Decizia nr. 132/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și a celor ale pct. 11 din anexa la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Retizoh" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 675/1999 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ, având ca părți pe autorul excepției, Fundația "Caritatea" din București, și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 iunie 2000 și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2000.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 decembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 675/1999, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Retizoh" - S.A., cauza având ca obiect judecarea acțiunii formulate de Fundația "Caritatea" din București, prin care se solicita anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al autorului excepției pentru suprafața de teren de 1.260 mp, din totalul suprafeței de 1.706 mp înscrisă în certificat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca prevederile

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

încalcă dreptul sau de proprietate constituit anterior intrării în vigoare a ordonanței, ceea ce contravine art. 41 din Constituție, care garantează dreptul de proprietate și ocrotește proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular.

Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ, exprimandu-și opinia, apreciază ca

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

nu conține reglementări care să prevadă modul în care vor fi despăgubiți eventualii proprietari ai bunurilor imobile retrocedate comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, prin Departamentul pentru administrație publică locală, va fi solicitată prezentarea situației juridice a imobilelor. Or,

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

prevede, ca o garanție privind corecta aplicare a măsurilor de restituire, ca notele de constatare ale comisiei speciale de restituire "se întocmesc după obținerea confirmării" situației juridice a fiecărui imobil. Guvernul considera totodată ca, întrucât imobilele menționate în anexa la ordonanța au ca titular al dreptului de proprietate statul român, este neîntemeiată susținerea autorului excepției potrivit căreia i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra unui imobil neidentificat. În felul acesta, apreciază Guvernul, se solicita Curții Constituționale să se pronunțe asupra unei situații de fapt, în sensul de a constata "ca dreptul de proprietate privată al petentei a fost încălcat prin dispozițiile

art. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

cu privire la restituirea unui imobil ce nu poate fi încă identificat [...]". Or, jurisprudenta Curții Constituționale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive și obligatorii, ca aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților sunt de competența instanțelor judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Din examinarea încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituțională, precum și a susținerilor autorului excepției formulate în dosarul cauzei rezultă ca, dintre prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, obiectul excepției îl constituie numai prevederile art. 1 și cele ale pct. 11 din anexa.

Potrivit art. 1 din ordonanța, "Imobilele, compuse din construcții împreună cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților (organizații, culte religioase) cetățenilor aparținând minorităților naționale din România și au fost trecute după anul 1940 în proprietatea statului român prin măsuri de constrângere, confiscare, naționalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora".

Prevederile art. 2 din ordonanța instituie o comisie specială de restituire, pentru a analiza documentațiile prezentate de solicitanți pentru fiecare imobil și pentru a stabili, în cadrul comunităților, foștii proprietari sau succesorii acestora, care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate.

Imobilul ce constituie obiectul litigiului în cadrul căruia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate este prevăzut la pct. 11 din anexa la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

și este situat în str. Campia Islaz nr. 40 din Craiova, județul Dolj, indicandu-se ca act de proprietate contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Procesul-verbal nr. 980 din 14 martie 1922 al Secției comerciale și notariat a Tribunalului Dolj, iar ca titular actual al dreptului de proprietate - statul român. Totodată, la coloana intitulata "Destinația inițială a imobilului" este menționată "Școala evreiasca «Lumina»", iar la coloana "Folosință actuala a imobilului", se menționează "Sediu de firma". În sfârșit, la coloana "Actul în baza căruia imobilul a intrat în proprietatea statului" este prevăzut " Decretul nr. 176/1948 ", iar la "Observații" se menționează că "Imobilul este susceptibil de a fi privatizat".

În motivarea excepției autorul acesteia susține ca prevederile

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție privitor la protecția proprietății private, prin faptul ca a fost încălcat dreptul sau de proprietate, constituit legal în favoarea sa, anterior emiterii ordonanței criticate.

Din analiza actelor existente la dosarul instanței Curtea retine ca acțiunea introdusă de Fundația "Caritatea" din București are ca obiect anularea parțială, pentru suprafața de 1.260 mp, a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria M.10, eliberat de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului la data de 12 noiembrie 1993 pentru suprafața de teren de 1.706 mp. De asemenea, rezultă ca acest act administrativ a fost emis în baza

Legii nr. 15/1990

privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, precum și a

Hotărârii Guvernului nr. 834/1991

privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat. În aceste condiții, este evident ca soluționarea acțiunii privind anularea actului administrativ în discuție nu poate depinde de dispozițiile ordonanței criticate pentru neconstituționalitate, ci de respectarea prevederilor legale existente la momentul emiterii actului administrativ respectiv, care fusese emis cu mult înaintea adoptării

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 .

Având în vedere dispozițiile

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei", Curtea constata ca, potrivit alin. (6) al aceluiași articol, excepția urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibila, deoarece prevederile criticate ale ordonanței de urgenta a Guvernului sunt nerelevante pentru soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, chiar dacă în acțiune aceasta ordonanța a fost invocată între temeiurile juridice. Este însă de principiu ca temeiul juridic invocat de reclamant nu leagă instanța, aceasta fiind indreptatita sa stabilească ea însăși temeiul juridic corect al cererii de chemare în judecata.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și a celor ale pct. 11 din anexa la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Retizoh" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 675/1999 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2000.