Legea nr. 2/1976

PROGRAMUL NAȚIONAL PENTRU CONSERVAREA ȘI DEZVOLTAREA FONDULUI FORESTIER ÎN PERIOADA 1976-2010

Gospodărirea superioară a bogățiilor naturale ale tarii - problema majoră a dezvoltării României în etapa actuala și în perspectiva - se situeaza în centrul preocuparilor partidului și statului nostru.

În lumina principalelor orientări definite cu claritate și rigoare științifică de secretarul general al partidului în cuvintarea rostita la încheierea lucrărilor primei Consfatuiri republicane a cadrelor de conducere din silvicultura, din octombrie 1974, și a prevederilor din documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman, a fost elaborat "Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"; la întocmirea acestuia și-a adus contribuția un colectiv larg de specialiști din producție, din centrala Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, din Academia de Științe Agricole și Silvice, din cercetare-proiectare și învățămînt, fiind consultate ministerele și celelalte organe centrale interesate.

Examinat în ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 23 septembrie 1975 și îmbunătățit pe baza indicațiilor date de tovarasul Nicolae Ceaușescu, programul a fost aprobat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 16 decembrie 1975, supus dezbaterii publice și aprobat de Congresul consiliilor populare județene și al președinților consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, din 4-6 februarie 1976.

Programul cuprinde, într-o conceptie unitară, măsurile ce se impun pentru: apărarea, conservarea și dezvoltarea fondului forestier, introducerea unui regim normal de tăiere și regenerare a pădurilor, care să asigure o eficienta maxima a exploatării acestora; ameliorarea funcțiilor de protecție ale pădurilor și sporirea volumului lemnului pentru utilizări industriale; îmbunătățirea în continuare a gospodăririi vinatului și a pescuitului în apele de munte; dezvoltarea recoltarii și valorificării superioare a produselor accesorii ale pădurilor; ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzător gradului de complexitate a gospodăririi pădurilor; legarea mai strinsa a cercetării și proiectării de zonele forestiere ale tarii.

După cum a arătat tovarasul Nicolae Ceaușescu la Congresul consiliilor populare județene și al președinților consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, programul face parte integrantă din "programul general de organizare armonioasă a întregii vieți economico-sociale, prefigureaza dezvoltarea viitoare, într-o îndelungată perspectiva a societății noastre, perspectiva de maine a patriei, perspectivele de viața ale generațiilor prezente și viitoare".

Situația actuala a fondului forestier

În țara noastră, la începutul secolului trecut, pădurile ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35-40% din teritoriu. Suprafața lor s-a redus treptat ca urmare a unor exploatări nerationale și defrișării unor păduri, ajungind la 6,3 milioane ha la finele anului 1975 (anexele nr. 1,1.a) și 1.b)*). Reducerea suprafeței pădurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecția solului și a mediului înconjurător, precum și pentru baza de producție forestieră. Concomitent cu micșorarea suprafeței fondului forestier s-a ajuns la o scădere a calității unor zone paduroase, prin exploatări abuzive în unele bazine în care s-au extras cu prioritate speciile valoroase - rasinoase și stejari -, prin insuficienta preocupare pentru reimpadurirea terenurilor dezgolite, prin tăieri ilegale de arbori, pasunat practicat fără restrictii etc.

Intensitatea exploatării pădurilor a atins un nivel maxim între cele doua razboaie mondiale - în anul 1930 depasind cu circa 60% creșterea realizată în pădurile accesibile - cînd societățile cu capital străin au dezgolit bazine întregi - Vrancea, Aries, Lotru, Ampoi, Sebes, Trotus s.a.-, expunîndu-le eroziunii și totodată, prin taierea nerationala a pădurilor ajunge la maturitate, au dezechilibrat structura acestora pe clase de vîrsta.

Nivelul exploatarilor s-a menținut ridicat și în perioada 1949-1964, volumul masei lemnoase din produse principale - păduri mature - depasind "posibilitatea" - cota de tăiere normală - în proporție de 19-47% pe total și de 37-104% la rasinoase, în special în bazinele Bistrita, Moldova, Oituz.

La aceasta situație necorespunzătoare s-a adăugat și insuficienta atenție față de executarea lucrărilor de îngrijire în unele păduri ținere.

În prezent pădurile au o creștere de 4,5 mc/an/ha, sub nivelul condițiilor naturale favorabile din țara noastră, în principal din cauza ponderii mici a rasinoaselor în compozitia pădurilor (28%), existenței a peste 700 mii hectare de păduri slab productive - cu creștere medie de pînă la 2 mc/an/ha - și a unui milion hectare de păduri, îndeosebi de fag, trecute de vîrsta exploatabilitatii, situate în mare parte în bazine inaccesibile, în care acumularile de masa lemnoasă sînt reduse (2-3 mc/an/ha).

Pentru cunoașterea resurselor forestiere, trecerea la gospodărirea pe baze științifice a fondului forestier și stabilirea posibilității pădurilor, în perioada 1948-1956 s-au elaborat amenajamente silvice pentru toate pădurile, țara noastră fiind prima din lume care a amenajat în totalitate fondul forestier; amenajamentele se revizuiesc periodic, din 10 în 10 ani, iar pe baza lor se întocmește din 5 în 5 ani inventarul național al fondului forestier.

Posibilitatea actuala - stabilită prin amenajamentele silvice - este de 21 milioane mc (anexa nr. 2*), față de o creștere a pădurilor de 28 milioane mc pe an; diferența dintre volumul creșterii și al posibilității este necesar să fie menținută pentru redresarea structurii pădurilor. Posibilitatea de produse principale, corespunzătoare taierilor de regenerare a pădurilor mature, este de 16,4 milioane mc pe an, fiind stabilită în raport cu suprafața fiecărei unități de producție, întinderea pădurilor exploatabile, asigurarea exercitării funcțiilor de protecție ale pădurii în zona respectiva, vîrsta de tăiere și cu necesitatea menținerii continuității exploatarilor.

Posibilitatea de produse secundare, corespunzătoare taierilor de îngrijire în păduri ținere - în scopul reducerii numărului de exemplare la hectar și ameliorării pădurilor - este de 4,6 milioane mc.

În perioada de la naționalizarea pădurilor și pînă în prezent s-au obținut realizari importante atît în gospodărirea fondului forestier, cît și în cercetarea și amenajarea silvică:

- executarea de lucrări de împăduriri pe circa 2 milioane hectare; în cadrul acestei acțiuni s-au impadurit toate suprafețele exploatate anterior, imbunatatindu-se în mod corespunzător și compozitia pădurilor pe specii; din acestea circa 105 mii hectare, reprezintă ameliorarea prin impadurire a unor terenuri degradate și neproductive, susținute, totodată, cu lucrări de consolidare a versantilor și amenajare a torenților;

- îmbunătățirea modului de amplasare și dimensionare a taierilor, în raport cu funcțiile prioritare ale pădurii; în prezent circa 22% din păduri îndeplinesc funcții speciale de protecție a apelor, a solului, contra factorilor climatici daunatori sau funcții de agrement și rezervații;

- diminuarea treptata începînd din anul 1966 a volumului taierilor în vederea înscrierii în posibilitate, depășirea acesteia micsorindu-se continuu, astfel încît în anii 1971-1973 a fost de 11% la total specii și de 29% la rasinoase; în anii 1974-1975 s-a exploatat chiar sub cuantumul posibilității, economisindu-se în acești 2 ani un volum de 1,5 milioane mc de lemn pentru producția industriala, față de prevederile de plan;

- creșterea treptata a suprafețelor parcurse cu tăieri de îngrijire și operațiuni de igiena de la 600 mii hectare în anul 1951 la circa 1300 mii hectare în anul 1974;

- introducerea și extinderea lucrărilor de protecție a pădurilor, bazate pe sistemul modern semnalare - depistare - prognoza;

- generalizarea măsurilor de gospodărire rațională și ocrotire a vinatului, dezvoltarea popularilor cu vinat valoros, creșterea efectivelor și recoltelor de vinat, precum și repopularea apelor de munte cu pastravi;

- organizarea și dezvoltarea continua a activității de recoltare și valorificare a produselor accesorii ale pădurii;

- crearea de noi clase de specii repede crescatoare, aclimatizarea și introducerea în producție a unor specii exotice de mare randament, perfecționarea tehnologiilor privind refacerea pădurilor slab productive, stabilirea de metode pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor pădurilor, amenajarea unitară a fondului forestier prin procedee tehnice moderne.

I. Asigurarea unui regim normal de tăiere și regenerare a pădurilor

În scopul asigurării unui regim normal de tăiere și regenerare a pădurilor și creării condițiilor pentru creștere în viitor a volumului exploatarilor, se stabilesc următoarele măsuri:

1. Limitarea volumului de tăieri anuale, în deceniul 1976-1985, la 20 milioane mc masa lemnoasă bruta pe picior, după cum urmează:

Posibilitatea anuala

Volumul de taieri anuale

Masa lemnoasa bruta pe picior, in milioane mc - total

21,0

20,0

din care:

- produse principale

16,4

16,0

- produse secundare

4,6

4,0

Aceasta limitare va contribui la realizarea unei structuri pe clase de vîrsta mai echilibrate și în consecința la majorarea în viitor a volumului de tăieri anuale (anexele nr. 2.a) și 2.b)*). În afară resurselor prevăzute mai sus, se estimeaza - pe baza realizarilor din anii anteriori - ca se va mai putea valorifica anual un volum de 1,2 - 1,6 milioane mc prin operațiuni de igiena - arbori rupti, uscati, atacati de insecte, doboriti de vînt, în mod dispersat - și curatiri în păduri ținere. Masa lemnoasă provenită din aceste tăieri va fi identificata anual de către unitățile silvice, în vederea valorificării ei cu prioritate.

Volumul, structura și destinația întregii mase lemnoase se vor aproba prin lege, odată cu planul anual unic de dezvoltare economico-socială, la propunerea Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții și a Comitetului de Stat al Planificarii.

Masa lemnoasă rezultată din doborîturi cauzate de vînt, ploi și zapezi abundente și alte calamitati, care depășește nivelul mediu anual al operațiunilor de igiena prevăzute a fi recoltate ca produse accidentale, va fi inclusă în cota de tăiere anuală, diminuîndu-se corespunzător volumul de tăieri planificat.

Tinindu-se seama de vîrsta, dimensiunile mici și rolul de protecție al vegetatiei forestiere din pășunile împădurite, în deceniul 1976-1985 nu se va recolta masa lemnoasă de pe aceste pășuni.

2. Cota de tăiere anuală va fi repartizata pe inspectorate silvice județene și ocoale silvice, corelat cu posibilitatea pădurilor respective și cu prevederile Legii privind protecția mediului înconjurător, tinindu-se seama de rolul de protecție al pădurilor din fiecare zona. Se vor lua măsuri ca în perspectiva cota de tăiere să fie corelata cu posibilitatea fiecărei unități de producție.

3. Pentru valorificarea multiplelor funcții de protecție fizica și socială ale pădurilor, se va acordă prioritate protejării resurselor de apa și amenajărilor hidrotehnice, precum și conservării mediului natural în zonele preorasenesti, balneoclimaterice, de interes turistic, de-a lungul soselelor naționale și cursurilor de apa etc.

Taierile, impaduririle, corectarile de torenți și celelalte lucrări silvice specifice vor fi executate în concordanta cu prevederile planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice.

Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate vor elabora în anul 1977 un proiect de act normativ cu privire la zonarea funcțională a pădurilor, care să aibă prevederi corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectiva ale societății față de padure, corelat cu Legea privind protecția mediului înconjurător, programul de amenajare a bazinelor hidrografice și Legea sistematizării teritoriului și localităților urban și rurale.

4. În pădurile ținere - neajunse la exploatare - se vor executa tăieri de îngrijire - degajari, curatiri și rarituri - în funcție de stadiul de dezvoltare a pădurii, extragindu-se selectiv arborii care împiedica dezvoltarea celor de calitate superioară, ce trebuie condusi pînă la maturitate, precum și cei uscati, atacati de insecte, doboriti sau rupti de vînt.

În funcție de natura lor, aceste tăieri se vor executa la intervale de 3-8 ani, concentrat și succesiv, pe grupe de parcele, asigurindu-se astfel linistirea necesară pădurii și faunei cinegetice. Suprafața acestor tăieri și a celor de igiena va spori de la 1,3 milioane hectare în anul 1975 la circa 2 milioane hectare în anul 2010, realizindu-se o majorare de circa 48 la suta (anexa nr. 3*).

5. La recoltarea produselor principale din exploatarea pădurilor mature se vor respecta virstele și diametrele în funcție de regimul de cultura, felul tăierii de regenare și clasele de producție ale pădurii, în vederea asigurării unei eficiente maxime. Limitele de tăiere sînt: 40-140 ani la pădurile de codru; 15-40 ani la pădurile de cring; 15-25 ani pentru plopi euro-americani; 30-50 ani la plantațiile speciale de rasinoase pentru celuloza. Virstele și diametrele de tăiere pentru produsele principale sînt cele din anexa nr. 4).

6. Pentru asigurarea regenerarii naturale a pădurilor, care constituie unul dintre factorii de conservare a mediului înconjurător și de producere a lemnului valoros, cu calități tehnologice superioare, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri privind:

- extinderea taierilor gradinarite și a altor tratamente intensive care promovează regenerarea naturala - verificate în țara noastră - în toate pădurile cu funcții speciale de proiectie, mai ales în zonele acumularilor hidrotehnice, orașelor, obiectivelor turistice și altele asemenea;

- restrîngerea la maximum a taierilor rase, acestea urmînd să se practice în condiții cu totul speciale; în păduri pure de molid, plantații de plopi, păduri slab productive care se înlocuiesc cu altele valoroase, păduri de cring din zona de cîmpie și de coline care se regenereaza din lastari. Suprafața parchetelor tăiate ras va fi de maximum 5 ha în pădurile cu funcții speciale de protecție, precum și în pădurile pure de molid, și de maximum 10 ha în celelalte păduri, iar după anul 1985 se va reduce la 3 ha și, respectiv, 5 ha. Pentru evitarea concentrarii taierilor pe bazine, aceste parchete se vor amplasa astfel încît alaturarea lor să aibă loc la intervale de 3-7 ani.

7. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va organiza prin personalul silvic și cel de exploatare - ori de cîte ori este nevoie și cel puțin de doua ori pe an, primavara și toamna - acțiuni ample și susținute de curățire a pădurilor și pasunilor împădurite de arbori căzuți, rupti și doboriti de vînt, de materiale lemnoase rămase de-a lungul vailor, drumurilor și pe versanți, în scopul valorificării lemnului și asigurării unui aspect îngrijit. La aceste lucrări va fi antrenata și populația, dîndu-se prioritate aprovizionarii cu lemn a celor care participa la realizarea lor.

8. În raport cu măsurile de gospodărire a pădurilor prevăzute în program, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri de imbunatatire, pînă la finele anului 1977, a normelor tehnice de amenajare a pădurilor, îndeosebi în ce privește extinderea taierilor bazate pe regenerarea naturala, stabilirea diametrelor optime la care să se facă exploatarea, refacerea pădurilor slab productive, organizarea taierilor de îngrijire etc.

9. În scopul executării lucrărilor silviculturale necesare la nivelul întregului fond forestier și exploatării masei lemnoase, se va realiza treptat amenajarea unei rețele corespunzătoare de drumuri forestiere.

Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri pentru sistematizarea drumurilor forestiere existente, raminind a fi utilizate ca atare numai cele necesare gospodăririi și exploatării pădurilor, precum și altor sectoare ale economiei, potrivit Legii drumurilor, toate drumurile ce nu mai sînt necesare impadurindu-se în decurs de un an de la dezafectarea lor.

10. În vederea creșterii volumului de lemn pentru industrie și ridicării productivitatii muncii în condițiile evitării vatamarii semintisurilor naturale și arborilor rămași în picioare, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va generaliza tehnologiile de exploatare a arborilor cu coroana, trunchiuri lungi și catarge la întregul volum destinat taierilor.

Tehnologiile se vor stabili în comun de specialiști din exploatare și silvicultura, pentru fiecare parchet în parte, iar sortarea arborilor exploatati se va face pe platforme de preindustrializare, dotate cu mecanismele necesare.

Aplicarea acestor tehnologii trebuie să conducă la diminuarea pierderilor și a consumurilor tehnologice, reducerea duratei de exploatare a parchetelor la maximum un an, folosirea superioară a masei lemnoase și darea acesteia la timp în circuitul economic.

Se vor lua măsuri ca pierderile tehnologice de masa lemnoasă la exploatare sa nu depășească 2,7% la nivelul anului 1985 și 2,5% la nivelul anului 2010.

Se interzice cojirea în padure a arborilor exploatati, aceasta operațiuni urmînd să se facă pe platforme de preindustrializare, în depozite sau fabrici, în afară cazurilor strict justificate de protecție a pădurii împotriva dăunătorilor, care vor fi aprobate de ministrul economiei forestiere și materialelor de construcții.

11. În exploatările forestiere se va asigura valorificarea completa a masei lemnoase planificate prin eliminarea cioatelor înalte, antrenarea în producție a doboriturilor de vînt în maximum un an de la producerea lor, a lemnului de mici dimensiuni și a cracilor, precum și prin repredarea în termen a parchetelor exploatate unităților silvice, pentru a fi reimpadurite.

12. Cercetările, precum și asimilarile de noi tipuri de utilaje și mecanisme, trebuie să asigure ca mecanizarea principalelor operații din procesele tehnologice, de exploatare, sa atinga la nivelul anului 1980 următorii indici: 98% la doborit și secționat, 89% la scos-apropiat și 90% la cojitul lemnului.

II. Conservarea, dezvoltarea și creșterea productivitatii fondului forestier

În vederea conservării, dezvoltării și creșterii productivitatii fondului forestier, se vor luat următoarele măsuri:

1. Fondul forestier se va menține în perspectiva, cel puțin la întinderea actuala, în primul rind prin analizarea și mai exigenta a solicitărilor de scoateri de terenuri din acest fond.

Scoaterile de terenuri din fondul forestier pentru liniile electrice aeriene, amplasarea altor obiective de investiții și pentru satisfacerea altor cerințe ale economiei naționale, se pot face numai în condițiile prevăzute de lege, în mod excepțional, în cazurile strict justificate, potrivit normativelor în vigoare.

2. Terenurile degradate din afară fondului forestier și cele din albia rîurilor supuse inundațiilor - inapte pentru agricultura - vor fi în mod obligatoriu împădurite. În acest scop se vor constitui comisii din reprezentanți ai consiliilor populare și ai unităților din agricultura, silvicultura, gospodărirea apelor, transporturi și altele, care vor face propuneri pentru delimitarea și impadurirea terenurilor respective.

Pe baza acestor propuneri se vor stabili, în condițiile prevăzute de lege, măsurile necesare pentru realizarea impaduririi de către ocoalele silvice sau de către deținători, cu asistența tehnic a organelor silvice.

3. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri pentru realizarea următoarelor structuri de perspectiva a fondului forestier, stabilite pe bază de studii:

Suprafata fondului forestier la nivelul anului 1975 si in perspectiva - milioane hectare -

Compozitia padurilor - %

Nivel 1975

Nivel 2010

rasinoase

foioase

rasinoase

foioase

total

stejar

total

stejar

Total din care, pe zone:

6,3

28

72

19,6

40

60

20,1

- cimpie

0,6

0,3

99,7

45,5

3

97

46,6

- coline

1,9

6

94

50,6

12

88

51,8

- munte

3,8

43

57

-

60

40

-

În cadrul acestei structuri, în cultura speciilor forestiere se va asigura:

- extinderea speciilor de rasinoase - molid, brad, duglas, pini - acolo unde condițiile naturale sînt favorabile, pentru satisfacerea în perspectiva a necesarului economiei naționale;

- promovarea în cultura a celorlalte specii autohtone valoroase: stejar pedunculat, gorun, fag, paltin, frasin, cires, tei, nuc;

- menținerea întinderii pădurilor din zona de cîmpie și îmbunătățirea calității acestora;

- conducerea pădurilor de stejari la virste înaintate - și gospodărirea lor adecvată - astfel încît să se obțină arbori cu diametre mari și cu volum sporit de lemn pentru furnire și alte utilizări industriale superioare;

- extinderea speciilor de foioase repede crescatoare, punîndu-se un accent deosebit pe plantarea plopilor și salciei selecționate, îndeosebi în lunca și delta Dunării;

- conservarea resurselor genetice forestiere valoroase.

În vederea asigurării structurii menționate mai sus, în planul național unic de dezvoltare economico-socială se vor prevedea distinct suprafețele din fondul forestier ce urmează a fi împădurite cu rasinoase și foioase, cu specificarea suprafețelor destinate speciilor repede crescatoare și a celor autohtone valoroase.

4. În cincinalul 1976-1980 se vor executa împăduriri pe terenuri în suprafața de 325 mii hectare, din care împăduriri integrale pe 278 mii hectare, restul fiind completări la plantații anterioare, iar în cincinalele următoare de cîte 220 mii hectare împăduriri integrale (anexa nr. 5). Suprafețele vor proveni din tăieri curente de păduri și din terenurile degradate ce vor intra în fondul forestier, impadurirea acestora realizindu-se în maximum un an de la terminarea exploatării sau de la preluarea terenurilor, după caz. Impaduririle se vor realiza în majoritate prin plantații, iar în anii de fructificatie, și prin semanaturi directe de rasinoase și foioase; în acest scop se vor produce anual circa 250 milioane puieți necesari pentru împăduriri la nivelul întregului fond forestier, indiferent de deținători.

În lucrările de impadurire se va urmări ca, pe total, inclusiv în pădurile comunale, rasinoasele sa ocupe 6566% din suprafața ce se impadureste anual, iar în pădurile administrate de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, 70-77% (anexa nr. 5).

Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri pentru asigurarea, începînd cu anul 1978, a certificării și controlului genetic al întregului material de reproducere.

5. Continuarea acțiunii de refacere a celor circa 700 mii hectare păduri slab productive se va desfășura într-un ritm mediu anual de circa 22 mii hectare, astfel încît să se încheie în perioada anilor 2005-2010. Refacerea se va realiza, în principal, cu specii repede crescatoare de rasinoase și foioase, ceea ce va conduce la obținerea unei producții de 2-3 ori mai mare și la o creștere a proportiei lemnului de lucru de la 30-40% cît este în prezent la 75-80% .

6. Suprafața pădurilor cu specii repede crescatoare și de valoare economică ridicată se va majoră pînă în anul 2010 la rasinoase de la 1735 mii hectare la 2520 mii hectare (anexa nr. 6). La impadurire se vor folosi cu precădere specii autohtone ameliorate, valoroase și de mare randament.

Prin plantațiile de salcîm și tei prevăzute a se realiza pe 120 mii hectare se va extinde baza melifera în fondul forestier, iar prin plantațiile de dud în aliniamente, de-a lungul soselelor din apropierea satelor, în perdelele forestiere de protecție, pe liziera pădurilor și în jurul cantoanelor silvice, se va dezvolta baza de materie prima pentru sericicultura.

7. Pînă în anul 2000 se vor crea 450 mii hectare plantații speciale pentru producerea lemnului de celuloza, din care 390 mii hectare cu rasinoase și 60 mii hectare cu foioase moi. Prin utilizarea de puieți selecționați și fertilizare, aceste culturi se vor putea exploata la virste de 30-50 ani la rasinoase și 15-20 ani la foioase moi, față de 100-120 ani și respectiv 20-25 ani în pădurile obișnuite, obținîndu-se astfel un spor de producție de 6-8 mc/an/ha la culturile de rasinoase și de 8-10 mc/an/ha la cele de foioase moi.

Din suprafața culturilor speciale de celuloza, circa 50 mii hectare de pini vor fi destinate și obținerii unei producții sporite de colofoniu, în cadrul programului elaborat în acest scop de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.

8. Suprafața culturilor irigat va crește de la 500 hectare, cît este în prezent, la 15 mii hectare în anul 2010; în aceeași perioadă se vor aplica fertilizanti pe 390 mii hectare. Prin aceste măsuri va trebui să se obțină un spor de masa lemnoasă estimat la 15-20 mc/an/ha în culturile de plopi irigate și fertilizate, 4-6 tone/ha la rachita și 1,5 - 2 mc/an/ha în pădurile mature de rasinoase fertilizate. Necesarul de îngrășăminte chimice pe perioada 1976-2010 se estimeaza la circa 200 mii tone substanța activa (anexa nr. 7).

9. Lucrările de ameliorare a arborilor se vor intensifica astfel încît întreaga cantitate de semințe sa provină din rezervații constituite în cele mai valoroase păduri (anexa nr. 8) și din plantații semincere care fructifica la 10-15 ani, sporul de creștere ce urmează a se realiza prin utilizarea materialului genetic ameliorat fiind de 10-15% . În acest scop suprafața plantațiilor semincere va crește de la 357 hectare la 560 hectare în anul 1980 și se va realiza o gospodărire intensiva pe cele 110 mii hectare rezervații (anexa nr. 8). Pînă la asigurarea cantităților de semințe necesare din plantațiile semincere de duglas, pini, larice, deficitul de semințe se va completa din import (anexa nr. 9), contravaloarea urmînd să se acopere din fonduri valutare ce se vor realiza prin exportul de semințe din speciile autohtone valoroase (molid, brad, salcîm și altele), după care întregul necesar de semințe se va asigura din țara.

10. Se vor extinde lucrările de prevenire a apariției în masa a dăunătorilor și a atacurilor în păduri și culturi forestiere de la 80 mii hectare, în anul 1975, la circa 100 mii hectare în anul 1990.

Extinderea treptata a metodelor moderne de combatere biologica a celor chimice cu pesticide selective și mai puțin poluante, cu doze reduse - în cadrul combaterii integrate - se va realiza astfel încît la nivelul anului 2000 să se aplice pe circa 80 mii hectare.

11. Aviația utilitara va fi folosită în mai mare măsura la lucrările de combatere a dăunătorilor pădurii, precum și la transportul materialului de impadurire și puietului de pastrav necesar repopularii apelor de munte; în caz de incendii în păduri, avioanele vor fi asigurate cu prioritate.

12. Gradul de mecanizare a principalelor grupe de lucrări - cu mecanisme produse în țara - va crește în perioada 1976-2010 (anexa nr. 10), astfel: la recoltarea și prelucrarea semintelor, de la 45% la 80%; la lucrările în pepiniere, de la 60% la 90%; la împăduriri, de la 15% la 50%; la taierile de îngrijire a culturilor și pădurilor ținere, de la 20% la 75%, iar la lucrările de protecție a pădurilor, de la 65% la 100% .

13. Aplicarea ansamblului de măsuri prevăzute pentru conservarea, dezvoltarea și creșterea productivitatii fondului forestier trebuie să conducă la un spor de creștere a masei lemnoase de 6,2 milioane mc în anul 2010, cu 22% mai mare decît creșterea actuala, din care 4,6 milioane mc în pădurile de rasinoase (anexa nr. 11).

Volumul total al exploatarilor - care, pe lîngă produse principale și secundare, cuprinde și masa lemnoasă ce rezultă din alte resurse: tăieri de igiena, curatiri din aliniamente, din pășunile împădurite - va trebui sa atinga circa 28 milioane mc în anul 2010 (anexele nr. 12, 12.a) 13 și 13.a); din acestea, rasinoasele vor reprezenta aproximativ 10 milioane mc față de 6 milioane mc cît se exploatează în prezent.

III. Dezvoltarea economiei vinatului și pisciculturii

Pentru continua imbunatatire a activității de vinatoare și piscicultura în apele de munte, se vor lua următoarele măsuri:

1. Efectivele și recoltele de vinat din fiecare fond de vinatoare vor crește corespunzător prevederilor din program, asigurindu-se condițiile necesare de furajare și de ocrotire, precum și nevoile de protejare a pădurilor (anexa nr. 14); se va asigura totodată ridicarea calității vinatului prin îmbunătățirea structurii pe clase de vîrsta și sexe la speciile purtătoare de trofee și prin aplicarea selecției artificiale.

2. Aria de raspindire a vinatului se va extinde prin intensificarea popularilor cu specii de vinat corespunzătoare, rezervarea în acest scop a 30-40 mii hectare poieni pentru asigurarea bazei furajere, prin crearea de crescatorii și complexe de vinatoare în care să se realizeze efective cantitativ și calitativ superioare.

3. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător vor lua măsuri de limitare a efectelor negative ale utilizării pesticidelor asupra faunei cinegetice.

4. Producția de pastravi pentru consum se va majoră la 185 tone la nivelul anului 1980 și 690 tone la nivelul anului 2010 (anexa nr. 15), prin majorarea productivitatii pastravilor, de la 1,6 kg/mp luciu de apa, în prezent, la 3,8 kg/mp luciu de apa la nivelul anului 1980, a lacurilor alpine și de baraj, rîurilor de munte, prin introducerea pescuitului industrial în unele fonduri de pescuit și prin construirea de pastravarii de mare capacitate.

IV. Valorificarea produselor accesorii ale pădurii

În vederea recoltarii și valorificării superioare a produselor accesorii ale pădurii se vor lua următoarele măsuri:

1. Se va intensifica recoltarea la maximum a fructelor de padure (zmeura, mure, afine negre și roșii, macese, porumbe etc.) și a ciupercilor comestibile (hribi, galbiori, ghebe, craite, roscovi etc.), pentru care exista cerințe pe piața interna și externa (anexa nr. 16).

2. Suprafețele cultivate cu arbuști fructiferi, rachita din soiuri selecționate și alte culturi speciale se vor majoră folosindu-se în acest scop fiecare metru patrat de teren de sub liniile electrice aeriene, de pe lizierele pădurilor, din curțile cantoanelor și brigazilor silvice; pînă la finele anului 1978 în cadrul fiecărei brigazi silvice sau district se vor amenaja astfel de plantații pe minimum 0,5 hectare.

3. Se va organiza prelucrarea unor fructe de padure și ciuperci în produse semiindustrializate, care asigura o valorificare superioară și permit, în același timp, mai buna utilizare a posibilităților locale.

4. Se va dezvolta creșterea viermilor de mătase - pe frunze de dud, stejar etc. -, astfel încît producția de gogosi de mătase în sectorul silvic sa crească anual, în mod sistematic.

V. Economisirea masei lemnoase

În scopul economisirii masei lemnoase și creșterii gradului de industrializare a lemnului exploatat, se vor lua următoarele măsuri:

1. Se va reduce în continuare volumul lemnului de foc, a lemnului pentru construcții și altor sortimente de lemn neprelucrat, concomitent cu creșterea valorificării deșeurilor, cracilor, virfurilor, rumegusului și cojii; se interzice utilizarea sub forma de combustibil a lemnului care poate fi prelucrat industrial.

2. Se vor înlocui, cît mai mult posibil, traversele din lemn pentru calea ferată cu traverse din beton și se vor extinde metodele moderne de sustinere în subteran, în vederea economisirii la maximum a lemnului.

3. Se vor elimina în întregime stîlpii din lemn, manelele și prajinile utilizate în construcții, iar cheresteaua va fi folosită numai în cazuri excepționale, pe bază de repartiții.

4. Lemnul ce se va utiliza pentru traverse și stîlpi se va impregna obligatoriu cu substanțe conservante, în vederea prelungirii duratei de folosire; lemnul de mina se va impregna acolo unde tehnologiile de lucru permit aceasta.

5. Se va extinde producția de semifabricate din beton și lemn în scopul utilizării acestora în locul sortimentelor de lemn neprelucrat.

6. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții împreună cu celelalte organe centrale de stat interesate vor lua măsuri pentru revizuirea și actualizarea standardelor de stat și a normelor interne departamentale și de întreprindere din industria exploatării și prelucrării lemnului.

Influentele care decurg din reducerea volumului masei lemnoase se vor avea în vedere la planurile cincinale și anuale.

VI. Dezvoltarea bazei materiale

Pentru asigurarea bazei materiale necesare sarcinilor de dezvoltare a fondului forestier, în cincinalul 1976-1980, se vor lua următoarele măsuri:

1. Fondurile de investiții (anexa nr. 17), necesare dezvoltării fondului forestier administrat de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, se vor utiliza astfel: 64% pentru reimpaduriri și împăduriri, inclusiv cele ce se vor executa pe terenuri neproductive aflate în prezent în fondul agricol; 17% pentru corectarea torenților din fondul forestier și alte perimetre aprobate, precum și pentru protecția amenajărilor din bazinele hidrografice; 7% pentru amenajări și construcții silvice, vinatoresti, piscicole și pentru produse accesorii; 9% pentru utilaje, 3% pentru locuințe, învățămînt și cercetare.

2. Executarea lucrărilor de reimpaduriri și împăduriri în pădurile aflate în administrarea directa a comunelor se va finanta din fondul silvic comunal, iar a celor din pădurile administrate de Centrala "Delta Dunării", Oficiul Economic Central "Carpați" și întreprinderi agricole de stat se va finanta din fondurile de investiții centralizate alocate în acest scop.

3. Fondurile de investiții pentru corectarea torenților la nivelul întregii tari se vor asigura în cadrul Programului național de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republica Socialistă România (anexa nr. 18).

VII. Cercetarea și amenajarea silvică

1. Pentru realizarea prevederilor din program, activitatea de cercetare științifică și amenajare a pădurilor trebuie să rezolve și să aplice cu prioritate, pe principalele zone forestiere, următoarele:

- crearea, prin selecție, de noi forme de molid și pini care, pe lîngă realizarea unui spor de masa lemnoasă de 10-15%, vor asigura creșterea cu 4-8 la suta a randamentului papetar și cu circa 20% a conținutului de rasina necesară producției de colofoniu; amplificarea cercetărilor de selecție și ameliorare, prin metode moderne, a speciilor de foioase și a celorlalte rasinoase, în vederea creșterii randamentului industrial, rezistentei la noxe și capacității de purificare a aerului;

- dezvoltarea bazei seminologice, astfel încît pînă în jurul anului 1995 să se asigure întregul necesar de semințe și material de impadurire genetic ameliorat, pentru nevoile interne și pentru efectuarea de schimburi de semințe din specii exotice de mare productivitate cu alte tari;

- elaborarea de tehnologii îmbunătățite pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice torentiale din zonele de munte și coline înalte și impadurirea terenurilor degradate;

- stabilirea zonelor favorabile culturii unor specii exotice de rasinoase și extinderii rasinoaselor autohtone, în vederea creșterii suprafeței acestora în fondul forestier cu circa 800 mii hectare;

- îmbunătățirea tehnologiilor pentru refacerea pădurilor slab productive, în condițiile asigurării protecției mediului înconjurător și aplicarea lor pe circa 700 mii hectare;

- perfecționarea metodelor și tehnologiilor de înființare și îngrijire a 450 mii hectare culturi speciale pentru lemn de celuloza, care să asigure o creștere de 12-15 mc pe an și hectar;

- îmbunătățirea sistemei de mașini, elaborarea și asimilarea de noi tipuri de mașini și utilaje necesare mecanizarii complexe a lucrărilor silvice;

- perfecționarea metodelor de prevenire și combatere a dăunătorilor pădurii, prin înlocuirea unor pesticide toxice, reducerea dozelor folosite și extinderea folosirii biopreparatelor;

- creșterea și ameliorarea efectivelor de vinat și salmonicole și valorificarea superioară a produselor accesorii ale pădurii;

- elaborarea de tehnologii pentru creșterea viermilor de mătase pe culturi special organizate;

- reamenajarea anuală a unei suprafețe de 650 mii hectare păduri, prin care să se stabilească posibilitatea acestora în funcție de evoluția mărimii și structurii resurselor, să se organizeze mai rațional modul de gospodărire a fondului forestier, pe baza rezultatelor cercetării științifice;

- creșterea aportului fondului forestier la protecția mediului înconjurător și îmbunătățirea conducerii activității de silvicultura prin sisteme de prelucrare automată a datelor;

- extinderea cooperării internaționale în domeniile inventarierii resurselor forestiere, amenajării pădurilor, creării plantațiilor de specii industriale.

2. Pentru îmbunătățirea activității, cercetarea științifică și amenajarea pădurilor se vor organiza integrat pe 6 mari zone forestiere, și anume: Moldova, Cîmpia Dunării-Dobrogea, Carpatii-Subcarpatii sudici, Banat-Muresul inferior, Transilvania de nord-vest și Transilvania de sud-est (anexele nr. 19, 19.a și 20).

În cadrul fiecărei zone forestiere va funcționa cîte o filiala care va rezolva toate problemele de cercetare și de amenajare a pădurilor din zona respectiva și va urmări generalizarea rezultatelor cercetării științifice în producție. În fiecare filiala vor funcționa - ca subunitati - stațiuni de cercetare și amenajare, profilate pe probleme specifice zonei, cărora li se vor asigura suprafețe de padure de la 500 la 20.000 hectare, pepiniere etc., pentru a deveni unități model de gospodărire intensiva a fondului forestier din raza lor de activitate. În acest mod întregul personal de cercetare și amenajare a pădurilor își va desfășura activitatea în cadrul celor 6 mari zone forestiere.

Îndrumarea, controlul și coordonarea activității de cercetare, proiectare și amenajare silvică, la nivelul ramurii, precum și legătură cu Inspectoratul general de stat al silviculturii, Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie și Academia de Științe Agricole și Silvice se vor face de către Institutul de cercetări și amenajări silvice, grefat pe Filiala Stefanesti din cadrul zonei Cîmpia Dunării-Dobrogea.

VIII. Pregătirea cadrelor

Pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzător gradului de gospodărire intensiva a pădurilor, se vor lua următoarele măsuri:

1. Pregătirea de noi păduri se va face în continuare prin licee silvice. Pînă la acoperirea întregului necesar de cadre, pregătirea acestora se va putea face în continuare și prin școli profesionale.

Pentru padurarii care au experienta practica de minimum 5 ani și au fost școlarizați prin cursuri de calificare de 3-6 luni, se vor lua măsuri de completare a pregătirii acestora pînă la finele anului 1979, astfel încît durata totală a calificării lor să fie de cel puțin 9 luni.

2. Recrutarea candidaților pentru școli profesionale și licee silvice se va face, de către unitățile silvice, prin încheierea de contracte. La examenul de admitere în învățămîntul silvic de toate gradele se va organiza testarea aptitudinilor candidatului pentru viitoarea profesie. Totodată, se vor îmbunătăți programele de învățămînt, punîndu-se un accent deosebit pe sporirea ponderii lucrărilor practice.

Întrucît, pînă în prezent, studenții Facultății de silvicultura au provenit în proporție de 75% de la liceele reale și umaniste, în viitor candidații pentru Facultatea de silvicultura vor fi recrutati, în principal, din rindul absolvenților liceelor silvice.

3. Pentru continua ridicare a nivelului profesional al personalului silvic de teren, se va perfectiona actualul sistem de instruire teoretică și practica la locul de muncă - doua zile pe luna la ocoale silvice și doua zile pe trimestru la inspectoratele silvice județene - prin participarea obligatorie a cercetatorilor și cadrelor didactice, expunerea de probleme de actualitate, execuția de lucrări practice în comun, analizarea rezultatelor obținute în suprafețele experimentale instalate la nivelul cantoanelor și brigazilor silvice, astfel încît să se asigure și pe aceasta cale integrarea cercetării și învățămîntului în activitatea de producție.

IX. Îmbunătățirea activității de conducere a silviculturii și a inspecției silvice de stat

Pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor și a sarcinilor complexe prevăzute în program, precum și pentru întărirea disciplinei și ordinii ce trebuie să existe în realizarea acestora, se vor lua următoarele măsuri:

1. Se va înființa Consiliul fondului forestier, constituit din specialiști din producție, cercetare, proiectare și învățămînt, cadre de conducere din Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții și alte ministere și instituții centrale ce au contingenta cu gospodărirea fondului forestier.

Consiliul va răspunde de ansamblul de măsuri pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier, va propune volumul optim de masa lemnoasă ce se poate tăia potrivit programului și va asigura luarea măsurilor necesare pentru respectarea cu strictețe a regulilor silvice și de exploatare a pădurilor.

Consiliul analizează și controlează periodic modul cum se realizează prevederile programului, stabilind măsuri pentru înfăptuirea lui, și raportează conducerii de partid și de stat asupra rezultatelor obținute.

2. Pentru asigurarea unui regim unitar de gospodărire și control, atît în pădurile administrate de unitățile Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, cît și în cele comunale, ale Centralei "Delta Dunării", unităților agricole de stat, cît și ale altor unități, întreg personalul silvic al deținătorilor de păduri din afară sistemului Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va fi subordonat și unităților silvice - ocol și inspectorate județene - pe a căror rază de activitate se afla.

Unitățile silvice ale Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții vor controla modul cum se aplică prevederile din legile și regulile silvice de gospodărire în pădurile aflate în administrarea directa a altor deținători, precum și în terenurile cu vegetație forestieră din afară fondului forestier, și vor lua măsurile ce se impun.

3. Toate lucrările de impadurire din afară fondului forestier administrat de unitățile Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții se vor executa numai cu puieți din speciile recomandate de organele silvice, cu asistența tehnica și sub îndrumarea acestora.

4. Taierea de arbori din vegetatia forestieră situata în afară fondului forestier se poate face, potrivit legii, numai cu aprobarea organelor silvice, indiferent de natura proprietății - de stat, cooperatista sau individuală.

5. În vederea asigurării unor măsuri eficiente de apărare a pădurilor și a fondurilor de vinatoare și piscicole, se va intensifica colaborarea cu organele Ministerului de Interne, pentru organizarea de acțiuni în comun în ceea ce privește paza bunurilor, prevenirea, descoperirea și sancționarea contravențiilor și infracțiunilor, circulația materialului lemnos, funcționarea instalațiilor de debitat busteni, prevenirea incendiilor, asigurarea ordinii și liniștii în padure. Organele silvice vor solicita sprijinul organelor Ministerului de Interne și le vor informa periodic și ori de cîte ori este nevoie asupra acestei activități. La rindul lor, organele Ministerului de Interne vor semnala aspectele pe care le considera utile în sprijinul activității de silvicultura. Modul de lucru dintre aceste organe va fi stabilit de cele doua ministere.

6. Se vor intensifica controalele preventive efectuate de organele silvice pentru înlăturarea abaterilor de la reglementările privind gospodărirea fondului forestier, respectarea stricta a termenelor și epocilor de tăiere și de scoatere a materialului lemnos din păduri de către unitățile de exploatare, prevenirea taierilor ilegale de arbori și altele.

Pentru dezvoltarea răspunderii personalului silvic față de perimetrul în care își desfășoară activitatea și în scopul apropierii de locul de muncă, se va continua amenajarea, ca sedii de cantoane, a unor cabane de muncitori de la exploatări și drumuri forestiere, iar acolo unde este necesar, se vor construi noi sedii.

7. Se va îmbunătăți sistemul de comunicații telefon-radio din cadrul unităților silvice prin dotarea corespunzătoare cu astfel de aparate.

8. În vederea lichidării abaterilor ce se comit la debitarea lemnului în cherestea în instalații din afară unităților Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, acesta va elabora, împreună cu celelalte organe centrale interesate, în cursul anului 1976, un proiect de act normativ prin care să se imbunatateasca modalitatea de înființare și funcționare a instalațiilor respective.

9. Pasunatul în păduri se va admite de către organele silvice numai acolo unde nu aduce pagube, cu stricta respectare a regulilor de protecție a pădurilor; în zonele de padure, în care pasunatul este interzis, recoltarea ierbii va fi permisă numai în condițiile prevăzute de normele silviculturale.

10. Circulația publică în păduri va fi astfel reglementată încît acestea sa nu aibă de suferit de pe urma excursionistilor. În funcție de necesitați se vor stabili zone pentru accesul pietonilor și se vor închide prin bariere unele drumuri forestiere.

11. În cadrul lucrărilor de sistematizare a localităților, prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare, organizațiilor de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și a persoanelor fizice, se vor planta garduri vii pe unele porțiuni de șosele și străzi principale, în scopul reducerii zgomotelor, reținerii prafului și realizării unei estetici corespunzătoare.

X. Participarea populației la ocrotirea și îngrijirea pădurilor

Pentru educarea oamenilor muncii în spiritul grijii, dragostei și respectului față de padure - una dintre cele mai importante avutii naționale -, popularizarea importantei sociale și economice a pădurii, formarea unei opinii de masa favorabile conservării și apărării acesteia la toți cetățenii tarii și, în special, pentru educarea elevilor și tineretului, se vor lua următoarele măsuri:

1. Anual se va organiza "Luna pădurii", în perioada martie-aprilie, în raport de condițiile climatice locale, de către Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, cu concursul Ministerului Educației și Învățămîntului, al Uniunii Tineretului Comunist și al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare.

În cadrul acestei acțiuni se va asigura o larga participare a elevilor, tineretului și a celorlalte categorii de cetățeni la lucrări de împăduriri, asigurindu-se ca fiecare cetățean al tarii, în vîrsta de la 7 la 60 ani, sa planteze anual, în medie, cel puțin un puiet.

De asemenea, se va asigura participarea la lucrări în pepiniere, îngrijirea și curățirea pădurii, protecția pădurii împotriva dăunătorilor și altele.

2. Birourile și, după caz, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale care dețin păduri comunal vor asigura - prin comitetele de gospodărire silvică - participarea populației, potrivit legii, la realizarea lucrărilor silvice, în pădurile ce le administrează.

3. În școlile de toate gradele, specialiștii din silvicultura vor prezenta prelegeri privind importanța socială și economică a pădurii, aportul acesteia în protecția mediului înconjurător, atitudinea față de padure și alte asemenea teme. În școlile generale să se organizeze cercuri de "Prieteni ai pădurii".

4. Se vor organiza acțiuni permanente și susținute de informare a maselor largi - prin presa, radio și televiziune - asupra rolului pădurii și necesității de protejare a acesteia, asupra activității desfășurate în gospodărirea fondului forestier.

5. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri, împreună cu celelalte organe centrale interesate, pentru editarea de cărți, manuale, conferințe, pliante, afișe. De asemenea, pentru stimularea celor care s-au evidențiat în acțiunile de ocrotire și îngrijire a pădurilor, va putea acorda insigne.

XI. Eficienta programului

Realizarea obiectivelor și sarcinilor prevăzute în program va avea o eficienta cu caracter multiplu, atît în privinta exercitării funcțiilor de protecție fizica și socială ale pădurii, cît și pe plan economic. Dintre aceste efecte, principalele sînt următoarele:

- creșterea substantiala a aportului pădurilor la protecția mediului înconjurător - conservarea resurselor de apa, regularizarea scurgerilor pe versanți, păstrarea frumuseților naturale, îmbunătățirea factorilor climatici -, la agrementul și recrearea populației;

- ameliorarea structurii fondului forestier - compoziție, clase de vîrsta, amplasarea și natura taierilor -, a capacității productive și a stării sanitare;

- majorarea volumului de exploatat anual, la nivelul anului 2010, cu circa 30% față de media cincinalului 1976-1980, ca urmare a creșterii posibilității pădurii; în aceeași perioadă volumul rasinoaselor va crește cu 60-70%. Prin aplicarea, și după anul 2010, a măsurilor propuse în program, se apreciază ca, după trecerea unui ciclu de producție, fondul forestier va putea asigura exploatarea unui volum de 32-35 milioane mc, adică cu 50-60 la suta mai mult decît în anul 1976-1980;

- sporirea aportului valoric din alte activități și resurse decît masa lemnoasă - produse accesorii ale pădurii, vinatoresti și piscicole și altele - în cadrul producției silvice (anexa nr. 21);

- readucerea în circuitul economic, prin impadurire, a unor importante suprafețe de terenuri degradate și evitarea pagubelor pe care acestea le aduc economiei naționale.

Transpunerea în viața a măsurilor cuprinse în program va asigura o creștere însemnată a aportului silviculturii la continua imbunatatire a mediului înconjurător, la satisfacerea în condiții tot mai bune a necesităților multiple ale societății noastre, la dezvoltarea economiei naționale.

__________