35 de ani);
• Suprafață viabilă propusă pentru împădurire: 93 ha (orizont de timp 10 de ani);
NOTĂ: Suprafeței de teren teoretice/potențiale mai sus menționate i sau aplicat doi factori de corecție:
• Un factor de implementare, exprimat printr-o reducere de 15%, aplicat suprafeței teoretice pentru a reflecta suprafața viabila a fi împădurită în scopuri de gestionare a riscului la inundații.
•
Un factor de reducere de 20% aplicat pentru a reflecta ceea ce este posibil, din punct de vedere tehnic, a se implementa în următorii 10 ani.
Factorul de implementare este menit să surprindă incertitudinea procesului de implicare a proprietarilor terenului și a părților interesate, proces care este unul foarte complex și dinamic, care nu poate fi definit a priori. Măsura în sine, deși foarte utilă din punct de vedere al Managementului Riscului la Inundații, nu poate fi impusă proprietarilor de terenuri și implicit nu poate fi evaluată cu acuratețe din perspectiva costurilor.
Costurile pentru măsurile de împădurire (după aplicarea factorilor mai sus menționați) sunt prezentate în Secțiunea 4.2 ca interval minim și maxim având la bază un cost unitar (per hectar) (valoarea maximă acoperă împădurirea în sine la care se adaugă lucrările de completare și mentenanță din primul ciclu de viață de circa 6 ani).
Furnizarea costului sub forma de interval (minim-maxim) se justifică si prin faptul ca mecanismul de implementare a măsurii de împădurire nu poate fi determinat în această etapă, având astfel o influență semnificativă asupra costului măsurii. De exemplu, mecanismul de implementare ar putea fi de tipul subvenții pentru proprietarii de terenuri ca parte a programului PNNR (COMPONENTA 2. PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII. Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane Schemă de ajutor de stat. Subinvestiția I.1.A "SPRIJIN PENTRU INVESTIȚII ÎN NOI SUPRAFEȚE OCUPATE DE PĂDURI) sau de tipul plantărilor forestiere active (plantații de lemn sau alte schimbări permanente ale utilizării terenului forestier) sau de tipul investiții în Infrastructură Verde (care poate include regenerarea naturală a vegetației, schimbarea și refacerea clasei de utilizare a terenului solului).
B.H. Fișag
Figura 2: Localizarea măsurilor aferente alternativei preferate și
limita de inundabilitate pentru probabilitatea de 1% în situația actuală
3.
Cadrul social și de mediu
3.1.
Teste de robustețe
Directiva Cadru Apa
Orice activitate în albia minoră sau în lunca inundabilă care are potențialul de a avea un impact asupra oricăruia dintre Elementele de Calitate definite în DCA (așa cum este detaliat mai jos) trebuie să fie analizată pentru a se stabili dacă ar putea cauza o deteriorare a stării unui corp de apă. Principalele lucrări de gestionare a riscului de inundații propuse pentru Fișag (03-A004F) sunt susceptibile de a avea un potențial impact asupra Elementelor de Calitate Hidromorfologică din Directiva Cadru Apă și sunt susceptibile de a cauza o deteriorare a stării Elementelor Ecologice generale ale corpului de apă.
• Cantitatea și dinamica debitului: Principala măsură care urmează să fie pusă în aplicare (posibila eliminare și/sau retragere a digurilor existente pe o porțiune de 8 km) este considerată favorabilă pentru a oferi spațiu pentru râu. Este puțin probabil ca această măsură să aibă un efect negativ asupra regimului hidrologic în timp precum și viteza apei de-a lungul tronsonului principal al râului. Cu toate acestea, punerea în aplicare a lucrărilor de barare permeabile poate modifica debitul către Fișag.
• Conectarea la corpurile de apă subterană: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice schimbul de apă între albia minoră, zona hipodermică și apele subterane mai profunde și este puțin probabil să modifice ratele de reîncărcare a apelor subterane din lunca inundabilă (în acele locații în care acesta este considerat un mecanism semnificativ de reîncărcare).
• Continuitatea râului: Este puțin probabil ca măsura principală propusă să aibă un impact negativ asupra conectivității laterale existente (conectivitatea luncii inundabile cu cursul de apă) și este puțin probabil ca acesta să aibă un impact asupra conectivității longitudinale existente (capacitatea apei și a sedimentelor de a fi transportate în aval pe toată lungimea râului). Îndepărtarea/relocarea digurilor/amenajărilor care încorsetează în prezent albia minoră a râului sunt considerate favorabile în ceea ce privește continuitatea acestuia. Distanțarea digurilor pentru a proteja satele din zonă va im bunătăți conectivitatea cu lunca inundabilă.
• Variația adâncimii și lățimii râului: Este puțin probabil ca lucrările propuse să modifice semnificativ morfologia albiei râului. Cu toate acestea, eliminarea și/sau distanțarea digurilor față de albia minoră va permite albiei râului să se dezvolte (lărgească/adâncească) prin revenirea la condițiile naturale de curgere.
• Structura și substratul albiei râului: Este puțin probabil ca măsura principală propusă să aibă un impact potențial asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din albie. Este puțin probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere a caracteristici morfologice și forma patului albiei minore, ceea ce este considerat esențial pentru diverse condiții de habitat. Cu toate acestea, amploarea lucrărilor permeabile de barare de pe afluenții râului principal poate avea un impact asupra aportului sedimentar al râului Fișag, ceea ce poate duce la modificări in managementul sedimentelor.
• Structura zonei riverane: Este puțin probabil ca lucrările propuse să ducă la o pierdere directă sau indirectă de vegetație în zona riverană. Majoritatea măsurilor constau in eliminarea și/sau retragerea lucrărilor de apărare, ceea ce va avea un impact negativ limitat asupra vegetației riverane.
• Măsura M32-RO25, ar putea duce la efecte asupra unora dintre Elementele de Calitate Hidromorfologică din DCA.
În etapele viitoare de fezabilitate mai detaliate, este necesar să se efectueze o evaluare detaliată a impactului asupra corpurilor de apă, în cazul în care au fost identificate potențiale efecte asupra DCA. Aceasta ar presupune colectarea de date și observații hidromorfologice de bază pentru fiecare sit, pentru a facilita deciziile viitoare de proiectare. Ar trebui să se ia în considerare dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa impactul. Propunerile, care includ potențiala eliminare a digurilor de-a lungul unei porțiuni de aproximativ 8 km de râu, sunt considerate favorabile. Sunt propuse diguri noi, amplasate la distanță de râu, care vor avea potențialul de a aduce beneficii pentru Elementele de Calitate OCA ale corpului de apă. Cu toate acestea, utilizarea lucrărilor de barare permeabile (x7), deși este considerată o abordare verde și un mijloc de adoptare a metodelor de Management Natural al Inundațiilor, nefiind luată în considerare în rezultatele modelării, se recomandă o evaluare suplimentară într-o etapă viitoare; în funcție de modul în care este proiectată măsura propusă, aceasta ar putea avea un impact pozitiv sau negativ.
Directiva Habitate
O parte din măsurile din cadrul proiectului, respectiv relocare sau îndepărtarea parțială/totală a unor diguri (M33-RO36), aflate în siturile Natura 2000 ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos și ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului și la limita rezervațiilor naturale mlăștinoase menționate anterior, situate lângă digul ce urmează a fi relocat, oferă posibilitatea menținerii unui nivel hidric suficient în vederea asigurării statutului de conservare favorabil al habitatelor de turbărie și mlaștina (7140, 7230).
Măsura vizând realizarea de diguri noi (M33-RO33) se suprapune parțial cu siturile Natura 2000 ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos și ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului, însă având în vedere gradul redus de suprapunere, precum și faptul că digurile care se vor realiza sunt retrase față de albia minoră, posibilitatea unui impact semnificativ este minimă.
Schimbări climatice
Proiectul propus include soluții bazate pe natură, care au o mai mare adaptabilitate inerentă la schimbările climatice. Studiul de fezabilitate va confirma acest lucru pe măsură ce se va înțelege mai bine descrierea, controlul structural și funcționarea măsurii. De asemenea, aceste măsuri pot fi benefice zonei din aval a Oltului, precum și pentru râul Fișag, în ceea ce privește capacitatea sistemului fluvial (albie minoră, albie majoră, debit și sedimente) de a interacționa și de a evolua ca răspuns la variațiile condițiilor existente.
Măsurile de înlocuire a podurilor și de protecție a malurilor ar trebui să sporească reziliența infrastructurii și a proprietăților la efectul migrației albiei minore, al prăbușirii malurilor, al afundării și al eroziunii în timpul inundațiilor. O evaluare geomorfologică, ca parte a studiului de fezabilitate, va confirma dacă aceste măsuri au vreun efect asupra rezidenței infrastructurii și proprietăților din amonte sau din aval, iar ulterior pot fi necesare măsuri de adaptare suplimentare ca răspuns la orice efect al măsurii propuse pentru ameliorarea riscului la inundații.
Construirea de noi diguri inelare sau renovarea și supraînălțarea apărărilor existente (pentru închiderea liniilor de apărare) reprezintă o măsură conservatoare de protecție împotriva inundațiilor. Fiind o structură fixă, lucrările de apărare nu se vor adapta la schimbările climatice și, în unele cazuri, pot restricționa răspunsul râului la schimbările de debite sau de regim sedimentar. Cu toate acestea, deoarece digurile vor fi amplasate la distanță de albia râului și de albia majoră, proceselor naturale li se va permite să evolueze și să se adapteze la schimbările climatice. Modelarea realizată a fost necesară pentru a înțelege modul în care va reacționa râul după ce digurile vor fi instalate și dacă noi zone vor fi afectate de inundații.
Modelarea proiectului propus confirmă un nivel ridicat de reziliență încorporată la riscurile viitoare de inundații fluviale, deoarece localitățile sunt protejate de măsurile propuse în cazul unui eveniment cu probabilitatea de depășire de 0,2%, care are un debit maxim mai mare decât cel corespunzător probabilității de depășire de 1% ce ia în considerare și schimbările climatice.
Modelarea confirmă faptul că proiectul este o investiție de tipul "low regret", în sensul că orice costuri suplimentare ale măsurilor de reziliență la schimbările climatice încorporate sau suplimentare sunt justificabile în raport cu beneficiile economice oferite în prezent.
Modelarea arată că există noi zone de risc la inundații ca urmare a schemei propuse în scenariul schimbărilor climatice, care nu se regăsesc în scenariul actual fără măsurile propuse implementate. Acestea sunt deliberate și creează mai mult spațiu pentru râu și se pot adapta la efectul asupra proceselor râului și a albiei majore în cazul viitoarelor schimbări climatice. A fost elaborat un arbore decizional calitativ pentru a analiza ce abordări de gestionare a riscului la inundații rămân disponibile în cazul în care se produce o evoluție extremă a schimbărilor climatice. Opțiunile de adaptare disponibile sunt limitate, deoarece multe dintre abordările tradiționale de gestionare a inundațiilor ar contrazice și ar face redundantă linia de apărare retrasă. Deoarece linia de apărare retrasă necesită o înălțime mai mică a structurii de apărare ridicate și este amplasată la o distanță mare de zona riverană, ridicarea in continuare a acestor apărări nu va avea niciun impact asupra mediului. Aceasta rămâne o bună cale de intervenție redusă, care poate fi continuată dacă este necesar.
3.2.
Implicarea părților interesate
Ca parte a Planului de Management al Riscului la Inundații, strategia preliminară a proiectului fost publicată spre consultare publică. În timpul perioadei de consultare, nu a fost primit niciun comentariu.
Având în vedere ca alternativa propusă în urma analizei în detaliu în aceasta etapă a proiectului a modificat ușor amplasamentul și numărul măsurilor propuse, se recomandă ca A.B.A. Olt să organizeze o consultare extinsă cu părșile interesate ca parte a procesului de promovare viitoare a acestui proiect. În mod particular, pentru această strategie trebuie consultate UAT-urile, Consiliul Județean, ANIF și CNAIR pentru măsurile de redimensionare a podului în zona localității Sânmartin.
4.
Evaluarea fezabilității proiectului
4.1.
Evaluarea eficienței măsurilor din punct de vedere hidraulic
Abordarea utilizată în modelarea/ evaluarea hidraulică a măsurilor
Riscul aferent pe r. Fișag este dat de depășirea malurilor (stâng/drept) din aval de comuna Sânmărtin până la confluența cu r. Olt. Prin urmare, strategia principală în cadrul acestei abordări este reducerea riscului la inundații în localitățile Sânmărtin, Cetățuia, Vrabia și Sânsimion prin implementarea unor măsuri locale și prin crearea unui spațiu mai mare pentru râu.
Pentru testarea eficienței măsurilor a fost utilizat un model 1D-2D construit în cadrul ciclului 2 pe r. Fișag, folosind soft-ul HEC-Ras. Modelul are la bază date de precizie ridicată (DTM cu rezoluție 1 m și date hidrologice furnizate de INGHA în anul 2022/2023.
Descrierea eficienței hidraulice a măsurilor
Pentru localitățile aflate în lungul r. Fișag conform Strategiei Naționale de apărare împotriva inundațiilor lucrările de îndiguire au fost dimensionate pentru AEP 1% la care a fost adăugat o gardă de 50 cm.
Toate lucrările propuse în alternativa agreată au fost implementate în cadrul modelului hidraulic dezvoltat pentru r. Fișag. De asemenea, pentru a identifica impactul relocării/eliminării digurilor aflate în proximitatea albiei minore ale r. Fișag, digurile existente au fost eliminate din modelul digital al terenului iar modelul hidraulic a ținut cont de această modificare.
În urma simulărilor realizate pentru diferite probabilități, în dreptul localității Sânmărtin, datorită necesității de supraînălțare a digului (pentru închiderea digului de apărare) s-a observat necesitatea creșterii capacității de tranzitare a podului de pe Drum European E578. Rezultatele finale au fost obținute după redimensionarea podului și implementarea acestora în modelul hidraulic.
După realizarea calculelor hidraulice a rezultat că măsurile propuse pe r. Fișag îndeplinesc obiectivul hidraulic. Localitățile aflate în zona de risc sunt protejate integral pentru debitul Q1%. Deoarece noile lucrări au fost poziționate în apropierea localităților și mai îndepărtate de albia minoră a râului, a rezultat o înălțime mai redusă a lucrărilor propuse (înălțime situată între 1.5 m și 2 m). Având în vedere garda propusă, lucrările de apărare prezintă reziliență împotriva unui viitor scenariu de schimbări climatice.
În urma relocării digurilor existente zona inundabilă obținută în urma modelării alternativei preferate este mai extinsă față de scenariul de bază. Această zonă inundabilă extinsă aduce beneficii siturilor natura 2000 și a zonelor protejate aflate în proximitatea râului Fișag.
Figura 3: Limita de inundabilitate pre
și post implementare proiect Q1%
4.2.
Analiza multi-criterială și analiza cost-beneficiu
Pagube evitate prin măsurile propuse
Notă: valorile prezentate în tabel reprezintă diferența dintre pagubele potențiale din scenariul de referință și valoarea pagubelor potențiale post implementare măsură
Pagube totale evitate (1%)
euro 8,598,094
Populație protejată (1%)
212
Pagube totale evitate (1% CC)
euro 9,897,685
Populație protejată (1% CC)
289
Pagube evitate pentru obiectivele culturale
Obiective culturale protejate (1%)
0
Obiective culturale protejate (1% AED)
0
Costul estimat al măsurilor
Investiția Inițială (capital): euro 6.078.037
Înlocuire (în anul 31): euro 1.357.567
Mentenanță (anuală): euro 34.430
Împădurire: euro 279.726 ÷ euro 932.419 (Min-Max)
Costuri pentru atenuarea impactului asupra mediului și crearea de potențiale habitate naturale: euro 568.039
Sursa de finanțare
Bugetul de Stat / Fonduri Europene
Rezumat
Rezultatele modelării și ale analizei de risc indică faptul că este posibil ca acest proiect să fie viabil, cu următoarele considerente cheie necesare în etapa de Studiu de fezabilitate
• Reduc riscul la inundații;
• Reduc impactul negativ asupra siturilor Natura 2000 din zona Bazinului Ciucului de Jos și Depresiunii Munții Ciucului cât și a rezervației naturale Mlaștina Csemo-Vrabia:
• Redarea cursului natural al râului prin relocarea digurilor din apropierea albiei majore;
• Îmbunătățirea managementului sedimentelor pe r. Fișag prin realizarea lucrărilor de corecție a torenților;
• Posibila necesitate a reevaluării impactului asupra DCA în cazul în care redimensionarea podului din zona localității Sânmartin necesită a fi lărgit.
NOTĂ: Valorile prezentate în Secțiunea 4.2 sunt orientative și ar putea face obiectul unor ajustări suplimentare în etapele viitoare de planificare.
Anexa 18 Descrierea măsurilor Pachetului de
Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență
1.
Crearea unei reziliențe strategice
Articol
1a
Nume
Armonizarea obiectivelor strategice
Cod
M24-RO8, M44-RO54
Obiectiv
Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei și al reducerii riscului la dezastre (NEXUS)
Descriere funcțională
• Adaptarea
OMAI 52/2018
astfel încât GLERN*29) (grupul de lucru pentru evaluarea multisectorială a riscurilor la nivel național) format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc din cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului de Dezastre, ca un grup tehnic de lucru consultativ, specializat în științe și politici, să asigure colaborarea interinstituțională, pentru a evalua în permanență practicile în curs și pentru a produce documente de îndrumare metodologică pentru personalul instituțiilor și administrațiilor locale, cu privire la oportunitățile transversale de a atinge obiectivele referitoare la tematicile privind schimbările climatice, planificarea urbană, reducerea sărăciei și a riscului de dezastre.
• Studiu pentru descrierea foii de parcurs pentru grupul de lucru.
• Diseminarea prin seminarii și instruiri privind utilizarea și implementarea documentelor/politicilor (de exemplu, seminarii anuale sau bi-anuale).
Beneficii
• Prin integrarea planului pentru schimbările climatice cu politicile urbane într-un punct focal, pagubele economice vor fi reduse pe termen lung, în special având în vedere creșterile preconizate ale frecvenței și severității inundațiilor. Acest lucru va ajuta la creșterea treptată a rezistenței localităților.
• Beneficiu colateral: implementarea politicii Strategiei pentru Reducerea Riscului de Dezastre (SRRD). Această măsură va ajuta România să fie conformă cu Planul de acțiune al CE privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre, care promovează integrarea managementului riscului la dezastre în politicile UE și utilizarea unei abordări informate asupra riscului de dezastre în elaborarea politicilor locale. Prin urmare, măsura va contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru reducerea riscului de dezastre și de sărăcie.
*29) Descris în
Articol
1b
Nume
Dezvoltarea și implementarea strategiei de gestionare a riscurilor de dezastre centrate pe oameni
Cod
M24-RO8, M42-RO47
Obiectiv
Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local și județean
Descriere funcțională
• Integrarea managementului riscului de dezastre centrat pe oameni la toate nivelurile de guvernare va asigura un management mai eficient al riscului la inundații, îmbunătățit prin luarea în considerare a vulnerabilității în managementul riscului la inundații, prin consolidarea capacității prin diferite mecanisme, ca:
- elaborarea de materiale de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale (sub formă de broșuri) pentru introducerea unei abordări centrate pe oameni pentru reducerea riscului de dezastre, pentru personalul de la nivel județean și local de gestionare a riscului la inundații, menit să încorporeze comunitățile locale în managementul riscului la inundații și să încurajeze spiritul civic prin creșterea conștientizării, asumării, responsabilității și participării;
- seminarii on-line și on-site desfășurate de IGSU, în colaborare cu specialiști și cadre universitare specializate în managementul riscului de dezastre, pentru a încuraja structurile de guvernare (prefecți, primari) să ia în considerare modul în care abordările lor pot fi adaptate pentru a stimula angajamentul civic și reziliența comunității.
Beneficii
• Abordările de management al riscului de dezastre centrate pe oameni presupun că implicarea populației în deciziile privind riscul la inundații le oferă putere, le încurajează asumarea răspunderii, responsabilizarea și participarea, ca atare ei sunt mai susceptibili de a lua măsuri de rezistență activă și de evacuare, acolo unde este necesar, din proprie inițiativă.
• Astfel de acțiuni individuale și la nivel de gospodărie se dovedesc a fi în mare măsură un succes în reducerea pierderilor umane și economice cauzate de inundații, datorită unei mai bune înțelegeri și participării active. Kull, D. (2008), în India, a arătat că abordarea de management al riscului de dezastre centrată pe oameni, are o rată Beneficiu-Cost peste pragul economic de 1.
2.
Consolidarea cunoștințelor instituționale pentru managementul situațiilor de urgență
Articol
2a
Nume
Înțelegerea la nivel local a responsabilităților cu privire la managementul riscului la inundații
Cod
M24-RO08, M42-RO48
Obiectiv
Creșterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, A.N.I.F. și Romsilva, agențiile pentru pescuit și O.N.G.-uri, cu sprijinul S.G.A./A.B.A. și I.S.U.J.).
Descriere funcțională
• Este necesar să se îmbunătățească înțelegerea la nivel local a rolurilor administrației teritoriale (locale, județene) și a responsabilităților în gestionarea riscului la inundații pentru a preveni o potențială inacțiune și creșterea riscului la inundații din cauza sarcinilor esențiale de întreținere care nu sunt efectuate, în special pe cursurile de apă necadastrate, văi torențiale, etc - (subbazine sub 10 kmp) a căror gestionare este responsabilitatea autorităților locale, județene.
• Vor fi realizate materialele de îndrumare și instruire adaptate condițiilor locale.
• Seminariile on-line și on-site vor fi susținute de M.M.A.P., I.G.S.U. împreună cu consultanți.
Beneficii
• Îmbunătățirea intervenției, printr-o mai bună înțelegere a rolurilor și responsabilităților actorilor locali în activitățile de management al riscului la inundații, permite abordări durabile sporite care sunt capabile să ofere o mai bună pregătire și o vulnerabilitate mai redusă la evenimentele de inundații.
• O mai bună cunoaștere a reglementării legislative existente pentru utilizarea terenurilor din zona albiilor cursurile de apă (cu elemente specifice legate de crearea planurilor de management al riscului de inundații) - prin implementarea materialelor de îndrumare și instruire.
• Transferul de know-how de la nivelul Uniunii Europene: bazându-se pe programe și proiecte existente, cum ar fi programele de formare, exerciții și schimb de experți în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, parteneriatele din Rețeaua de Cunoaștere (Knowledge Network) și Mecanismul UE - Programul de Prevenire și Pregătire referitor la subiectul măsurii.
Articol
2b
Nume
Sprijin pentru instituțiile de la nivel local și județean
Cod
M53-RO61
Articol
2a
Nume
Înțelegerea la nivel local a responsabilităților cu privire la managementul riscului la inundații
Cod
M24-RO08, M42-RO48
Obiectiv
Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență.
Descriere funcțională
• Se va implementa o platformă națională, aplicația pentru evaluarea pagubelor la dezastre pentru facilitarea activității comisiei de evaluare a pagubelor. Acest lucru va crește capacitatea de raportare locală și de furnizare a unui raport standard al evenimentului la nivel județean și național, va contribui la înțelegerea riscului și, în consecință, la îmbunătățirea măsurilor de reducere a riscurilor în etapele: prevenire, pregătire, răspuns.
Aplicația va fi dezvoltată de către IGSU în perioada 2023-2024 și va cuprinde:
- Actualizarea modelelor de raportare și a documentelor de îndrumare, pentru a integra intrările numerice în raportul județean și național pentru fiecare eveniment. Aceste modele noi și documente de îndrumare vor face obiectul unui ghid de raportare.
- Furnizarea de sesiuni de training regulate pentru a îmbunătăți gradul de acceptare și sustenabilitatea pe termen lung a platformei naționale de către IGSU împreună cu ABA, sub coordonarea MMAP.
Beneficii
Furnizarea de rapoarte integrate spațiale pentru evenimente va accelera faza de refacere după un eveniment de inundație.
Articol
2c
Nume
Școala națională de hidrologie și gospodărire a apelor
Cod
M43- RO52, M41 - RO46
Obiectiv
Înființarea unei școli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor
Descriere funcțională
• O școală dedicată activităților de hidrologie și management al apei este necesară pentru dezvoltarea abilităților de pregătire, management, administrare și implementare a măsurilor de pregătire. M.M.A.P., I.N.H.G.A., A.N.A.R. și universitățile vor lucra împreună pentru a educa o nouă generație de ingineri pentru managementul apelor și pentru alte abilități tehnice necesare (matematicieni, fizicieni, geografi, economiști și specialiști din domenii conexe etc.) cu un număr minim de cursanți pregătiți, în funcție de capacitatea de angajare după absolvire. Este necesar un nivel suplimentar de pregătire la locul de muncă (specializare continuă) pentru personalul permanent al M.M.A.P., I.N.H.G.A., A.N.A.R., dar și pentru personalul implicat în managementul riscului la inundații al altor instituții relevante (de ex. Hidroelectrica S.A., A.N.I.F., Direcția Silvică, ROMSILVA, I.G.S.U., etc). Școala ar trebui să se axeze pe hidrologie și managementul apei și să includă facilitățile necesare, echipamentele și software-ul specializat pentru aplicații de hidrologie și managementul apei.
• Punerea în funcțiune a școlii, implementarea și întreținerea.
Beneficii
• O Școală Națională de hidrologie și gospodărire a apelor va oferi resurse umane mai performante pentru activitățile de pregătire cu eficacitate și eficiență sporite.
• Creșterea gradului de comunicare și de cooperare cu părțile interesate relevante pentru managementul riscului la inundații, ca urmare a aceluiași nivel de înțelegere a problemelor și a capacității îmbunătățite de intervenție.
Articol
2d
Nume
Îndrumare pentru procedurile de evacuare
Cod
M43 - RO50, M43-RO51, M42-RO48
Obiectiv
Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuare și autoevacuare a populației
Descriere funcțională
• Actualizarea ghidurilor pentru procedurile de evacuare, pe baza Planurilor de evacuare în cazul apariției riscului de inundații, hărți, trasee și raioane de evacuare actualizate în funcție de evoluția socio - economică a zonei
• Diseminarea informațiilor si instruirea, inclusiv efectuarea de exerciții la fața locului.
• Monitorizarea rezultatelor obținute, inclusiv registrul lecțiilor învățate.
Beneficii
• Actualizarea periodică a procedurilor de evacuare poate sprijini reducerea pierderilor de vieți omenești prin creșterea eficienței acestora, permițând I.G.S.U. să ajungă la un număr mai mare de rezidenți expuși la inundații într-o perioadă mai scurtă de timpi, stimulând o acțiune mai eficientă în rândul rezidenților.
• Creșterea gradului de înțelegere a persoanelor sau gospodăriilor vulnerabile asigură luarea în considerare a mobilității socio-economice limitate care le poate crește vulnerabilitatea la inundații.
• Această măsură va ajuta România să respecte îndrumările europene CFPA (2012)*30) care detaliază necesitatea creării de planuri de evacuare, planuri de urgență și exerciții care să fie adaptate la condițiile locale și formulate în procesele de consultare publică, precum și să includă luarea în considerare a persoanelor vulnerabile.
*30) Ghidurile europene CFPA (2012)
Articol
2e
Nume
Capacitatea instituțională de formare profesională
Cod
M44-RO54, M42-RO49, M43-RO52
Obiectiv
Îmbunătățirea capacității instituționale de formare și a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunoștințe prin crearea unei platforme comune de formare
Descriere funcțională
• Îmbunătățirea resurselor centrelor zonale de instruire ale I.G.S.U., prin creșterea capacității personalului; echipamente de lucru și comunicații (calculatoare și dispozitive de comunicații), în vederea consolidării capacității de răspuns la nivel local.
Beneficii
• Creșterea bazei de cunoștințe a instituției și îmbunătățirea înțelegerii vor sprijini creșterea capacității și a eficienței răspunsului, precum și eficacitatea în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, ca măsuri la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și evacuare etc., rezultând într-o reducere a pagubelor și a deceselor cauzate de inundații.
• Facilitarea procesului de raportare va oferi mai mult timp și informații de calitate pentru acțiunile de refacere.
3.
Monitoring, managementul datelor și prognoză
Articol
3a
Nume
Monitoringul și managementul datelor
Cod
M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv
Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică.
Asigurarea unei serii temporale continue de date de intrare și verificate din punct de vedere al calității, pentru diferitele platforme de prognoză a inundațiilor (incluzând modele deterministe și probabilistice) care ajută la furnizarea de rezultate mai bune de prognoză (de exemplu, colectarea și validarea tuturor datelor de intrare la fiecare 6 ore și la fiecare 1 oră) și mai multe secțiuni pentru prognozele hidrologice. Cerințele pentru aceasta vor include:
- Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de acumulări, diguri și derivații și pentru monitorizarea barajelor și derivațiilor;
- Creșterea numărului de stații meteorologice și de stații hidrometrice în amonte de A.P.S.F.R.- uri;
- Generarea de date in format grid/raster pentru parametrii meteorologici, folosind stații meteorologice și date radar, satelitare;
- Serii de date temporale continue meteorologice și în format tip grid/raster pentru modelare utilizând inteligența artificială și algoritmi de învățare automată, inclusiv pentru controlul calității;
- Calcularea hidrografelor continue (date istorice) pentru calibrare și validare;
- Creșterea capacității de regionalizare a datelor hidrologice.
Descriere funcțională
Cerințele sistemului
Ar trebui proiectat și implementat un sistem informatic hidro-meteorologic care să fie capabil să stocheze, să verifice, să corecteze, să completeze datele care lipsesc și să pună la dispoziție seturi de date istorice și în timp real cu date meteorologice și hidrologice necesare pentru a furniza prognoze deterministe și probabilistice pentru a îmbunătăți precizia și timpul de anticipare. Datele ar trebui să includă informații de la stațiile de la sol, precum și un set combinat de date meteorologice spațiale tip grid (de exemplu, stații de la sol + radar + date sateliți).
Funcționalitățile includ disponibilitate în timp (aproape) real, algoritmi (automați și manuali) de validare și de corecție, precum și funcționalități pentru a combina automat seturi de date meteorologice în vederea producerii unui set de date spațiale. În plus, ar trebui luate în considerare tehnici îmbunătățite de asimilare a datelor pentru a ajuta în mod continuu modelele să performeze mai bine.
Sistemul ar trebui să ruleze ca o aplicație de tip client-server, prin care I.N.H.G.A. are acces la toate datele, A.N.M. are acces la datele meteorologice și fiecare Centru de Prognoză A.B.A. are acces doar la datele din administrarea lor (date hidrologice, date de la stațiile meteorologice, de la stațiile pluviale din bazinul acestora) și la avertizările meteorologice și hidrologice de la centrele naționale de prognoză (incluzând rezultate de prognoză meteorologice și hidrologice/hidrodinamice).
Surse de monitorizare
Asigurarea de suficiente stații meteorologice de la sol (utilizarea standardelor OMM) pentru a alimenta modelul hidrologic distribuit existent și Sistemul bazat pe Ghidul pentru Inundații Rapide (FFG). Datele meteorologice ar trebui să fie disponibile în timp (aproape) real, precise și să aibă o rezoluție temporală suficientă. Aceste date privind precipitațiile de la 850 de stații meteorologice automate și de la stațiile pluviometrice ale A.N.M. vor fi, de asemenea, utilizate pentru calibrarea modelelor de prognoză meteorologică și modelelor nowcasting (de prognoză imediată). Actualizarea sistemului de radare este în curs de implementare; 7 noi radare Doppler în bandă C vor fi instalate de A.N.M., până la sfârșitul anului 2023. Noul software de operare este în curs de dezvoltare pentru calibrarea datelor radar și vor fi generate date radar grid combinate spațial cu date de la stațiile de la sol și satelit. Aceste date vor fi disponibile pentru a fi utilizate pentru sistemele de prognoză hidrologică.
O altă ipoteză este aceea că vor fi asigurate suficiente stații hidrometrice și va fi posibilă disponibilitatea datelor (în timp real) pentru a alimenta modelele și componentele care rulează în cadrul sistemului de prognoză hidrologică. 650 de stații automate hidrometrice existente vor fi disponibile cu date de intrare pentru modelarea hidrologică prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare.
Informațiile de la acumulări ar trebui să fie integrate în timp real pentru a fi utilizate în cadrul modelelor care rulează în sistemul de prognoză.
În cadrul PNRR, în cca. 400 locații noi la poduri și poldere, inclusiv în sectoarele amonte A.P.S.F.R. noi, vor fi instalați cca. 1000 senzori radar, echipamente de supraveghere cu camere video, kituri de panouri solare și kituri de comunicații pentru situații de urgență (TETRA și radio-GSM- comunicații prin satelit ca rezervă pentru sistemul de comunicații A.N.A.R. existent - vezi, de asemenea, și măsura 6e).
- Cunoașterea Riscurilor în caz de Dezastre la Inundații (date istorice și evenimente simulate din hărți de hazard și de risc).
Capacitate și întreținere
Instituțiile responsabile (A.N.A.R., A.N.M. și I.N.H.G.A.) ar trebui să aibă capacitatea financiară și umană (buget și resurse umane) pentru a menține stațiile meteorologice și hidrologice la parametrii normali de funcționare și pentru a actualiza în mod regulat cheile limnimetrice ale stațiilor hidrometrice.
Cerințe hardware
Se recomandă instalarea de servere de date separate. Presupunând o copie digitală pentru backup, se estimează 2 servere I.N.H.G.A., 2 servere A.N.M. și 11 servere A.B.A.
Beneficii
Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate
Capacitatea sporită de monitorizare, gestionare a datelor (3a), prognoză (componenta 3b) și împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).
Articol
3b
Nume
Elaborarea prognozelor - platforme, modele, sisteme de suport decizional, interfețe (inclusiv componente hardware și software) - componentă a proiectului WATMAN II
Cod
M41-RO44
Obiectiv
Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II.
Descriere funcțională
• Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (P.N.P.H.) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea.
P.N.P.H. ar trebui să fie capabilă să:
- importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități de import pentru cele mai comune formate) și rezultatele din modelele nowcasting (de prognoză imediată) ca date punctuale și grid;
- să utilizeze ansambluri de prognoză meteo și alte date de intrare necesare, pentru a rula și procesa automat rezultatele pentru modelele hidrologice și hidraulice, incluzând cel puțin un model hidrologic distribuit, care va produce date de intrare pentru modelele hidraulice. Rezultatul modelului hidrologic va fi utilizat ca dată de intrare în modelele hidraulice (de propagare), rularea și procesarea automată a modelelor hidrologice care alimentează modelele hidraulice, inclusiv pentru Dunăre; rularea și procesarea automată a mai multor modele hidraulice, cel puțin incluzând modelele HEC-RAS 1D și Mike 11 1D.
- modelele trebuie să fie rapide și robuste (stabile),
- platforma oferă funcționalitate pentru calibrarea acestor modele.
- hărțile relevante de hazard și de risc C I/C II ar trebui să fie conectate de prognoze luând în considerare impactul. Dacă este necesar, ar putea fi dezvoltate și incluse hărți suplimentare pre-simulate (a se vedea măsura 4b).
- Rulează și procesează automat și modele robuste de rutare (de exemplu, modelul CAMA- Flood)
- Sistemul național RO-FFGS existent va fi îmbunătățit în cadrul sistemului regional SEE-FFGS, implementat sub coordonarea OMM. De asemenea datele si produsele de monitorizare meteorologice îmbunătățite, precum și a prognozei meteorologice nowcasting (imediată) ar trebui valorificate.
- ar trebui să includă funcționalitatea de prezentare și avertizare pe baza produselor de prognoză, pentru a avea o funcționalitate standard pentru a gestiona importul, exportul, raportarea rezultatelor modelului și altele.
- gestionarea și exploatarea acumulărilor: platforma ar trebui să permită includerea datelor privind gestionarea și exploatarea acumulărilor în timp real. Aceasta înseamnă că modelele hidrologice și/sau hidraulice ar trebui să poată simula efectul modului de exploatarea al acumulării. PNPH ar trebui să includă funcționalitatea de optimizare a exploatării acumulărilor prin (de exemplu) instrumente RTC.
- PNPH ar trebui să fie capabilă să asimileze observații pentru a ajusta modelele de prognoză folosind tehnici de asimilare a datelor;
- analiza scenariilor (scenarii de tip What If?, analiza sensibilității și evaluarea performanței): funcționalitate pentru optimizarea/modificarea parametrilor modelului, evaluarea performanței modelului, (de exemplu: calibrare, sensibilitate, evaluare a performanței).
- conectarea prognozei cu hărțile de impact: ar trebui să existe proceduri și o funcționalitate pentru a efectua monitorizarea și evaluarea evenimentului de inundație (este, de asemenea, legată de măsura 3a și 4b). Trebuie definite locațiile de ieșire, precum și pragurile aferente pentru avertizări. Toate acestea ar trebui incluse în sistem.
PNPH ar trebui să aibă un sistem de rezervă, care rulează în paralel cu sistemul principal. Cei care elaborează prognozele ar trebui să poată opera (sub)sistemele 24/7.
- Modul simulator, care să poată fi utilizat pentru activități de formare profesională la locul de muncă, și pentru realizarea și validarea unor proceduri standard de operare a sistemului pentru elaborarea produselor de prognoză.
Beneficii
• Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate
• Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).
4.
Comunicarea publică
Articol
4a
Nume
Diseminare, comunicare, avertizare
Cod
M41-RO44
Obiectiv
Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format ușor de înțeles instituțiilor relevante.
Descriere funcțională
Majoritatea Platformelor de Prognoză Hidrologică au o interfață standard de raportare inclusă. Cu toate acestea, acest lucru este destinat în mare parte experților în prognoză. Prin urmare, se recomandă dezvoltarea unui instrument web dedicat, care poate fi utilizat pentru a disemina informații specifice și direcționate pentru instituțiile relevante. Instrumentul web va oferi informații în timp real din partea PNPH.
EMP (Platforma de Management al Urgențelor) va fi proiectată și dezvoltată și ar trebui să prezinte într-un mod simplist avertizările, și nivelul și impactul acestora. I.G.S.U., C.L.S.U. și alte autorități responsabile ar trebui să poată înțelege și să răspundă imediat pe baza informațiilor incluse în platforma web. Aceste informații ar trebui să fie ușor de conectat cu planurile de răspuns și de apărare. EMP va fi conectat la RO-ALERT, sistemul de avertizare al IGSU care este capabil să trimită automat mesaje pe telefoanele mobile către cea mai mare parte a populației în situații excepționale.
EMP ar trebui, de asemenea, să fie accesibil prin aplicația de telefon mobil pentru experții în dezastre care lucrează în domeniu.
Aceste avertizări/comunicări vor fi conforme cu CAP (Common Alterting Protocol). Conținutul standard al mesajelor va fi proiectat cu contribuții din partea celor care elaborează prognoze și a IGSU.
Beneficii
• Pierderile umane evitate și pagubele economice de inundații evitate
• Capacitatea sporită de monitorizare, management al datelor (componenta 3a) prognoză (3b) împreună cu diseminarea, comunicarea și avertizarea (4a) au un beneficiu estimat de aproximativ 25% (EAD diminuat).
Articol
4b
Nume
Hărțile de hazard și de risc la inundații
Cod
M24-RO7, M21-RO1, M21-RO2, M42-RO47
Obiectiv
Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean
Descriere funcțională
• Ca parte a implementării Directivei UE privind inundațiile, au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare A.P.S.F.R. (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara A.P.S.F.R.-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale măsurii 3b, capacități generale îmbunătățite de prognoză și facilitarea îmbunătățirii luării deciziilor informate cu privire la riscuri.
• Diseminarea acestor hărți de hazard și risc să fie realizată prin afișări fizice pe site-urile primăriilor, la sediile acestora, pe site-urile A.B.A., A.N.A.R., I.J.S.U., I.G.S.U. și M.M.A.P., precum și să fie disponibile online prin intermediul vizualizatorul de tip web. Diseminarea suplimentară va fi furnizată de site-ul web RO-Risk și prezentate în școli, alături de informații non-tehnice adecvate vârstei.
• Această măsură este complementară măsurii propuse la nivel național referitoare la integrarea managementului riscului la inundații în amenajarea teritoriului și urbanism.
Beneficii
• Creșterea dezvoltării și difuzării hărților de hazard și de risc la inundații pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și acțiunile ulterioare ale autorităților relevante și ale publicului cu privire la riscul la inundații, deoarece astfel nivelurile de planificare urbană și a teritoriului și de pregătire cresc, conducând la o reducere a pagubelor și a deceselor.
Articol
4c
Nume
Conștientizarea comunităților locale cu privire la gestionarea riscului la inundații
Cod
M43-RO50, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv
Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații
Descriere funcțională
Broșurile sunt create la nivel de bazin, inclusiv informații contextuale pentru condițiile locale, care au potențialul de a crește eficacitatea intervențiilor și implicarea populației locale. Aceasta va include:
- producerea și difuzarea sporită de broșuri și fișe informative care explică contextele locale de risc la inundații, planurile de urgență pentru zona lor specifică și strategiile de protecție pentru comunitățile locale în timpul și după inundații;
- includerea hărților de hazard și de risc la inundații cu informații simpliste într-un limbaj non- tehnic, cu broșuri și fișe informative care explică riscurile și postate tuturor gospodăriilor care se confruntă cu riscuri semnificative de inundații, însoțite de activități de informare în spații publice, cum ar fi centrele comerciale, în funcție de contextul local;
- Comunicare țintită și strategii adaptate pentru școli, vârstnici și populație vulnerabilă care urmează să fie livrate în școli, în case sau în grupuri comunitare asociate.
Beneficii
• Creșterea nivelului de acțiune al persoanelor care, cel mai probabil, vor suferi pagube economice semnificative sau decese umane ca urmare a inundațiilor, ceea ce duce la o reducere generală a pagubele economice și a pierderilor de vieți omenești în timpul unei inundații.
• Această măsură va ajuta România să îndeplinească condițiile Comunicării Comisiei din 12 iulie 2004 „Managementul riscului la inundații - prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor" [COM(2004) 472 final - Jurnalul Oficial C 49, 28 februarie 2006] care cere statelor membre să elaboreze și să implementeze un program de acțiuni de coordonare pentru prevenirea, protecția și atenuarea inundațiilor care să includă: „creșterea conștientizării riscurilor la inundații prin participarea mai largă a părților interesate și o comunicare mai eficientă".
Articol
4d
Nume
Încorporarea abordărilor privind managementul riscului la inundații în curricula națională
Cod
M43- RO52
Obiectiv
Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații
Descriere funcțională
Utilizarea școlilor la nivel național, ca potențiale puncte de acces pentru difuzarea conștientizării riscului la inundații în rândul comunității, cu școli capabile să acționeze ca centre de cunoaștere pentru structurile familiale mai largi.
Aceasta are ca scop crearea de programe și materiale didactice școlare pentru toate vârstele pentru minim 3 ore pe an. Formarea profesorilor prin seminarii online oferite de I.G.S.U. conform Planurilor de pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență, întocmite la nivel județean și aprobate prin ordin al prefectului. Furnizarea de materiale didactice, cum ar fi cursuri de e-learning adecvate vârstei sau jocuri interactive, broșuri și fișe informative.
Beneficii
• Conștientizarea este mai crescută în cadrul unor sisteme comunitare mai largi, acționând ca niște centre de transfer de cunoștințe pentru populație.
• Prin creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscul la inundații cu care se pot confrunta și acțiunile pe care le pot implementa pentru a reduce și gestiona riscurile, pregătirea este întărită datorită acțiunilor timpurii și sunt reduse pagubele economice și decesele provocate de inundații.
Articol
4e
Nume
Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate
Cod
M43 - RO50, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv
Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații
Descriere funcțională
• În România, o mare parte a populației se confruntă cu o vulnerabilitate în creștere la inundații din cauza ratelor ridicate de sărăcie și marginalizare, ceea ce face ca integrarea acestora în încercările de reducere a riscului de dezastre să fie de maximă importanță.
• Desemnarea unor promotori specializați în vulnerabilități este necesară pentru a permite reprezentanților instituționali să dezvolte încrederea în aceste comunități și să stabilească canale de comunicare puternice care să fie utilizate în timpul unei situații de urgență la inundații. Comunicarea deschisă, frecventă, poate permite instituțiilor să își îmbunătățească înțelegerea provocărilor cu care se confruntă aceste grupuri în răspunsurile lor la inundații și să încorporeze strategiile tradiționale de adaptare utilizate de grupurile vulnerabile în planurile lor de răspuns la inundații.
• Există un potențial ca această măsură să se extindă pe platforma construită de pilotul dedicat romilor din proiectul RO-FLOODS, folosind liste de O.N.G.-uri locale prestabilite .
Beneficii
• Prin mecanismele îmbunătățite de comunicare cu grupurile vulnerabile prin abordări participative, includerea acestora în sistemul de management al riscului de inundații este consolidată, rezultând în adaptarea abordărilor instituționale și a acțiunii îmbunătățite din partea comunităților vulnerabile la evenimentele de inundații, care este adaptată la situațiile și constrângerile acestora. Pierderile umane și pagubele economice cauzate de inundații sunt, prin urmare, evitate datorită acțiunii timpurii îmbunătățite și înțelegerii combinate.
• Beneficii suplimentare sunt oferite de stabilirea acestor canale de comunicare pentru activitățile de pregătire și reziliență pentru mai multe hazarduri.
• Această măsură va ajuta România în îndeplinirea aspirațiilor cuprinse în Directiva Uniunii Europene privind inundațiile și în DCA în legătură cu participarea publicului la formulare și pentru activitatea în curs de gestionare a riscului la inundații.
Articol
4f
Nume
Îmbunătățirea acoperirii sistemului de alarmare
Cod
M41-RO44
Obiectiv
Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare și eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (acest obiectiv este parte a Proiectului WATMAN II)
Descriere funcțională
• 27 de studii de audibilitate au fost efectuate de I.G.S.U. începând cu anul 2019; acestea au constatat că doar 55,46% din țară era acoperită de sisteme de alarmare sonoră -eficiente, în multe comune lipsind în prezent o sirenă și, astfel avertizarea/alarmarea populației poate fi deficitară-. Neexistența sirenei duce la nealarmare
• Multe zone se bazează în prezent pe funcționarea sirenelor mecanice, I.G.S.U. confirmând în 2019 că majoritatea sirenelor nu erau conectate electronic la structuri de comandă centralizate, necesitând operarea manuală în teren. Acest lucru are potențialul de a duce la întârzieri critice pentru activitățile de pregătire și de răspuns la inundații.
• Ca parte a proiectului WATMAN II, A.N.A.R. a confirmat aceste constatări prin identificarea a cca. 1.500 de sirene suplimentare necesare pentru a asigura o acoperire eficientă a sistemului de alarmare la baraje și în aval de lacurile de acumulare.
• Instalarea de noi sirene (1612 sirene în conformitate cu Studiul de Fezabilitate existent) în zone cu risc mare/sectoare de râuri, în aval de baraje și 33 de centre de comandă bidirecționale (pentru S.G.A./ Sisteme Hidrotehnice și I.J.S.U./administrație locală).
• Crearea de campanii de conștientizare a publicului pentru a crește înțelegerea semnificațiilor sunetelor sirenelor și a acțiunilor necesare după alertă și pentru a îmbunătăți stimularea acțiunilor populației în urma emiterii unui avertizări.
Beneficii
• Acoperirea mai bună a sistemului de alarmare și înțelegerea populației și cunoașterea acțiunilor necesare după alertă
• Îmbunătățirea procentului persoanelor situate în zonele de risc la inundații, aval de barajele din administrarea Administrației Naționale „Apele Române" care sunt avertizate / alarmate într-o situație de urgență
• Sprijinirea capacității comunităților de a se angaja în activități de acțiune timpurie după emiterea unui avertizări, reducând astfel pagubele și decesele la un eveniment de inundație.
5.
Planificarea răspunsului
Articol
5a
Nume
Baze de date pentru cunoștințe instituționale și consolidarea informațiilor
Cod
M42-RO47
Obiectiv
• Crearea de baze de date pentru îmbunătățirea schimbului de informații și cunoștințe între instituțiile relevante legate de managementul riscului la inundații;
• Colectarea și consolidarea informațiilor pentru îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor informate asupra riscurilor
Descriere funcțională
• În prezent, nu există baze de date care să colecteze informații privind investițiile efectuate de diverse instituții din România pentru managementul riscului la inundații și despre contribuțiile acestora la reducerea riscului.
• Prin urmare, este nevoie de îmbunătățirea integrării informațiilor și de a le face ușor accesibile de către toate părțile interesate implicate în gestionarea riscului la inundații.
• Crearea și menținerea unei baze de date pentru sistematizarea și publicarea informațiilor despre investițiile realizate de diferite instituții și contribuțiile acestora la reducerea riscului la inundații. În plus, ar fi bine să se includă în baza de date oportunitățile de finanțare existente/viitoare pentru managementul riscului la inundații.
• Stabilirea de protocoale standard pentru încărcarea informațiilor într-un format consistent, rezumate în manuale de utilizare și seminarii de formare online asociate pentru tot personalul implicat.
Beneficii
• Sunt necesare baze de date îmbunătățite pentru a sprijini cunoștințele instituționale și integrarea informațiilor între diversele sectoare de activitate și niveluri de guvernare.
• Cartografierea și diseminarea prin intermediul bazei de date a oportunităților de finanțare și oferirea de exemple de proiecte de succes de accesare a fondurilor, va spori oportunitățile pentru cereri de finanțare cu obiective similare și pentru transferul de „know-how". Va fi creată o oportunitate pentru noi propuneri de proiecte de succes și creșterea fondurilor alocate pentru managementul riscului la inundații.
Articol
5b
Nume
Exerciții pentru colaborarea interinstituțională
Cod
M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv
Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune.
Descriere funcțională
Programe anuale cu exerciții de simulare a producerii de inundații comune desfășurate de M.M.A.P., A.N.A.R. și I.G.S.U., care implică părți interesate la nivel local, cum ar fi grupuri profesionale, autorități locale și județene cu responsabilități în managementul riscului la inundații, comunități locale, școli, universități și sectorul privat. Acestea ar trebui să includă exemple de hazarduri multiple și în cascadă care însoțesc inundațiile (de exemplu, accidente chimice, biologice, radiologice și nucleare (accidente CBRN) sau alunecări de teren), în funcție de condițiile locale.
Beneficii
Creșterea numărului de exerciții comune, de colaborare interinstituțională, îmbunătățește pregătirea prin facilitarea unui răspuns eficient și efectiv, datorită unei mai bune coordonări cu actorii responsabili care lucrează împreună pentru a sprijini populația după emiterea unui avertizări și în timpul unei inundații, reducând astfel decesele și pagubele economice.
Articol
5c
Nume
Creșterea capacității serviciului de voluntariat
Cod
M24-RO8, M44-RO54, M43-RO53
Obiectiv
Creșterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor
Descriere funcțională
• Dezvoltarea și implementarea temeiului legal necesar pentru acordarea de beneficii voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de finanțare în sistemul de management al situațiilor de urgență pentru a oferi o capacitate sporită primarilor de a încuraja recrutarea voluntarilor la nivel local.
• Asigurarea unor puteri sporite pentru șeful serviciului de voluntariat pentru situații de urgență în cadrul comunității locale, pentru a se asigura o concentrare unică asupra sarcinii în cauză. Aceasta trebuie să fie însoțită de stabilirea unei finanțări suficiente pentru a se asigura că nu este necesară o muncă alternativă.
Beneficii
• Capacitate crescută a serviciului de voluntariat de a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:
- răspuns instituțional sub formă de operațiuni de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare;
- colaborarea cu populația și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru sprijinirea evacuării bunurilor în locuri sigure și pentru aplicarea măsurilor de rezistență activă ;
• Acțiunea timpurie a comunităților individuale și locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.
Articol
5d
Nume
Creșterea eficientei serviciului de voluntariat
Cod
M44-RO54, M24-RO8, M42-RO48
Obiectiv
Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor
Descriere funcțională
Implementarea prevederilor Planurilor de Pregătire în domeniul Situațiilor de Urgență cu privire la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență.
Furnizarea de cunoștințe precise și înțelegerea sarcinilor în contextul lor local în legătură cu hazarduri locale și cu privire la utilizarea noilor echipamente, a comunicații și a sistemelor de alarmare livrate pentru localități.
Beneficii
Eficiență crescută a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență pentru a sprijini intervențiile la nivel local, inclusiv:
• răspuns instituțional sub forma operațiunilor de apărare activă împotriva inundațiilor, măsuri la nivel comunitar și gestionarea de bază a cursurilor de apă, operațiuni de căutare și salvare și de evacuare.
• colaborarea cu locuitorii și comunitățile locale pentru diseminarea mesajelor de avertizare și pentru a sprijini evacuarea bunurilor în locuri sigure și punerea în aplicare a măsurilor de rezistență activă.
• acțiunea timpurie a populației și a comunităților locale este consolidată, iar pagubele economice și decesele sunt reduse.
Articol
5e
Nume
Considerarea vulnerabilității pentru planificarea managementului riscului la inundații
Cod
M43-RO50, M43-RO51, M42-RO49
Obiectiv
Îmbunătățirea managementului riscului la inundații și a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații
Descriere funcțională
• Măsura urmărește să îmbunătățească integrarea în activitățile de management al riscului la inundații din România, luând în considerare vulnerabilitatea și grupurile vulnerabile în mod adecvat.
• Principalele grupuri identificate ca având o vulnerabilitate crescută în România sunt persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și sprijinul părintesc, vârstnicii singuri sau dependenți, populațiile de romi, persoanele cu dizabilități și persoanele care trăiesc în comunități sărace și marginalizate. Elaborarea Planurilor de Evacuare și Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă (pe scurt Planul de Apărare împotriva Inundațiilor) la toate nivelurile, pentru a include o secțiune dedicată grupurilor vulnerabile și adaptarea asociată a intervențiilor necesare. Acest lucru va ajuta la intervenții mai reușite.
• Organizarea de seminarii de formare online și materiale de îndrumare realizate de I.G.S.U., la 2 niveluri diferite - pentru CJSU, seminarii organizate, în colaborare, de I.G.S.U., A.N.A.R./A.B.A., Ministerul Muncii si agențiile dedicate din subordine (A.N.P.D. și A.N.P.C.A.) și O.N.G.-urile naționale și internaționale specializate pe grupuri vulnerabile (de ex. Salvați Copii, UNICEF etc.), iar pentru C.L.S.U. - I.S.U.J., A.B.A./S.G.A., O.N.G.-uri locale, reprezentanții în teritoriu ai agențiilor Ministerului Muncii. Materialele de îndrumare ar trebui să includă exemple de adaptări ale procedurilor de avertizare, evacuare și reconstrucție necesare pentru grupurile vulnerabile, folosind tipologii preconsiderate, formulate la nivel național.
• Elaborarea listelor consolidate și a locațiilor persoanelor vulnerabile în cadrul unei unități administrativ teritoriale de către C.L.S.U., care urmează să fie furnizate serviciilor de urgență pentru a le permite acestora să își planifice operațiunile în mod corespunzător în perioadele ex- ante anterioare unui eveniment de inundație.
• Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea viitoare a datelor disponibile privind populația marginalizată și vulnerabilă, în special pentru comunitatea de romi.
Beneficii
• Integrarea mai bună a vulnerabilității în Planul de Evacuare și în Planul de apărare împotriva inundațiilor este necesară pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili din societatea românească. Această adaptare a măsurilor la nivel comunitar, a operațiunilor de căutare și salvare și evacuare, permite creșterea rezilienței pe termen lung, reducând șocurile și, astfel, sprijină pregătirea pe termen lung la inundații pentru grupurile vulnerabile.
• Această măsură întărește, de asemenea, capacitățile individuale de adaptare prin sprijinirea celor mai vulnerabili, prin sprijinirea mutării bunurilor și implementarea măsurilor de rezistență activă care reduc pagubele economice și decesele în rândul populației în cadrul căreia sunt cele mai probabile aceste efecte.
Articol
5f
Nume
Definirea și marcarea principalelor rute de evacuare
Cod
M42-RO48, M42-RO49, M43-RO51
Obiectiv
Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații
Descriere funcțională
În prezent, nu există cerințe ca rutele de evacuare să fie semnalizate clar, în teren, în ciuda faptului că astfel de rute au fost identificate în Planul de Evacuare și în Planul de Apărare împotriva inundațiilor, iar evacuarea se bazează în principal pe capacitatea indivizilor de autoevacuare, sub coordonarea reprezentanților autorităților locale. Fără căi de evacuare semnalizate clar, luând în considerare rezultatele modelării inundațiilor, există riscul ca persoanele care nu sunt familiarizate cu o zonă locală să se evacueze pe rute nesigure sau să ajungă în zone predispuse la inundații în timpul unei situații de urgență.
Este necesară marcarea în teren a traseelor și raioanelor de evacuare.
Beneficii
Definirea și marcarea în teren a rutelor de evacuare și raioanelor de evacuare sunt necesare pentru a sprijini o evacuare eficientă și efectivă în timpul inundațiilor. Acest lucru asigură utilizarea de către populație a rutelor care sunt sigure în timpul unui eveniment de inundație după primirea unui avertizări, reducând astfel pierderile de vieți omenești.
6.
Pregătire, Răspuns
Articol
6a
Nume
Creșterea capacității operative a Serviciilor Situații de Urgență ale A.N.A.R.-A.B.A.-S.G.A. și ale Formațiilor de intervenție operativă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române"
Cod
M44-RO54, M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv
Creșterea capacității și eficienței Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerate și ale formațiilor de intervenție rapidă din cadrul A.N.A.R.
Descriere funcțională
• În prezent, A.N.A.R. se confruntă cu provocări în ceea ce privește asigurarea necesarului de personal în cadrul serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat precum și a formațiilor de intervenție operativă
• În cadrul Serviciilor Situații de Urgență, Dispecerat se colectează, sintetizează informațiile, se prelucrează datele privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, se sintetizează măsurile întreprinse și se dispun măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative a evenimentelor înregistrate.
• Serviciul Dispecerat asigură, prin tehnica din dotare, fluxul informațional operativ decizional, colectarea informațiilor, validarea și centralizarea acestora, ce caracterizează starea Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, răspunde de informarea zilnică și operativă a conducerii Administrației Naționale „Apele Române"- A.B.A. - S.G.A./S.H.I. și a autorităților publice centrale și locale și dispune măsurile necesare pentru diminuarea efectelor negative a evenimentelor înregistrate.
• Pentru un proces decizional îmbunătățit în situații de urgență, se impune asigurarea necesarului de personal specializat conform cerințelor structurii organizatorice în care va activa, dotarea cu echipamente performante a serviciilor operative dar și pregătirea continuă a personalului existent.
• Serviciile Situații de Urgență, Dispeceratele existente de la A.B.A./S.G.A. precum și formațiile de intervenție operativă trebuie consolidate cu echipamente moderne și resurse umane:
- Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat, cu echipamente moderne, performante de monitorizare, implementarea panourilor de vizualizare (monitoare de mari dimensiuni) capabile să afișeze în timp real toate aplicațiile existente, colectarea automată a datelor hidrologice de la stațiile automate, integrate cu lumini de avertizare codificate ROGV (Roșu, Portocaliu, Galben, Verde),
- Dotarea serviciilor situații de urgență, dispecerat cu echipamente IT moderne, performante pentru accesul independent, operarea și backup-ul tuturor sistemelor create conform 3a și 3b la nivel A.N.A.R.-A.B.A.-S.G.A.
- Recrutarea de personal în cadrul serviciilor operative înainte de manifestarea deficitului de personal.
- Revizuirea legislației în vederea reglementării activității desfășurate de personalul operativ din cadrul Administrației Naționale „Apele Române".
Beneficii
• Creșterea capacității serviciilor situații de urgență, dispecerate și a echipelor de intervenție conduce la un management al riscului la inundații decizional operativ și eficient, asigură un răspuns eficient din partea formațiilor de intervenție operative din cadrul Administrației Naționale „Apele Române" și a Unităților operative specializate din cadrul IGSU
• Pregătirea permanentă a personalului operativ pentru intervenții în situații de urgență conduce la reducerea efectelor negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor (reducerea pagubelor materiale, evitarea pierderilor de vieți omenești, măsuri de sprijin la nivel comunitar).
Articol
6b
Nume
Creșterea capacității Centrelor de Intervenție Rapidă
Cod
M44- RO54, M41-RO45, M41-RO44
Obiectiv
Creșterea capacității de răspuns a A.N.A.R. (Centrele de Intervenție Rapidă)
Descriere funcțională
Rețeaua actuală de 23 de Centre de Intervenție Rapidă realizată de ANAR prin obiectivul de investiții 2 al proiectului WATMAN (aprobat prin
H.G. 1171/2006 ) și-a dovedit importanța în a oferi un răspuns eficient și efectiv pentru managementul riscului la inundații în toate zonele necesare din România. Pentru creșterea eficienței este necesară o capacitate sporită în ceea ce privește mijloacele și forțele de intervenție pentru a asigura o intervenție optimă, eficientă în primă fază asupra lucrărilor hidrotehnice din administrare, parte a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, precum și ulterior, la solicitarea C.L.S.U. și C.J.S.U., dacă forțele de intervenție ale acestora sunt depășite.
Inițial CIR-urile au fost dotate cu același tipuri de echipamente, ulterior, prin achizițiile anuale, acestea au fost îmbunătățite în funcție de fondurile alocate la nivelul fiecărei ABA. Centrele de Intervenție Rapidă trebuie să-și sporească capacitatea de răspuns prin reînnoirea/dotarea de echipamente, inclusiv vehicule, pentru a deservi zonele îndepărtate:
Dotarea cu autoutilitare, autovehicule pentru transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție, echipamente portabile de monitorizare (drone echipate cu senzori adecvați utilizați pentru managementul riscului la inundații, echipamente electrorezistive/georadar pentru monitorizarea comportării construcțiilor hidrotehnice, piese de schimb pentru repararea stațiilor hidrometrice etc.), echipamente de comunicație prin satelit, generatoare electrice, pompe și unități de potabilizare a apei, etc.
Dotarea cu utilaje moderne, performante pentru intervenții în zone greu accesibile, excavatoare tip "spider" și autovehicule amfibie pentru transportul în siguranță a mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele inundate, excavatoare cu brațe lung, etc.
Beneficii
• îmbunătățirea capacității de răspuns a ANAR, măsuri de sprijin la nivel comunitar, intervenții operative pentru exploatarea în condiții de siguranță a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor;
• Reducerea constantă a pagubelor potențiale identificate în zonele cu risc semnificativ la inundații (creșterea populației apărate, locuințe, obiective socio-economice, terenuri agricole, etc)
Articol
6c
Nume
Extinderea capacității de intervenție a I.G.S.U.
Cod
M44-RO54, M42-RO49
Obiectiv
Creșterea capacității de răspuns a I.G.S.U.
Descriere funcțională
Răspunsul operativ în caz de dezastre este furnizat la nivel teritorial, în principal, de către structurile /instituțiile aflate în coordonarea/ coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I.: I.G.S.U. prin unitățile subordonate, IGAv, UPU-SMURD din cadrul spitalelor de urgență, serviciile județene de ambulanță și salvamont.
IGSU reprezintă principala instituție prin intermediul căreia sunt asigurate capabilitățile necesare desfășurării acțiunilor de răspuns în cazul unor dezastre, aceste capabilități regăsindu-se în cadrul celor 41 de inspectorate pentru situații de urgență, fiecare având ca zonă de responsabilitate teritoriul unui județ, precum și o unitate de intervenție specială care are competență națională. Aceste structuri operative cu un total de 193 de subunități de intervenție sunt distribuite în peste 370 de locații, pentru a asigura un timp de răspuns scurt și, respectiv, pentru a acoperi întreg teritoriu național.
Aceste structuri operative sunt distribuite spațial și ar trebui să permită timpi de reacție pentru intervenții în 20 de minute pentru protecția populației din întreaga țară. Cu toate acestea, în locații îndepărtate, acest lucru nu se întâmplă în prezent din cauza lipsei unui număr suficient de Unități Operative (detașamente și formații pentru situațiile de urgență). În plus, unitățile existente au o dezvoltare insuficientă a sistemelor de comandă și control.
Unitățile operative pentru situații de urgență ale IGSU au beneficiat de echipamente furnizate de Proiectul Multirisc I, Vision 2020 POIM (2014-2020) finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, „Îmbunătățirea capacității de răspuns la urgențe medicale" proiect prin POR 2014-2020 și alocările prin bugetul de stat. Cu toate acestea, Unitățile operative I.G.S.U. încep acum să îmbătrânească și sunt necesare îmbunătățiri îmbunătățite pentru a permite un răspuns eficient, inclusiv: bărci, excavatoare, buldozere și camioane. În plus, este nevoie de creșterea numărului de Unități operative și a infrastructurii de stocare de sprijin pentru a putea respecta mai bine timpul de reacție al regulii de 20 de minute. Este nevoie de 50 de Unități operative (detașamente și formații), 7 noi infrastructuri de depozitare și o dotare sporită cu personal și echipamente.
Beneficii
• Creșterea capacității de răspuns a I.G.S.U. va permite: măsuri îmbunătățite de intervenție la nivel de comunitate, de căutare și salvare, de evacuare, de evacuare a populației și bunurilor în locații sigure și operarea măsurilor de rezistență activă, ajutând la reducerea pagubelor economice și a deceselor cauzate de inundații.
• Astfel de îmbunătățiri pentru pregătirea intervenției în cazul inundațiilor au, de asemenea, beneficii asociate pentru rezistența la hazarduri multiple.
Articol
6d
Nume
Îmbunătățirea capacității de răspuns la inundații a autorităților responsabile
Cod
M44-RO54, M42-RO47, M42-RO49
Obiectiv
Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc.
Descriere funcțională
La nivel județean/Municipiul București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență actualizează anual Registrul de Capabilități al autorităților cu responsabilități în managementul tipurilor de risc, așa cum au fost definite în
Este necesară dezvoltarea unei baze de date centralizată privind capabilitățile de care dispun instituțiile cheie privind managementul riscului la inundații I.G.S.U. și A.N.A.R., o bază de date care să permită consolidarea dotării cu echipamente pe zone și instituții. În special la nivel județean pentru Unitățile operative ale I.G.S.U. și Formațiile de intervenție operativă ale A.N.A.R.
Este necesară crearea și întreținerea continuă a bazei de date care să permită furnizarea informațiilor asupra echipamentelor din stocurile existente (de exemplu, I.G.S.U., A.N.A.R.), completarea stocului de materiale post eveniment conform Normativului cadru de dotare prevăzut în
Ordinul comun M.A.P./M.A.I. nr.459/78/2019 , informații referitor la personalului instruit cu privire la utilizarea echipamentelor din dotare.
Personalul ambelor instituții va fi instruit cu privire la utilizarea tuturor tipurilor de echipamente din stocurile proprii. În acest scop vor fi organizate sesiuni de instruire/exerciții de simulare cu aplicații practice în teren.
Beneficii
Utilizarea eficientă a echipamentelor disponibile pentru situațiile de urgență îmbunătățește răspunsul instituțional, oferind astfel reduceri ale pagubelor economice și pierderilor de vieți omenești, precum și oferind beneficii sporite pentru activitățile de pregătire și răspuns pentru hazarduri multiple.
Articol
6e
Nume
Furnizarea de rețele de comunicații redundante pentru A.N.A.R.
Cod
M41-RO44,
Obiectiv
Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații
Descriere funcțională
Această măsură face parte din Proiectul WATMAN II, care urmează să fie implementat de ANAR pentru modernizarea comunicațiilor pentru situațiile de urgență, ca back-up la vechiul sistem de radiocomunicații. Redundanța comunicării este esențială pentru a se asigura că, în timpul evenimentelor de inundație, datele în timp real ajung la autoritățile decizionale, astfel încât să poată fi luată o decizie informată asupra riscurilor. În plus, este esențial să existe canale de comunicare robuste și fiabile pentru ca autoritățile să coordoneze răspunsul la evenimentul de inundație.
În prezent, principiul redundanței nu este acoperit pe deplin și este necesar să se planifice, să se definească și să se implementeze un sistem de comunicare rezistent care să asigure livrarea, stocarea și utilizarea datelor și comunicarea și coordonarea autorităților pentru a lua decizii în timpul unei inundații.
Beneficii
• Este necesară o rețea de comunicații îmbunătățită pentru a sprijini capacitățile instituționale de răspuns în urma emiterii unor avertismente de inundații, cu coordonare la nivelul întregului domeniu al actorilor care activează în domeniu și furnizarea unui răspuns integrat și cuprinzător.
• Comunicarea îmbunătățită va sprijini funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurile la nivel comunitar, gestionarea cursurilor de apă, operațiunile de căutare și salvare și evacuare înaintea și în timpul unei inundații, producând astfel o reducere a pagubelor economice și a deceselor. Furnizarea de echipamente de comunicații îmbunătățite va oferi beneficii suplimentare răspunsului la hazarduri multiple și creșterea rezilienței localităților.
Articol
6f
Nume
Asigurarea resurselor materiale necesare gestionării în bune condiții a acțiunilor de evacuare din zonele de risc
Cod
M44-RO54
Obiectiv
Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă și eficace în caz de inundații
Descriere funcțională
Stabilirea locurilor de adăpost este considerată o condiție prealabilă în procesul de planificare a evacuării. Cu toate acestea, identificarea în continuare a acestor locuri ar trebui să ia în considerare factori suplimentari, cum ar fi modurile de transport disponibile și accesul în momente de situații de urgență. În plus, este important să se planifice în avans alocarea resurselor pentru a putea răspunde eficient la un eveniment de inundație. Pentru a asigura o evacuare eficace și eficientă în cadrul acestei măsuri se intenționează implementarea următoarelor:
• Crearea unui inventar al clădirilor capabile să acționeze ca centre de adăpost pentru evacuați în fiecare regiune sau locații în care pot fi amplasate adăposturi temporare. Locația acestor amplasamente potențiale ar trebui identificată pentru a permite analiza spațială și testarea scenariilor pentru a identifica timpul necesar pentru evacuarea populației din zonele predispuse la inundații după emiterea unui avertizări.
• Instruire sporită oferită intern întregului personal de la nivelul autorității publice locale pentru a le permite să asiste în mod eficient în timpul procedurilor de evacuare. Această instruire ar trebui să fie asigurată de membrii personalului implicați în prezent în operațiunile de evacuare.
• Furnizarea de echipamente pentru evacuarea în siguranță.
Beneficii
Sunt necesare resurse îmbunătățite pentru a sprijini o evacuare eficace și eficientă în urma emiterii unui avertizări pentru inundații severe, prevenind astfel pierderea de vieți omenești și asigurând siguranța populației.
Articol
6g
Nume
Creșterea capabilității Unităților Operative Județene
Cod
M44-RO54
Obiectiv
Dotarea centrelor de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minime privind dotarea cu materiale și mijloacele de intervenție în situații de urgență
Descriere funcțională
În cazul unei situații de urgență generate de producerea unor inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se întrunește în regim de urgență, fie la sediul Prefecturii, fie în spații special amenajate pentru Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel Județean. Condițiile nu sunt uniforme la nivelul tuturor județelor și există diferențe care limitează coordonarea eficientă a activității de răspuns la inundații.
Furnizarea de dotări îmbunătățite pentru centrele de comandă și control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență sub formă de locații securizate în perioadele de inundații, cu echipament minim precum asigurarea unui fax, imprimantă și facilități pentru ședințe online va facilita luarea deciziilor în timp real, cu implicarea tuturor părților interesate (Grupurilor de Suport Tehnic).
Beneficii
• Îmbunătățirea dotărilor pentru Unitățile operative județene cu asigurarea cerințelor minime pentru echipamente va îmbunătăți structurile de comandă și control pentru managementul riscului la inundații și va îmbunătăți coordonarea în teren.
• Sunt obținute beneficii în funcționarea apărării active împotriva inundațiilor, măsurilor la nivel comunitar, gestionării cursurilor de apă, operațiunilor de căutare și salvare și evacuare. Dezvoltarea acestor dotări poate spori acțiunea publică prin difuzarea îmbunătățită a avertizărilor și sprijinul pentru evacuarea populației și bunurilor către zone de siguranță, operarea măsurilor de rezistență activă și consolidarea rezilienței pe termen lung la hazarduri multiple.
Anexa 19 Lista activităților de comunicare specifice de
la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor
Nr.
Crt.
Tip activitate
(se selectează mecanismul utilizat pentru informarea publicului; pot fi selectate mai multe opțiuni)
Tipuri de activități incluse la categoria "Altele"
Data/ Perioada la care a avut loc informarea
Subiectele abordate
Categorii de stakeholderi informați
Tipuri de stakeholderi informați și incluși la categoria "Altele"
1
Comunicat de Presă
08.12.2020
Lansarea proiectului RO-FLOODS - Proiectul are ca scop reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 bazine hidrografice. După realizarea acestor Planuri va urma, ca finalitate, corelarea lor cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate conform Directivei Cadru Apă, oferind, în acest fel, o viziune integrativă, care va fi transpusă și la nivelul districtului hidrografic al bazinul Dunării.
Toate
2
Site-uri cu rețele sociale
15.11.2021
Subiect-Reactualizarea hărților de hazard și de risc. Noile hărți vor fi gata la sfârșitul lui 2022.
Toate
3
Altele
E-mail, internet
18.07.2022
INFORMARE ASUPRA STRATEGIILOR A.P.S.F.R.
Stadiul dezvoltării PoM, etapa de grupare a măsurilor în alternative la nivel de A.P.S.F.R. (Area of Potential Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații), denumită pe scurt „strategii A.P.S.F.R.". Aceste strategii se realizează pe baza Hărților de Hazard și de Risc la Inundații. Hărțile sunt în curs de validare și vor fi publicate pentru publicul larg în luna septembrie.
ONG-uri / Protecția Naturii
4
Site-uri cu rețele sociale
29.08.2022
"La nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă acțiunile de consultare a publicului pentru P.M.R.I. sunt în plină desfășurare."
Toate
5
Site-uri cu rețele sociale
03.10.2022
Hărțile de Hazard și Risc la Inundații reactualizate, elaborate în cadrul proiectului RO-FLOODS, au fost transmise către Comisia Europeană și se așteaptă validarea finală pentru Pachetul de date descriptive. România îndeplinește astfel solicitările cuprinse în procedura de infringement declanșată de C.E.
Toate
6
Site-uri cu rețele sociale
21.10.2022
Versiunile preliminare ale Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) reactualizate, realizate în cadrul proiectului RO-FLOODS, se află în consultare publică.
Acestea sunt puse la dispoziția oricărei persoane interesate pe site-ul proiectului - www.inundatii.ro, accesând https://inundatii.ro/resurse/.
Toate
7
Comunicat de Presă
08.11.2022
Hărțile de Hazard și Risc la Inundații actualizate, elaborate în cadrul proiectului RO-FLOODS sunt accesibile publicului larg pe www.inundatii.ro
Toate
8
Internet
08.11.2022
Publicarea pentru publicul larg a Hărților de Hazard și Risc la Inundații pe site-ul www.inundatii.ro
Toate
9
Site-uri cu rețele sociale
29.11.2022
Accesează hărțile de hazard și de risc la inundații disponibile pe site-ul www.inundatii.ro . Acesta este singurul site din România care conține date complete despre inundații și măsurile propuse de autoritățile responsabile.
Toate
10
Site-uri cu rețele sociale
16.12.2022
Informații privind riscurile la inundații sunt disponibile publicului pe site-ul dezvoltat în cadrul proiectului RO- FLOODS.
Toate
11
Site-uri cu rețele sociale
08.02.2023
RO-FLOODS- prezentat ca unul dintre exemplele de bună practică. RO-FLOODS a fost selectat de Autoritatea de Management a Programului Operațional Capacitate Administrativă pentru a fi prezentat, ca unul dintre exemplele de bună practică, în cadrul evenimentului „Planificarea strategică - cheia eficienței în administrația publică", organizat, la începutul acestei săptămâni, de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Toate
Anexa 20 Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a
părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. Ciclul II
Nr.
Crt.
Subiectul consultării
Perioada consultării
Stakeholder consultat
(selectați din listă)
Tipuri de stakeholderi consultați și incluși la categoria "Altele"
Prin ce metode s-a realizat consultarea publică
Tipuri de metode utilizate pentru consultare și incluse la categoria "Altele"
Prin ce metode s-au informat stakeholderii despre consultarea publică
Metode prin care s-au informat stakeholderii despre consultarea publică incluse la categoria "Altele"
Feedback primit de la stakeholderi
(comentarii, sugestii, întrebări etc)
Modul în care a fost transmis feedbackul
(selectați din listă)
Tipuri de moduri în care a fost transmis feedback-ul și incluse la categoria "Altele"
Schimbările realizate asupra P.M.R.I. ca urmare a feedbackului primit/ participării publicului
(selectați din listă)
Tipuri de schimbări realizate asupra P.M.R.I. și incluse la categoria "Altele"
A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?
1
Metodologia de elaborare;
Ianuarie 2022 - Aprilie 2022
Toate categoriile
ANIF, ROMSILVA-
Internet
Consultare scrisă Invitații către părțile interesate
Prin autorități locale
-
Mass-media (ziare, TV, radio) internet
Corespondeță directă)
- e-mail fax videochat telefonic
-
Modificări ale metodologiilor utilizate
Da
2
Obiectivele și misiunea MRI;
Ianuarie 2022 - Aprilie 2022
Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă Autorități Responsabile Cu Avertizarea/ Apărarea împotriva Inundațiilor
Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului Serviciile De Urgență Onguri / Protecția Naturii
Mediu Academic / instituții De Cercetare Energie / Hidroenergie-
ISU Prefectura
ISU
ISU CJ, Primării
UTCB-
Corespondeță directă
Învitații către părțile interesate
Consultare scrisă
Telefonic
Fișe descriptive
Skype
Videochat
Corespondeță directă
telefonic
Verbal și notate în minuta întâlnirii
-
Alte rezultate
Nu s-au realizat schimbări
Da
3
Elaborarea H.H.R.I.
Noiembrie 2022
Decembrie 2022
Toate categoriile
-
-
WebViewer Public
-
-
-
-
-
-
4
Conținutul P.M.R.I.;
Ianuarie 2022 - Februarie 2023
Toate categoriile
Internet
Internet
Invitații către părțile interesate
Corespondeță directă
Prin autorități locale
Consultare scrisă
inundatii.ro
WebViewer Public
Internet
Rețele sociale
Corespondeță directă
-
Fax
Poșta
Angajamentul de a acționa în următorul ciclu al P.M.R.I.
Da
Anexa 21 Lista activităților de implicare la nivel regional a părților
interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități
Nr.
Crt.
Subiectul implicării stakeholderilor
Perioada/ Data implicării
Stakeholder implicat
(selectați din listă)
Tipuri de stakeholderi implicați și incluși la categoria "Altele"
Metode utilizate pentru implicare
Tipuri de metode utilizate pentru implicare și incluse la categoria "Altele"
Feedback primit de la stakeholderi
(comentarii, sugestii, întrebări etc)
Denumire A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feed-backul
Cod UE A.P.S.F.R. pentru care s-a primit feed-backul
Modul în care a fost transmis feed-backul
(selectați din listă)
Tipuri de moduri în care a fost transmis feedback-ul și incluse la categoria "Altele"
Schimbările realizate asupra PoM (Program de Măsuri) ca urmare a feed-backului primit/ participării publicului (selectați din listă)
Tipuri de schimbări realizate asupra PoM și incluse la categoria "Altele"
A fost informat stakeholderul cu privire la rezultat?
1
Screening
noiembrie 2021
Toate categoriile
Prefectura, CJ,
ISU, DADP, ANIF, ROMSILVA -
Ședințe online
Cont în Web- Viewer
Dacă vor fi alocate fonduri europene pentru redimensionarea podurilor
-
-
Zoom
Zoom
Adaptarea la măsuri specifice
Nu este cazul
Da
2
Strategiile A.P.S.F.R.
noiembrie 2021
Toate categoriile
Primării-
Ședințe online
Cont în Web- Viewer
Dacă măsurile trebuie prezentate și în GIS
-
-
Zoom
Zoom
Adaptarea la măsuri specifice
Nu este cazul
Da
3
Strategiile la nivel de UoM
mai 2021 - decembrie 2022
Toate categoriile
S.G.A.-
Ședințe online
Cont în Web- Viewer
Sub ce formă se va colabora pentru propuneri de măsuri și lucrări noi
-
-
Zoom
Zoom
Adaptarea la măsuri specifice
Nu este cazul
Da
4
14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. (Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații) cu prioritate mare și 7 măsuri individuale.
noiembrie 2021
Toate categoriile
-CJ Harghita
Ședințe online
Cont în Web- Viewer
Dacă în noile hărți se poate aprecia și adâncimea apei din zonele inundabile-
-
-
Zoom
Zoom
Adaptarea la măsuri specifice
Nu este cazul
Da
-5
Elaborare H.H.R.I.
05.10 2022
Autorități Responsabile Cu Protecția Civilă Autorități Responsabile Cu Avertizarea/ Apărarea împotriva Inundațiilor
Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului
ISU
INHGA, Primării, ISU SGA
Ședințe online sau în persoană
Alte activități de informare cu oportunități de discuție și dialog
SKYPE, ZOOM, TEAM Ședința publică
Cont în Web- Viewer GIS
-
-
-
-
-
-
-
Da
01.11.2021-
Serviciile De Urgență
ISU
-
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
11.11.2021
Alimentare Cu Apă și Canalizare
RADJP SIBIU, APAVIL
-
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
15.11.2021
Energie/ Hidroenergie
HIDROELECTRICA S.A.
-
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
19.12.2021
Navigație / Porturi
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
24.11.2021
Autorități Locale / Regionale
CJ
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
-5
Elaborare H.H.R.I.
6.12.2021
Autorități ce Efectuează Lucrări De Descare, Drenaj, Combaterea Eroziunii Solului
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
22.03.2022
Mediu Academic/ Instituții De Cercetare
UTCB
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
29.03.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
30.03.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
4.05.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
20.08.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
2.09.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
23.09.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
29.09.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
30.09.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
20.10.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
7.11.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
8.11.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
14.11.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
15.12.2022
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
3.01.2023
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
4.02.2023
Facebook-
-
-
-
-
-
-
-
Da
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.