Decizia nr. 22/2000
referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificat și completat prin Legea nr. 112/1998 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum și a art. 3 alin. (1) și (2), a art. 6 alin. (1) lit. a) și a art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Decizia nr. 203/2001 26 iunie 2001 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificate și completate prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 11/1998
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, precum și a art. 3 alin. (1) și (2), a art. 6 alin. (1) lit. a) și a
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999 , excepție ridicată de Petre Marculescu, Mihaela Roze Marculescu și Radu Popescu în Dosarul nr. 11.905/1998 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal se prezintă avocat Viorel Florescu pentru Aneta Ionovici și Doru Cristian Ionovici, precum și Decebal Emanoil David, lipsind autorii excepției, Consiliul General al Municipiului București și Societatea Comercială "Herastrau Nord" - S.A. din București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, avocat Viorel Florescu solicita respingerea excepției, iar Decebal Emanoil David lasă la aprecierea Curții Constituționale modul de soluționare a excepției.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, arătând ca textul de lege criticat este conform cu prevederile constituționale. În ceea ce privește art. 3 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (1) lit. a) și
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, a excepției ridicate, deoarece dispozițiile criticate nu fac parte din categoria prevederilor legale care pot constitui obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 11 iunie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 11.905/1998, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r) și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și ale art. 3 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (1) lit. a) și ale
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , excepție ridicată de Petre Marculescu, Mihaela Roze Marculescu și Radu Popescu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din notele scrise, depuse la dosarul instanței de judecată, se susține ca dispozițiile " art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, precum și art. 3 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (1) lit. a) și
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 " încalcă dispozițiile constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, ale art. 11 referitor la efectele juridice ale tratatelor internaționale, ale art. 15 alin. (1) care reglementează principiul universalitatii drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la efectele juridice ale tratatelor internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, ale art. 49 alin. (1) referitor la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, ale art. 53 care reglementează contribuțiile financiare, ale art. 54 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 123 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiile art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Judecătoria Sectorului 1 București, contrar prevederilor
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu și-a exprimat opinia asupra excepției ridicate. În temeiul dispozițiilor legale menționate, precum și în conformitate cu art. 15 din regulamentul sau de organizare și funcționare, Curtea Constituțională a solicitat Judecătoriei Sectorului 1 București completarea Încheierii de sesizare din 11 iunie 1999 cu opinia sa, dar instanța nu a dat curs acestei solicitări.
În conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 138 din Constituție, care prevăd ca taxele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, nu interzic însă ca în anumite cazuri să se acorde scutiri de astfel de taxe. Se mai arata ca prevederile Normelor metodologice pentru aplicarea
Legii nr. 146/1997 , criticate ca fiind neconstituționale, nu pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, deoarece Curtea Constituțională, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, hotărăște numai asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind legile și ordonanțele.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorilor excepției, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Articolul 144
din Constituție, enumerand atribuțiile Curții Constituționale, prevede la lit. c) ca aceasta "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor", dispoziție preluată și de
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată. Aceste dispoziții constituționale și legale sunt de stricta interpretare.
În cauza de fața excepția de neconstituționalitate vizează, astfel cum rezultă din Încheierea din 11 iunie 1999 a Judecătoriei Sectorului 1 București, pe de o parte, dispozițiile art. 15 lit. r) și ale
art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificate și completate prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 11/1998
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, iar pe de altă parte, prevederile art. 3 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1) lit. a) și ale
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999 .
Referitor la prevederile art. 3 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1) lit. a) și ale
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999 , Curtea constata ca excepția ridicată nu se încadrează în dispozițiile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, instanța de judecată trebuia sa o respingă ca fiind inadmisibila, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională. Întrucât instanța de judecată nu a aplicat aceste dispoziții legale, Curtea urmează sa respingă aceasta excepție ca fiind inadmisibila.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect al excepției de neconstituționalitate, din analiza notelor scrise depuse de autorii excepției rezultă ca, în realitate, aceasta vizează doar prevederile
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru. Ca urmare, Curtea Constituțională se va pronunța numai asupra constituționalității acestor dispoziții legale, iar nu și asupra dispozițiilor cuprinse în
art. 20 din Legea nr. 146/1997 .
Dispozițiile
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificate și completate prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 11/1998
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998, au următorul conținut: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [......]
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și incidente."
Autorii excepției de neconstituționalitate considera ca aceste prevederi legale contravin dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, ale art. 11 referitor la efectele juridice ale tratatelor internaționale, ale art. 15 alin. (1) care reglementează principiul universalitatii drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la efectele juridice ale tratatelor internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, ale art. 49 alin. (1) referitor la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, ale art. 53 alin. (2) care reglementează contribuțiile financiare, ale art. 54 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților și ale art. 123 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, fără însă a expune motivele pe care se întemeiază aceste sustineri.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata că nu pot fi reținute susținerile potrivit cărora textul de lege criticat ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 20 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". În sensul art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, constituie criterii nediscriminatorii: rasa, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenența politică, averea sau originea socială. În temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanta cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte". Rezultă ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție se corelează și se interpretează în raport cu prevederile cuprinse în instrumentele juridice internaționale în domeniul drepturilor omului. În acest fel sunt aplicabile dispozițiile art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit cărora: "Toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii. În aceasta privinta legea trebuie să interzică orice discriminare și sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egala și eficace contra oricărei discriminări, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naționala sau socială, avere, naștere sau intemeiata pe orice alta împrejurare."
În raport cu dispozițiile legale menționate se poate observa ca
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , modificat și completat prin
Ordonanța Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin
Legea nr. 112/1998 , care stabilește ca sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și incidente, nu încalcă principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece textul, instituind scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri, nu face nici o diferentiere între contribuabili. Sub acest aspect Curtea Constituțională a reținut în mod constant ca principiul egalității nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. În acest sens este și practica jurisdicțională a Curții, astfel cum rezultă, de exemplu, din deciziile nr. 70/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, și nr. 49/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, în concordanta cu practica constituțională din alte tari, precum și cu jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului.
În legătură cu invocarea încălcării normelor constituționale prevăzute la art. 11 privind efectele juridice ale tratatelor internaționale, art. 15 alin. (1) care reglementează principiul universalitatii drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 49 referitor la restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 51 privind respectarea Constituției și legilor, art. 53 privind contribuțiile financiare, art. 54 care reglementează exercitarea drepturilor și a libertăților și la art. 123 privind înfăptuirea justiției, Curtea constata ca aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției de fața, neavând incidența cu obiectul cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificate și completate prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 11/1998
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Petre Marculescu, Mihaela Roze Marculescu și Radu Popescu în Dosarul nr. 11.905/1998 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2), ale art. 6 alin. (1) lit. a) și ale
art. 24 lit. r) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999 , excepție ridicată de aceiași autori în același dosar.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2000.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.