Decizia nr. 103/2000
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 752/1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 91/2001 27 martie 2001 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) alin. 2 di…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Mariana Trofimescu - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de
Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Emil Petrisor în Dosarul nr. 8.795/1997 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
La apelul nominal răspunde Ioana Visan, lipsind autorul excepției Emil Petrisor, precum și celelalte părți, Constanta Rădoi, Anghel Rădoi și Societatea Comercială "Atlantis Incom" - S.R.L. Craiova, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, Ioana Visan solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii pentru respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece în speta s-a contestat valoarea bunului și, fiind vorba de o acțiune în revendicare, cererea titularului trebuie să fie timbrata ca atare. Actualizarea taxelor de timbru este un proces firesc în raport cu rata inflației, statul fiind pagubit dacă s-ar proceda altfel. Considera ca reactualizarea taxei de timbru a fost facuta de Guvern în concordanta atât cu situația economică a tarii, cat și cu dispozițiile Constituției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 24 ianuarie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 8.795/1997, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de
Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Emil Petrisor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, dispozițiile pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de
Legea nr. 146/1997 , precum și dispozițiile
art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 , aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/C/1999 , sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 24, art. 74 alin. (2) și ale art. 138 din Constituție. Autorul excepției arata ca aceste texte sunt neconstituționale deoarece în baza lor a fost obligat la plata unor importante sume de bani reprezentând taxe judiciare de timbru, în condițiile în care, în calitate de pârât, contestand pretențiile din dosar ale reclamantei, și-a exercitat dreptul la apărare. Mai arata ca ministrul justiției nu a elaborat normele metodologice în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Or, acest termen fiind un termen de decădere, cu caracter imperativ, modificarea lui neputându-se face decât tot printr-o lege adoptată în condițiile dispozițiilor art. 74 alin. (2) din Constituție, rezultă ca Normele metodologice pentru aplicarea
încalcă atât prevederile
art. 28 din Legea nr. 146/1997 , cat și prevederile art. 74 alin. (2) și ale art. 138 din Constituție. Tot neconstitutionala este și actualizarea taxelor judiciare de timbru prin
Hotărârea Guvernului nr. 752 din 16 septembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 septembrie 1999, întrucât la pct. II lit. c) din anexa se exclude precizarea facuta în
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 , precizare relevanta spetei în condițiile în care, în conformitate cu dispozițiile art. 138 din Constituție, taxele și impozitele se stabilesc numai prin lege.
Tribunalul Dolj - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece aceasta nu privește neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 , ci neconcordanta dintre aceste dispoziții și
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de
Legea nr. 146/1997 . Aplicarea dispozițiilor
Legii nr. 146/1997 , prin hotărârea Guvernului și prin normele metodologice aprobate prin ordinul ministrului justiției, își are temeiul în art. 107 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. Dispozițiile cuprinse în hotărâri ale Guvernului și în ordine ale ministrilor nu pot face însă obiectul controlului de constituționalitate, deoarece, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională hotărăște numai asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor. Excepția ridicată în fața instanței privește însă și neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 , de care depinde soluționarea cauzei, asupra cărora Curtea Constituțională nu s-a pronunțat printr-o decizie anterioară, motiv pentru care o considera admisibilă sub aspect procedural.
Potrivit
art. 24 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Articolul 24
din Constituție se referă la dreptul la apărare. În accepțiunea sa larga, prevăzută în alin. (1), el cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă părților posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor părții adverse. În cadrul acestor reguli procedurale sunt cuprinse și cele privitoare la plata taxelor judiciare de timbru. Stabilirea regimului acestor taxe și a categoriilor de persoane care le datorează nu încalcă în nici un fel dreptul la apărare al acestor persoane, cărora prin norma legală criticata nu le este în nici un fel împiedicată exercitarea acestui drept.
Articolul 3
lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
stabilește obligația de plată a unor taxe judiciare de timbru calculate la valoare în sarcina acelor părți care, contestand bunuri de împărțit, valoarea acestora, drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor, în cadrul unor procese de partaj, în mod indirect formulează pretenții proprii împotriva celorlalte părți.
Articolul 7
din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997
nu face decât sa precizeze ca prin titular al cererii trebuie avută în vedere persoana care formulează astfel de cereri "în contestare" și nu în mod obligatoriu titularul cererii principale. Se mai arata ca aceste dispoziții constituie o măsura de protecție împotriva eventualelor abuzuri procesuale ce ar putea avea loc prin contestarea unor pretenții întemeiate ale reclamantului și totodată o aplicare a regulii conform căreia cererea adresată instanței judecătorești se timbrează de titularul acesteia. Cum aceasta regula nu contravine în nici un fel dreptului la apărare, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 24 din Constituție.
În ceea ce privește art. 138 din Constituție, acesta nu a fost în nici un fel încălcat, taxele judiciare de timbru fiind reglementate prin lege, iar motivul invocat de autorul excepției, privind depășirea termenului de adoptare a normelor metodologice, este lipsit de relevanta. De asemenea, nu se poate retine ca prin
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
s-ar fi încălcat dispozițiile art. 74 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră".
În ceea ce privește "neconstituționalitatea"
Hotărârii Guvernului nr. 752/1999
privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de
Legea nr. 146/1997 , din examinarea art. 144 din Constituție rezultă ca în competența Curții Constituționale sunt numai excepțiile ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor, nu și a hotărârilor Guvernului sau a ordinelor ministrilor. De aceea excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibila.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susținerile autorului excepției, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Excepția de neconstituționalitate privește dispozițiile
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, și a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 septembrie 1999. Art. 3 lit. c) alin. 2 are următorul cuprins: "Separat de aceasta taxa, dacă părțile contesta bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată."
Textul pct. II lit. c) din
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
prevede că: "Taxele pentru acțiunile și cererile neevaluabile în bani, prevăzute la
art. 3 din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare, au următorul cuantum:[...]
c) cereri pentru stabilirea calității de moștenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reducțiune a liberalităților și cereri de partaj - 150.000 lei."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca dispozițiile
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 , prin care este obligat la plata taxei de timbru, în condițiile în care în calitate de pârât își exercită dreptul la apărare, încalcă dispozițiile constituționale consacrate prin art. 24 referitor la dreptul la apărare, prin art. 74 alin. (2) referitor la adoptarea legilor și hotărârilor și prin art. 138 referitor la taxe și impozite.
Examinând textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate Curtea constata că nu încalcă dreptul la apărare prevăzut la art. 24 din Constituție.
Articolul 3
lit. c) din Legea nr. 146/1997
stabilește numai obligația de plată a unei taxe de timbru, calculată la valoare, pentru acele părți care contesta prin cereri bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor, în cadrul cererilor de mai sus, nu și pentru părțile care formulează excepții și apărări în sensul art. 115 din Codul de procedură civilă în legătură cu cererea reclamantului. Acesta este și principiul general înscris în
art. 1 din Legea nr. 146/1997 , potrivit căruia numai acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu este evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege.
Curtea mai constata ca dispozițiile criticate nu încalcă nici prevederile art. 74 alin. (2) din Constituție, întrucât textul de lege ce face obiectul excepției a fost adoptat cu respectarea acestor dispoziții,
fiind o lege ordinară care se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră.
Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999
și a dispozițiilor
art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru este inadmisibila, deoarece, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională are competența sa decidă numai asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești referitoare la neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor, nu și în ceea ce privește neconstituționalitatea hotărârilor Guvernului sau a ordinelor ministrilor pentru adoptarea unor norme metodologice.
Curtea retine ca textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate nu contravine nici dispozițiilor art. 138 din Constituție privind stabilirea impozitelor și taxelor, întrucât acest text constituțional prevede că impozitele și taxele se fixează numai prin lege. Or, în speta, taxele de timbru la care se referă autorul excepției sunt stabilite prin lege. Împrejurarea ca prin
art. 28 din Legea nr. 146/1997
Guvernul este împuternicit ca, în funcție de rata inflației, sa actualizeze periodic taxele judiciare de timbru prevăzute de această lege nu constituie o încălcare a Constituției, întrucât, în baza art. 107 din Constituție, Guvernul are competența de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ceea ce s-a realizat și în speta.
Curtea Constituțională mai retine ca nivelul inflației pe baza căruia s-au reactualizat taxele judiciare de timbru a fost calculat în raport cu rata inflației aferente perioadei iulie 1997 - mai 1999. Acest nivel fiind un element de fapt, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, deoarece Curtea nu se ocupa decât de problemele de drept.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Emil Petrisor în Dosarul nr. 8.795/1997 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. II lit. c) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 752/1999 , excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2000.
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. Ioan Muraru Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.