Normativ din 5 mai 1976

CUPRINS:

1. GENERALITATI

1.1. Obiect

1.2. Domeniu de aplicare

1.3. Terminologie

1.4. Proiectarea instalațiilor

1.5. Exploatarea instalațiilor

2. ILUMINATUL ARTIFICIAL IN INDUSTRIE ȘI ALTE SPATII PRODUCTIVE

2.0. Generalitati

2.1. Proiectarea instalațiilor

2.2. Exploatarea instalațiilor

3. ILUMINATUL ARTIFICIAL IN CLADIRILE CIVILE ȘI FOLOSIREA ENERGIEI ELECTRICE IN UTILIZARILE CASNICE

3.1. Generalitati

3.2. Proiectarea instalațiilor

3.3. Exploatarea instalațiilor

4. ILUMINATUL ARTIFICIAL EXTERIOR

4.0. Generalitati

4.1. Proiectarea instalațiilor de iluminat exterior

4.2. Exploatarea instalațiilor de iluminat exterior

ANEXE

Anexa nr. I - Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatii de lucru specifice din industrii

Anexa nr. II - Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatiile specifice din industria miniera, a petrolului și a gazelor

Anexa nr. III Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatii exterioare de cale ferata

Anexa nr. IV - Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatiile de lucru specifice porturilor și aeroporturilor

Anexa nr. V - Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru constructii civile

Anexa nr. VI - Orarul de aprindere și stingere a iluminatului public și a iluminatului exterior din incintele unităților socialiste, cu reglare decadala

Anexa nr. VII - Orarul de aprindere și stingere a iluminatului public și a iluminatului exterior din incintele unităților socialiste, cu reglare lunara

Anexa nr. VIII - Situația impartirii pe zone, din punctul de vedere al aprinderii și stingerii iluminatului, a judetelor din Republica Socialista România, ținînd seama de diferența de fus orar

NORMATIV REPUBLICAN PRIVIND FOLOSIREA RATIONALA A ENERGIEI ELECTRICE

LA ILUMINATUL ARTIFICIAL, PRECUM ȘI IN UTILIZARILE CASNICE

1. Generalitati

1.1. Obiect

1.1.1. Obiectul prezentului normativ îl constituie reglementarea proiectarii, executiei și exploatarii instalațiilor de iluminat artificial în industrie și alte spatii productive, constructii civile, drumuri publice și uzinale și utilizari casnice, astfel încît să se asigure un iluminat rational și utilizarea rationala a masinilor și aparatelor electrocasnice, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 620/1973 , devenit Legea nr. 140/1973 .

Prezentul normativ are caracter republican și este obligatoriu pentru ministere, celelalte organe centrale, organe locale ale administrației de stat, unități subordonate acestora, organizații cooperatiste și obstesti, precum și pentru consumatorii casnici.

1.2. Domeniu de aplicare

1.2.1. Prezentul normativ se aplică atît instalațiilor noi ce se proiecteaza, cat și instalațiilor existente.

Beneficiarii instalațiilor existente de iluminat artificial și utilizari casnice vor lua măsuri pentru punerea de acord a acestora cu prevederile prezentului normativ, în mod esalonat.

1.3. Terminologie

1.3.1. În prezentul normativ este folosita terminologia din tehnica iluminatului, stabilita prin STAS 3687/1-73 și STAS 3687/2-73 și, în plus, urmatorii termeni:

- iluminat artificial: iluminatul electric;

- iluminat de paza: iluminat exterior necesar pazei unei unități economice( pe perimetru, la intrari în cladiri etc);

- iluminat general zonal: iluminat general diferentiat pe zone de activitate;

- iluminat periferic: iluminatul limitelor incintei unei întreprinderi;

- iluminat general localizat: iluminat care satisface mai multe locuri de muncă, amplasat la o înălțime cuprinsa între 1 și 2 m deasupra planului de lucru.

1.4. Proiectarea instalațiilor

A. Indicatii privind tehnica iluminatului

1.4.1. Iluminatul artificial se va prevedea în toate locurile din interiorul cladirilor și din exterior, în care este necesară desfășurarea unei activități.

1.4.2. La proiectarea instalațiilor de iluminat se vor asigura valorile normate prin prezentul normativ, în ceea ce priveste:

- cantitatea iluminatului: iluminarile sau nivelurile de iluminare;

- calitatea iluminatului: uniformitatea iluminarilor, luminantele, culorile luminii etc.

Cantitatea iluminatului

1.4.3. La efectuarea calculelor de iluminat, proiectantii vor respecta nivelurile de iluminare medii, normate în cap. 2-4 din prezentul normativ*), care sînt valori minime din punct de vedere sanitar și al prevenirii accidentelor.

Valori mai mari decat acestea sînt admise numai cu justificari tehnico-economice.

___________

1.4.5. Pentru pastrarea uniforma în timp a nivelurilor de iluminare, proiectantii vor lua în calcule valorile coeficientilor de depreciere prescrise în cap. 2-4 ale prezentului normativ

1.4.6. La proiectare se va urmări reducerea variatiilor fluxului luminos (palpairile care produc efectul stroboscopic) al lampilor cu descarcari, prin prevederea racordarii lampilor invecinate pe faze diferite ale retelei sau prin realizarea unor montaje adecvate (cu balasturi capacitive).

Calitatea iluminatului

1.4.7. Pentru a se asigura o calitate a iluminatului electric corespunzătoare condițiilor minime sanitare de protecție a muncii și de evitare a accidentelor, proiectantii vor respecta prevederile din cap. 2-4 ale prezentului normativ în ceea ce priveste evitarea orbirii, prin limitarea luminantelor și scoaterea surselor luminoase din campul de vedere, prin montarea lor la inaltimi suficiente.

1.4.8. Culorile luminii lampilor folosite pentru diferite niveluri de iluminare se recomanda a fi alese după cum urmeaza:

Iluminari (lx)

100

150

400

Culoarea

alb cald

alb

alb lumina zilei

Temperatura de culoare (K)

2900-3000 K

3000-4300K

6500 K

1.4.9. Culorile luminii lampilor fluorescente se vor alege în functie și de alte considerente, după indicatiile date în cap. 2-4 ale prezentului normativ.

Calculul iluminatului

1.4.10. În scopul evitarii supradimensionarii instalațiilor, care conduce la costuri sporite de investitii și consumuri sporite de energie electrica, se vor respecta urmatoarele:

- Pentru calculul aproximativ al iluminatului interior la cladiri obisnuite, la faze preliminare de proiectare, se va folosi metoda coeficientilor de utilizare, calculele efectuandu-se, pentru fiecare tip de corpuri de iluminat, cu formulele "indicelui de incapere" și tabelele de "coeficienti de utilizare", date de intreprinderile constructoare pentru corpurile respective.

- Pentru proiectarea cladirilor cu pretentii sporite în ceea ce priveste arhitectura interioara, calculul iluminatului interior, cu un grad de precizie mai ridicat, se va efectua prin metoda interflexiilor, prin care se vor determina iluminarile pe toate suprafetele incaperii(plafon, plan de lucru, pereti).

- În cazul iluminatului direct (în exterior și în halele industriale inalte) se va folosi metoda exacta "punct cu punct".

- Pentru calcule de precizie în interior, în cazuri speciale (obiecte deosebite din punct de vedere arhitectural), se vor utiliza metode combinate (de exemplu, "punct cu punct" și "interflexii"), aplicate de preferinta pe calculatoare electronice.

B. Indicatii privind elementele instalațiilor

Lampile electrice

1.4.11. Lampile electrice se vor alege de către proiectanti, atît ca tip de lumina, cat și ca putere nominala, după criterii tehnice și economice, în functie de recomandarile din tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Indicatii privind alegerea lampilor electrice

Iluminatul, incaperile, destinatia

LI

LD

Iluminat general in cladiri social-culturale si de locuit

- lucru continuu (>8 h/zi) E<100 lx

R

P

- lucru continuu (>8 h/zi) E>100 lx

P1)

R

- lucru intermitent (<2 h/zi)

R

P

- lucru cu aprinderi frecvente (>20/zi)

R

P

- lucru cu aprinderi rare (<20/zi)

P

R

- lucru la temperatura -18gradeC...+ 40gradeC

P

R

- lucru la temperatura <-18gradeC sau >+40gradeC

R

N

- lucru in hale industriale

N

R

- lucru cu piese in rotatie

P2)

P3)

- odihna, recreatie

R

P

Iluminat local in cladiri

P

P

Iluminat de siguranta in cladiri

R

P4)

Iluminat exterior

P

R

NOTĂ:

LI = lampi incandescente;

LD = lampi cu descarcari;

R = recomandat:

P = permis;

N = nepermis (interzis).

-------

*1) Folosirea iluminatului incandescent la niveluri de iluminare E>100 lx în cladiri social-culturale este permisa numai în cazul cladirilor cu caracter deosebit (teatre, muzee) sau în locurile unde specificul activității impune iluminat incandescent (de exemplu: campuri de operație sau de disectie, iluminat local în cabinete medicale pentru consultații și în saloanele de bolnavi, ringuri de box etc.).

*2) Vezi art. 2.1.7.

*3) Numai cu montaje prin care se reduce palpairea.

*4) Tipul tuburilor va fi ales conform condițiilor din Normativul privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice la consumator, cu tensiuni pînă la 1000 V, 1.7-74.

1.4.12. Proiectantii vor prefera folosirea lampilor cu descarcari, care prezinta avantaje economice față de lampile incandescente.

1.4.13. La proiectarea instalațiilor de iluminat exterior și interior, echipate cu lampi cu descarcari, se vor prevedea numai lampi insotite de condensatoare pentru îmbunătățirea factorului de putere și se vor dimensiona retelele în ipoteza existentei acestor condensatoare, fiind interzisa punerea în functiune a acestora fără condensatoare.

Corpuri de iluminat

1.4.14. Corpurile de iluminat se vor alege pe baza caracteristicilor optice (repartitia fluxului luminos, unghiul de protecție), a caracteristicilor constructive față de destinația incaperii și de condițiile de mediu (praf, umiditate, atmosfera coroziva sau exploziva), pe criterii economice (randamentul corpului de iluminat) și estetice.

1.4.15. În proiecte se vor prevedea numai corpuri de iluminat omologate.

Sisteme de iluminat

1.4.16. În vederea economisirii energiei electrice, la proiectare se va urmări reducerea utilizarii iluminatului general uniform și extinderea iluminatului localizat și a celui local.

1.4.17. Se va prevedea sectionarea iluminatului general, respectiv aprinderea și stingerea acestuia pe portiuni ale incaperii, în scopul crearii posibilității iluminarii numai a zonelor în care se lucreaza efectiv.

1.4.18. Proiectantii vor prevedea, de preferinta, sistemele de iluminat direct și mixt, evitand sistemul de iluminat indirect și, în special, acela în scafe care, avînd randament scăzut, va fi folosit numai în cazuri excepționale.

1.4.19. La folosirea iluminatului artificial combinat cu iluminatul natural se va prevedea zonarea (sectionarea) comenzilor iluminatului general, astfel ca aprinderea-stingerea să se faca pe siruri paralele cu peretele ferestrelor.

Instalatiile de iluminat

1.4.20. La adoptarea solutiei pentru proiectarea unei instalații de iluminat artificial se vor lua în considerare urmatoarele criterii: consumul minim de energie electrica, costul investitiei, cheltuielile anuale de exploatare și avantajele tehnico-economice, sanitare și de protecție a muncii, rezultate din calitatea instalatiei (productivitatea muncii, calitatea produselor, scaderea rebuturilor, evitarea imbolnavirilor profesionale, scaderea accidentelor de muncă.)

1.4.21. Se va adopta solutia care conduce la consumul minim de energie electrica. Solutii cu investitii suplimentare se admit numai dacă acestea se recupereaza în 8 ani prin economie de energie electrica sau dacă conduc la cresteri importante ale productivitatii și calității produselor.

1.4.22. La proiectarea instalațiilor de iluminat se va urmări echilibrarea incarcarii electrice a fazelor retelei, în vederea micsorarii pierderilor de energie electrica.

1.4.23. La proiectarea instalațiilor de iluminat interior se vor lua în consideratie arhitectura construcției, precum și amplasarea și dimensiunile mobilierului și utilajului, în scopul realizării unei instalații de iluminat cat mai economice, adaptata la aceste elemente și care să foloseasca cat mai eficient functiunilor acestora.

1.5. Exploatarea instalațiilor

1.5.1. În scopul economisirii energiei electrice pentru iluminat, toate unitatile economice cu un singur schimb vor urmări ca programele de lucru să se desfășoare, pe cat este posibil, în timpul orelor cu lumina naturala.

1.5.2. În scopul economisirii energiei electrice și evitarii risipei, iluminatul de lucru va fi limitat la strictul necesar, fiind pus în functiune numai în locurile și pe duratele de timp cat el este necesar.

1.5.3. Nivelurile de iluminare realizate în orice loc și în orice moment vor fi cele strict necesare activității respective, conform valorilor normate în cap. 2-4 ale prezentului normativ.

1.5.4. În scopul adaptarii iluminarilor la necesitatile diferite ale activității din diferitele zone ale incaperilor, consumatorii vor urmări reducerea iluminatului general uniform și extinderea folosirii iluminatului local și a celui localizat.

1.5.5. Se interzice iluminatul electric de lucru după terminarea activității de productie în incaperile cladirilor.

1.5.6. Pentru activitatea de întreținere (curățenie, reparatii), iluminatul electric se va aprinde numai în incaperile și pe duratele de timp cat se executa aceasta activitate.

1.5.7. Pentru pastrarea uniformitatii în timp a nivelurilor de iluminare, se vor lua urmatoarele măsuri tehnico-organizatorice de întreținere a instalațiilor de iluminat:

- inlocuirea lampilor uzate, desi nearse, după expirarea duratei nominale de functionare (lampile incandescente - după 800 ore, tuburile fluorescente - după 6500 ore, lampile cu vapori de mercur - după 6000 ore);

- curatarea periodica a echipamentului de iluminat (lampi, corpuri de iluminat);

- curatarea periodica a suprafețelor reflectante din incapere (tavan, pereti, geamuri etc.).

În acest scop, pentru eliminarea pierderilor de flux luminos (respectiv de consum de energie electrica), provocate de deprecierea instalațiilor de iluminat, unitatile socialiste vor stabili programe detaliate de întreținere a instalațiilor de iluminat interior și exterior, cu sarcini precise, termene, responsabili și sancțiuni. Respectarea acestor programe se va urmări permanent de către conducătorii unităților socialiste.

Aceasta măsura se va aplica cu incepere de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ.

1.5.8. Consumatorii vor lua măsuri ca în instalatiile existente, pentru evitarea variatiilor fluxului luminos (palpairi) al lampilor cu descarcari, care produc efect stroboscopic în incaperile cu piese în miscare de rotatie, lampile să fie montate pe faze diferite sau în montaje cu balaste capacitive.

1.5.9. Consumatorii vor lua măsuri pentru inlocuirea treptata a lampilor incandescente cu lampi cu descarcari atît în iluminatul exterior, cat și în iluminatul interior din cladiri, în incaperile în care se preteaza iluminatul fluorescent, conform indicatiilor din cap. 2-4.

1.5.10. Consumatorii care poseda instalații de iluminat fluorescent (lampi tubulare sau baloane cu vapori de mercur), lipsite de condensatoare pentru îmbunătățirea factorului de putere sau cu condensatoare defecte (clacate), vor procura și monta condensatoare la toate lampile.

1.5.11. Verificarea calității instalațiilor de iluminat de către beneficiari se va face prin masuratori, atît la darea în functiune a instalațiilor, pentru a verifica realizarea parametrilor prevăzuți în proiect, cat și în timpul exploatarii, periodic, după un program, pentru a se controla menținerea acestor parametri, prin masurile de întreținere precizate în prezentul normativ.

1.5.12. Se interzice functionarea iluminatului artificial în timpul în care lumina naturala asigura nivelurile de iluminare prevăzute în prezentul normativ.

1.5.13. Stingerea și aprinderea iluminatului public, al parcurilor și spatiilor verzi, se vor face prin comanda automata, utilizand celule fotoelectrice sau mecanisme de ceasornic, în functie de crepusculul zilei, conform orarului din anexa nr. VI.

În mod excepțional, atunci cînd din motive organizatorice nu se poate face reglajul decadal al mecanismului de aprindere-stingere, se admite reglarea lunara, conform orarului din anexa nr. VII.

1.5.14. Ținînd seama de diferentele de longitudine a localitatilor extreme ale tarii, cărora le corespunde o diferența de crepuscul de circa 30 de minute, s-au impartit localitățile tarii în trei zone geografice, pe judete, conform anexei nr. VIII.

1.5.15. Stingerea și aprinderea iluminatului exterior din incintele unităților socialiste se vor face conform orarelor prevăzute în anexele nr. VI, VII și VIII.

Se recomanda ca și la acesti consumatori, stingerea și aprinderea să se faca automatizat, cu celule fotoelectrice sau mecanisme de ceasornic.

2. Iluminatul artificial în industrie și alte spatii productive

2.0. Generalitati

2.0.1. Prezentul capitol se referă la incaperile din industrie și alte spatii productive, după cum urmeaza:

- Industria siderurgica.

- Industria construcțiilor de masini.

- Industria metalelor neferoase.

- Termocentrale și statii electrice.

- Centrale hidroelectrice.

- Industria usoara.

- Industria bumbacului.

- Industria inului și canepii.

- Industria lanii.

- Industria matasii.

- Industria tricotajelor.

- Industria confectiilor.

- Industria sticlei și ceramicii fine.

- Industria cauciucului.

- Industria maselor plastice.

- Industria incaltamintei și pielariei.

- Industria articolelor casnice.

- Industria alimentara:

● fabrici de bere și malt;

● centre de vinificare;

● fabrici de vermut, sampanie s.a.;

● fabrici de coniac, rachiuri s.a.;

● fabrici de bauturi răcoritoare s.a.;

● fabrici de spirt;

● fabrici de drojdie;

● fabrici de amidon, glucoza și dextrina;

● mori de grau și porumb;

● fabrici de paine;

● fabrici de paste fainoase și biscuiti;

● abatoare;

● fabrici de conserve din carne;

● fabrici de conserve din legume și fructe;

● fabrici de produse lactate;

● fabrici de branzeturi;

● fabrici de gheata;

● fabrici de prelucrare a tutunului;

● fabrici de tigarete;

● fabrici de uleiuri vegetale;

● fabrici de ciocolata, produse zaharoase și patiserie;

● fabrici de ambalaje metalice.

- Industria chimica.

- Industria lemnului.

- Industria celulozei și hartiei.

- Statii de întreținere auto.

- Imbunatatiri funciare.

- Industria miniera și santiere de petrol și gaze.

- Spatii exterioare de cale ferata.

- Spatii de lucru specifice în porturi și aeroporturi.

2.1. Proiectarea instalațiilor

Niveluri de iluminare

2.1.1. La stabilirea nivelului de iluminare se va considera urmatoarea scara a nivelurilor de iluminare (lx): 0,3; 0,5; 1; 2; 3; 5; 10; 20; 30; 50; 75; 100; 150; 200; 250; 300; 400; 500; 750; 1000; 1500; 2000; 3000; 4000; 5000.

2.1.2. Valoarea normata a iluminarii medii pentru lucrarile și spatiile de lucru interioare din industrie și alte spatii de productie va fi, în principal, cea indicată în tabelul 2.1. și precizata pe specificul incaperilor în anexele nr. I-IV.

Valorile din tabele sînt valabile indiferent de pozitia planului de lucru (orizontal, vertical sau inclinat).

În cazul în care nu se face nici o precizare asupra pozitiei planului de lucru, iluminarile date în tabele se considera valabile pentru planul situat la:

- 0,85-1,00 m față de nivelul pardoselii, pentru incaperile de productie;

- nivelul pardoselii, pentru coridoare, scari, pasaje, cai interioare de transport, garaje, depozite de marfuri etc., precum și în incaperile în care se efectueaza lucrul la sol.

2.1.3. Nivelul de iluminare se va ridica cu o treapta de pe scara iluminarilor, în urmatoarele cazuri:

a) la categoriile vizuale I, II, III, IV și V, dacă distanta dintre ochi și obiectul observat este mai mare de 0,5 m;

b) la categoriile de lucrari vizuale I, II, III, IV și V, dacă efortul vizual incordat are loc în mod continuu mai mult de jumătate din ziua de lucru;

c) la categoriile de lucrari vizuale I, II, II, III, IV și V, dacă detaliile urmarite sînt în miscare;

d) la categoriile vizuale V și VI, dacă exista pericol marit de accidentare (de exemplu: ferastrau circular, foarfeci-ghilotina, transare carne etc.);

e) în încăperi unde se impun exigente sanitare deosebite (industria alimentara, industria farmaceutica etc.);

f) în incaperile cu iluminat natural insuficient (sub 25% din norma) sau fără lumina naturala, în cazul în care în aceste încăperi se lucreaza permanent;

g) în incaperile din unități productive destinate învățămîntului profesional, dacă iluminarea normata este sub 300 lx.

Cresterea nivelului de iluminare cu o treapta se va aplica o singură dată, chiar dacă în spatiul de lucru respectiv sînt intrunite simultan mai multe condiții dintre cele enumerate la lit. a)-g).

2.1.4. Pentru spatiile de lucru unde se dezvolta mult praf, fum sau abur, nivelul de iluminare se va mari cu o treapta sau mai multe față de valorile menționate în tabelul 2.1., în functie de capacitatea de absorbtie a mediului respectiv.

Tabelul 2.1.

Niveluri normate de iluminare medie pentru categorii

de lucrari din industrie

Categoria lucrarii vizuale si dimensiunea minima a detaliului reprezentativ

Subcategoria lucrarii vizuale detaliu si fond

Contrastul dintre medie normal (lx)

Caracteristica fondului

Nivelul de iluminare

1

2

3

4

5

I. Lucrari de precizie deosebita (detalii sub 0,1 mm)

a

mic

intunecat

3000

b

mic mic mediu

luminos mediu intunecat

2000

c

mediu mediu mare

luminos mediu intunecat

1500

d

mare mare

luminos mediu

750

II. Lucrari de mare precizie (detalii intre 0,1-0,3 mm)

a

mic

intunecat

2000

b

mic mic mediu

luminos mediu intunecat

1000

c

mediu mediu mare

luminos mediu intunecat

750

d

mare mare

luminos mediu

500

III. Lucrari de precizie (detalii intre 0,3-0,5mm)

a

mic

intunecat

1000

b

mic mic mediu

luminos mediu intunecat

750

c

mediu mediu mare

luminos mediu intunecat

500

d

mare mare

luminos mediu

400

IV. Lucrari de precizie medie (detalii intre 0,51 mm)

a

mic

intunecat

750

b

mic mic mediu

luminos mediu intunecat

350

c

mediu mediu mare

luminos mediu intunecat

200

d

mare mare

luminos mediu

150

V. Lucrari de

-

-

-

150

VI. Lucrari care necesita supraveghere generala continua a procesului de productie (In punctele in care se fac citiri de aparate, actionari de dispozitive si controlul produselor, se va prevedea iluminat general localizat, care va asigura un nivel de iluminare corespunzator dificultatii vizuale a lucrarilor de la punctele respective)

-

-

75

VII. Spatii de acces la utilaje si instalatii cu supraveghere periodica (In zona utilajelor si instalatiilor supuse supravegherii se va asigura un nivel de iluminare corespunzator dificultatii lucrarilor vizuale din aceste zone)

-

-

30

Observatii la tabelul 2.1.

- Prin dimensiunile detaliilor se înțeleg marimile anumitor părți ale obiectului privit (de exemplu: firul unei tesaturi, un punct, o zgarietura, o pata, o cifra, o diviziune sau fractiune de măsura etc.)

- Se considera:

- fond intunecat, dacă coeficientul de reflexie este mai mic de 0,2;

- fond mediu, dacă coeficientul de reflexie este cuprins între 0,2 și 0,4;

- fond luminos, dacă coeficientul de reflexie este mai mare de 0,4.

- Contrastul dintre detaliu și fond se considera:

- mic, pentru valori sub 0,2 (detaliul se distinge slab pe fond);

- mediu, pentru valori cuprinse între 0,2 și 0,5 (detaliul se distinge simtitor pe fond);

- mare, pentru valori mai mari de 0,5.

Contrastul se realizează cu relația:

Ld - Lf

K= -----------

Ld

în care:

Ld - luminanta detaliului (în nit);

Lf - luminanta fondului (în nit).

2.1.5. În spatiile de lucru unde se poarta ochelari de protecție în tot timpul zilei de lucru, nivelul de iluminare se va mari în functie de absorbtia ochelarilor.

2.1.6. La folosirea iluminatului general combinat cu iluminat local, indiferent de sursa de lumina folosita pentru iluminatul local, iluminarea pe planul de lucru data de instalatia de iluminat general va fi de minimum 10% din valoarea indicată în tabelul 2.1., dar nu mai mica de 150 lx și nu mai mare de 500 lx.

2.1.7. Iluminatul în industrie se va realiza cu lampi cu descarcari (lampi fluorescente tubulare, lampi cu vapori de mercur cu balon fluorescent, lampi cu sodiu, lampi cu xenon).

Lampile fluorescente se vor utiliza numai în cazul în care lampile cu descarcari nu se pot folosi din motive tehnice (intreruperi frecvente ale instalatiei de iluminat, temperatura mediului ambiant depășește temperaturile limita ale domeniului de functionare normala a lampilor cu descarcari, necesitatea folosirii unor corpuri de iluminat cu un anumit grad de protecție etc).

2.1.8. Nivelul de iluminare E, în orice punct din incaperile de productie, nu va fi mai mic de 0,65 Emed. Pentru incaperile care se încadrează în categoriile VI și VII, valoarea cea mai scazuta a iluminarii va fi de cel puțin 0,40 Emed. La locurile de muncă, în orice punct al planului de lucru, nivelul de iluminare nu va fi mai mic de 0,65 Emax.

2.1.9. La calculul nivelului de iluminare se va lua în consideratie pozitia utilajului în spatiile de lucru și a stivelor de materiale sau rafturilor în depozite și magazii.

2.1.10. În sectiile cu procese tehnologice complet automatizate, în afara iluminatului general de lucru se vor prevedea fie corpuri de iluminat suplimentare în instalatia de iluminat general de deasupra liniei automatizate, fie instalații de iluminat general localizat, local sau portativ, care se vor pune în functiune numai la efectuarea operațiilor de reglaj, revizii și reparatii ale instalațiilor automatizate. Nivelul de iluminare va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala a lucrărilor efectuate, conform tabelului 2.1. și anexelor nr. I-IV.

2.1.11. Valorile minime admisibile ale iluminarii medii (Emed) pentru depozitele interioare cu obiecte voluminoase sau cu materiale în vrac vor fi:

- 50 lx, în depozitele în care exista dispozitive de transport și macarale;

- 30 lx, în depozitele fără dispozitive de transport și macarale.

2.1.12. În magaziile aferente spatiilor de lucru industriale, nivelurile de iluminare se stabilesc conform datelor din anexele nr. I-IV sau din tabelul 2.1.

2.1.13. Nivelurile de iluminare pentru spatiile industriale deschise (productie, circulatie, paza) sînt indicate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2.

Niveluri normate de iluminare pentru categorii

de lucrari industriale exterioare

Categoria lucrarii vizuale si caracteristici

Valoarea iluminarii vizuale normate orizontale (lx)

VIII.

Lucrari la care raportul dintre marimea minima a obiectului de distingere si distanta de la ochi este de 0,005

50

IX.

Lucrari la care raportul de mai sus este cuprins intre 0,005 si 0,02

30

X.

Lucrari la care raportul de mai sus este cuprins intre 0,02 si 0,05

20

XI.

Lucrari cu mecanisme care necesita doar o supraveghere atenta generala asupra procesului de productie

10

XII.

Lucrari manuale grosiere, care necesita doar o distingere a obiectelor mari, aflate in imediata apropiere a lucratorilor

5

XIII.

Intrari pentru vehicule (porti)

Drumuri auto cu trafic intens

5

2

2.1.14. În cazul în care exista pericol marit de accidente, nivelul de iluminare pentru categoriile XI și XII se va mari cu o treapta pe scara nivelurilor de iluminare.

2.1.15. În cazul în care unele dintre operațiile de productie trec din încăperi închise pe platforme exterioare, nivelul de iluminare în zonele de tranzitie va scadea în mod treptat de la nivelul de iluminare din incapere la nivelul de iluminare de pe platforma, determinat conform tabelului 2.2.

2.1.16. Pentru calculul instalațiilor de iluminat se vor lua în consideratie coeficientii de depreciere menționați în tabelul 2.3. Coeficienții de depreciere definiti conform STAS 3687/1-73 reprezinta scaderea fluxului luminos al lampilor datorita uzurii și murdaririi lampilor și părților reflectante sau transparente ale corpului de iluminat.

Tabelul 2.3.

Coeficienții de depreciere și periodicitatea lucrărilor

de întreținere pentru instalații de iluminat în industrie

Caracteristicile incaperii

Coeficienti de in cazul lampilor cu descarcari

depreciere in cazul lampilor incandescente

Periodicitatea de curatare a corpurilor de iluminat

Incaperi in care se degaja mult praf, fum sau funingine (turnatorii, fabrici de ciment, filaturi etc.)

1,8

1,5

o data pe luna

Incaperi cu degajare medie de praf, fum si funingine (incaperi normale din industrii)

1,5

1,3

o data la trei luni

Incaperi cu putin praf, fum sau funingine (laboratoare, birouri etc.) si spatii exterioare

1,4

1,1

o data la sase luni

2.1.17. Pentru întreținerea instalațiilor de iluminat se vor prevedea în proiecte dispozitive fixe sau mobile cu ajutorul cărora să se poată efectua lucrarile fără pericole de accidentare. Pentru fiecare unitate economica se vor prevedea echipe de întreținere și ateliere de întreținere, dimensionate în functie de caracteristicile instalațiilor de iluminat (numărul și tipul corpurilor de iluminat, gradul de murdarire etc.).

2.1.18. Valorile normate ale iluminarii medii pentru iluminatul de siguranță (iluminatul de avarie pentru continuarea lucrului și iluminatul de evacuare) vor fi conform tabelului 2.4.

Tabelul 2.4.

Niveluri de iluminare pentru iluminatul de siguranță în industrie

Felul iluminatului

Valoarea iluminarii

Suprafata la care se refera nivelul de iluminare

1.

Iluminatul de avarie pentru continuarea lucrului

- in general

-

10% din iluminarea stabilita conform tabelului 2.1.

-

pe planul de lucru

- in cazuri speciale

-

dupa necesitate

-

pe planul de lucru

2.

Iluminatul de evacuare

-

0,5% din iluminarea medie realizata in incapere, dar nu mai mica de 0,5 lx in spatii inchise si de 0,3 lx in spatii deschise

-

la nivelul pardoselii sau solului

Sisteme de iluminat

2.1.19. Pentru iluminatul spatiilor de lucru se va alege unul dintre urmatoarele sisteme de iluminat:

- iluminat general uniform;

- iluminat general zonal;

- iluminat general combinat cu iluminat local;

- iluminat general combinat cu iluminat general localizat.

2.1.20. Alegerea sistemului de iluminat se va face după cum urmeaza;

a) Sistemul de iluminat general uniform se va adopta pentru:

- spatiile de lucru în care totalitatea lucrărilor se încadrează în aceeasi categorie de dificultate vizuala;

- spatiile de lucru în care locurile de muncă nu au o pozitie fixa.

În primul caz, nivelul mediu de iluminare generală va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează lucrarile, dacă pentru aceasta nu este necesar un nivel de iluminare mai mare de 500 lx. Dacă nivelul de iluminare necesar este mai mare de 500 lx, la toate locurile de muncă se va folosi sistemul de iluminat general general combinat cu iluminat general localizat. Nivelul de iluminare mediu general va fi de minimum 10% din iluminarea realizata pe planul de lucru, dar nu mai mic de 150 lx.

În cazul al doilea, nivelul de iluminare va fi cel corespunzător categoriei de dificultate în care se încadrează lucrarile predominante din incapere, urmand ca pentru lucrarile mai pretentioase să se foloseasca iluminatul local.

b) Sistemul de iluminat general zonat se va folosi în halele monobloc în care diversele faze ale procesului tehnologic se efectueaza în zone bine delimitate. Nivelul de iluminare în fiecare zona va fi cel corespunzător dificultatii vizuale a lucrărilor din zona respectiva.

c) Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat local se va folosi în spatiile în care lucrarile se încadrează în diferite categorii de dificultate vizuala, iar locurile de muncă nu sînt grupate în zone bine delimitate în functie de dificultatea vizuala a lucrărilor.

Nivelul de iluminare general din incapere va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează numărul cel ami mare de lucrari. Pentru lucrarile mai pretentioase se va realiza iluminat local, iar nivelul de iluminare va fi în conformitate cu prevederile din anexele I-IV sau din tabelul 2.1.

d) Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat general localizat se va aplica în spatiile în care lucrarile se încadrează în diferite categorii de dificultate vizuala, iar locurile de muncă unde se efectueaza lucrari pretentioase sînt grupate în zone bine delimitate.

Nivelul de iluminare general din incapere va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează numărul cel mai mare de lucrari din incapere. Pentru lucrarile mai pretentioase se va realiza iluminat general localizat, nivelul de iluminare pe planul de lucru fiind în conformitate cu prevederile din tabelul 2.1. și din anexele nr. I-IV.

2.2. Exploatarea instalațiilor

2.2.1. Instalatiile de iluminat vor fi mentinute în perfecta stare de functionare și de curățenie. Perioadele de întreținere vor fi cele indicate în tabelul 2.3.

În scopul maririi eficientei instalatiei de iluminat, se va urmări curatarea periodica a peretilor și plafoanelor.

3. Iluminatul artificial în cladirile civile și folosirea energiei

electrice în utilizarile casnice

3.1. Generalitati

3.1.1. Prin cladiri civile, în sensul prezentului normativ, se înțeleg:

a) cladiri de locuit;

b) cladiri administrative;

c) cladiri comerciale;

d) cladiri social-culturale (institutii medicale, institutii de invatamant și cercetare, crese, gradinite de copii, camine de zi, bai publice, cantine, biblioteci, muzee, expozitii, teatre, cinematografe, case de cultura, cluburi, camine culturale);

e) cladiri pentru transporturi și comunicatii;

- gari: auto, aero, fluviale, maritime, cai ferate;

- cladiri pentru: posta, telegraf, telefon, radio, televiziune etc.;

- cladiri pentru sport.

3.2. Proiectarea instalațiilor

3.2.1. La proiectarea instalațiilor de iluminat artificial din incaperile cladirilor civile se vor aplica prevederile din cap. I "Generalitati" al prezentului normativ, precum și valorile normate pentru nivelurile medii de iluminare și culoarea luminii, conform anexei nr. V.

3.2.2. Iluminatul incaperilor care nu sînt cuprinse în tabele se va rezolva prin asimilare cu încăperi cu profil asemanator.

3.2.3. La salile de clasa, de curs și amfiteatre din scoli, licee și din alte institutii de invatamant, în cazul în care, conform art. 1.4.21, rezultă indicat iluminatul incandescent pe perioada de experimentare a normativului, nivelurile de iluminare vor fi de 150 lx.

3.2.4. Pentru iluminatul general din cladirile civile se vor utiliza cu precadere sistemele de iluminat direct, semidirect și mixt.

3.2.5. Se va evita sistemul de iluminat indirect prin scafe, acesta fiind admis numai în muzee, anumite încăperi din cladiri reprezentative etc., unde prin specificul incaperii se impune iluminatul indirect.

3.2.6. Se interzice utilizarea tuburilor fluorescente cu simbol de culoare 1x, 2x și 3x în incaperile în care redarea corecta a culorilor nu este absolut necesară sau acolo unde nu se cere realizarea unui confort vizual deosebit.

3.2.7. În proiecte se vor prevedea, la toate corpurile de iluminat cu lampi fluorescente, condensatoare pentru îmbunătățirea factorului de putere.

3.2.8. La proiectare se va urmări încărcarea electrica echilibrata a fazelor instalatiei de iluminat.

3.2.9. Pentru iluminatul de siguranță pentru continuarea lucrului, evacuare, veghe și paza, definit în Normativul I.7-74,nivelurile de iluminare vor fi cele din tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Niveluri normate pentru iluminatul de siguranță în cladiri civile

Felul iluminatului

Valoarea iluminarii

Suprafete la care se refera nivelul de iluminare

1

2

3

Iluminatul de avarie pentru continuarea lucrului:

- grup operativ in spitale

80%

Pe planul de lucru

- camp operator

100%

Idem

Iluminatul de evacuare:

- in general

0,3 lx

La nivelul pardoselii

- crese, sali de spectacol cu mai mult de 400 locuri, trasee de evacuare din cladiri civile

0,5...2 lx

Idem

- iluminat de veghe in crese, gradinite, spitale, camine de zi etc.

0,5...2 lx

Idem

- iluminat de paza si securitate in unitati comerciale, posta, banci, C.E.C. etc.

10 lx

Idem

3.2.10. Iluminatul incintelor cladirilor civile va asigura, în primul rand, iluminatul cailor de acces, spatiilor de recreatie, joc, activități în aer liber etc.

Nivelurile de iluminare vor fi;

a) pentru caile de acces, cele stabilite pentru iluminatul cailor de acces din incintele industriale;

b) pentru spatiile de recreatie și joc. 20-30 lx, cu mențiunea ca nivelurile mai ridicate se vor prevedea la crese, gradinite, casa copilului și caminele de zi.

3.2.11. Aprinderea și stingerea iluminatului exterior din incintele cladirilor civile se vor realiza conform prevederilor din art. 1.2.11.-1.5.14.

a) Hoteluri

3.2.12. Pentru iluminatul hotelurilor se vor prevedea lampi incandescente în camerele de cazare (veioze pe noptiere, aplice pe pereti, lampadare sau lustre), cu posibilitatea de a fi comandate separat, în trepte, în scopul asigurarii unui iluminat diferentiat, cu un consum minim de energie electrica.

3.2.13. În camerele destinate unor activități cum sînt: primiri, conferinte de presa etc., sistemul de iluminat se va alege în functie de rezolvarea arhitecturala a incaperilor respective, dar se va evita iluminatul indirect, acesta fiind admis numai în cazuri cu totul deosebite.

3.2.14. Holurile hotelurilor se vor lumina cu lampi fluorescente.

b) Cladiri administrative

3.2.15. Iluminatul cladirilor administrative se va realiza prin sistemul de iluminat general, cu lampi fluorescente tubulare și corpuri de iluminat cu repartitie mixta și semidirecta. La cladiri cu caracter deosebit, în cazuri justificate se admite și folosirea lampilor incandescente, dar se vor evita corpurile de iluminat cu repartitie indirecta.

c) Cladiri comerciale

3.2.16. Iluminatul în cladirile comerciale se va realiza cu lampi care favorizeaza redarea corecta a culorilor (lampi fluorescente cu spectru îmbunătățit), fie cu lampi incandescente, fie cu combinatii ale acestora sub sistem dispersor comun, conform anexei nr. V.

3.2.17. Sistemele de iluminat indicate pentru magazine și sali de consum sînt: iluminatul general, iluminatul localizat și iluminatul local. Se recomanda iluminari mai ridicate în zonele de expunere, utilizand sursa luminoasa cea mai adecvata naturii exponatelor.

3.2.18. În localurile de consum (restaurante, cofetarii etc.) se recomanda un iluminat care să creeze o ambianta de relaxare și intimitate, realizat printr-un iluminat localizat sau local, la mese, cu comanda individuala*).

_______________

3.2.20. Corpurile de iluminat fluorescent folosite în scopul realizării iluminatului general vor fi echipate, în proportie cat mai mare, cu reflectoare de tabla emailata, randamentul acestora în directia suprafetei de utilizare fiind cu circa 20% superior celor neechipate cu reflectoare.

3.2.21. În cazul în care este necesară mascarea lampilor fluorescente cu ajutorul cărora se realizează iluminatul general, se va evita, pe cat posibil, folosirea în acest scop a placilor compacte din stiplex, utilizandu-se de preferinta gratarele dispersoare din material plastic, care au randamentul mai bun.

3.2.22. În cazul incaperilor avînd inaltimi relativ mari (peste 3,50 m), corpurile de iluminat vor fi suspendate la cote inferioare plafonului de rezistenta, prin micsorarea distantei între lampi și suprafața de utilizare, realizandu-se o mai buna iluminare a acesteia.

3.2.23. Iluminatul local în salile de vanzare și vitrine se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat echipate cu reflectoare.

În cazul utilizarii corpurilor de iluminat echipate cu lampi cu incandescenta, acestea vor fi prevăzute cu posibilitatea orientarii variabile a fluxului luminos în functie de necesitatile tehnologice. La corpurile de iluminat incandescent neechipate cu reflectoare se vor monta, de preferinta, lampi oglindate format ciuperca.

3.2.24. Iluminatul incintelor depozitelor comerciale se va realiza, de preferinta, cu ajutorul corpurilor de iluminat tip proiector, amplasate pe cladirea depozitului și în cabina-poarta.

3.2.25. Iluminatul exterior al platformelor pietelor se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau cu vapori de mercur de înaltă presiune, pentru nivelurile de iluminare medie corespunzătoare valorilor indicate în anexa nr. V.

3.2.26. Iluminatul local al tonetelor din piete se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente, pentru nivelurile de iluminare indicate în anexa nr. V.

d) Institutii medicale

3.2.27. În instituțiile medicale se va urmări, în mod deosebit, evitarea fenomenului de orbire în saloanele bolnavilor și camerele de copii mici, în care persoanele stau în permanenta în pozitie culcata, deci cu lampile în campul de vedere.

3.2.28. Se recomanda a se utiliza lampile fluorescente în încăperi cum sînt: sali de asteptare, laboratoare, cabinete de consultații și tratamente, camere de medici, sali de sterilizare, coridoare, inclusiv în saloane pentru bolnavi. De asemenea, se vor utiliza lampile fluorescente în toate incaperile anexe ale instituțiilor medicale - grup gospodaresc, depozite de materiale, magazii etc., în cazurile în care nivelurile de iluminare impun acest lucru și dacă se justifica din punct de vedere economic. În camerele de radiodiagnostic se vor folosi numai lampi incandescente.

3.2.29. În institutii medicale se va urmări ca iluminatul local să fie de aceeasi natura cu cel general (incandescent sau fluorescent).

3.2.30. Saloanele de bolnavi vor fi prevăzute obligatoriu cu iluminat general, iluminat local pentru consultații, iluminat local pentru citit și iluminat de veghe.

Se va urmări ca iluminatul local pentru consultații să poată fi utilizat și ca iluminat general sau ca iluminat local pentru citit.

e) Institutii de invatamant.

3.2.31. Iluminatul în instituțiile de invatamant va fi proiectat ținîndu-se seama de specificul și destinația acestor institutii.

În amfiteatre, sali de clasa, laboratoare și ateliere-școala se va sigura un iluminat general și un iluminat local la tabla și la masa de laborator sau la masinile-unelte, în cazul atelierului-școala.

3.2.32. În instituțiile de invatamant de orice nivel se va realiza iluminatul cu lampi fluorescente.

3.2.33. În scolile speciale (scoli de ambliopi, scoli de copii debili mintal etc) iluminatul va fi rezolvat avandu-se în vedere specificul acestora, prevazandu-se niveluri superioare celor din anexa nr. V, mergand la ambliopi pînă la 500-700 lx la nivelul băncii.

f) Crese, gradinite și camine de copii

3.2.34. Dormitoarele, infirmeriile și camerele de izolare din crese, gradinite de copii și camine de zi vor fi iluminate cu lampi incandescente.

g) Cantine

3.2.35. În salile de mese se va proiecta iluminat general fluorescent în sistemul semidirect sau difuz cu lampi tubulare cu culoare "alb-cald".

3.2.36. În incaperile de gatit se vor prevedea corpuri de iluminat etanse cu lampi tubulare fluorescente.

h) Biblioteci

3.2.37. În salile de lectura se va prevedea iluminat general fluorescent, cu lampi tubulare de culoare "alb", sistem semidirect sau difuz.

3.2.38. În depozitele de cărți și reviste se vor prevedea corpuri de iluminat rezistente la foc și etanse la praf.

i) Muzee, expozitii

3.2.39. În iluminatul muzeelor și salilor de expozitii se va utiliza un iluminat general redus, insotit de iluminatul local al exponatelor.

j) Teatre, cinematografe, case de cultura, cluburi, camine culturale

3.2.40. În salile de spectacol se va prefera utilizarea sistemului de iluminat semidirect sau mixt, evitandu-se, pe cat posibil, iluminatul indirect.

3.2.41. La teatre, pentru salile de spectacol sistemul de iluminat se va face, în functie de solutia arhitecturala a salii, cu lampi fluorescente sau incandescente, urmarindu-se asigurarea unei ambiante plăcuțe, cu un consum minim de energie electrica.

3.2.42. La cinematografe, pentru salile de spectacol se recomanda sistemul de iluminat general, realizat cu lampi fluorescente, asigurandu-se comanda în trepte a lampilor din sala.

3.2.43. La salile de spectacol din teatre și cinematografe cu caracter de unicat, se va trata cu deosebită atenție calitatea iluminatului.

3.2.44. La casele de cultura, camine culturale și cluburi, în salile de spectacol se va prevedea iluminat fluorescent.

3.2.45. Holurile cinematografelor, teatrelor, caselor de cultura, caminelor culturale și cluburilor vor fi iluminate cu lampi fluorescente.

3.2.46. În cabinele artistilor se va prevedea iluminat general și iluminat local la oglinzi.

k) Cladiri pentru lucrul cu publicul

3.2.47. În salile de lucru cu publicul (posta, C.E.C., bănci, sali pentru calatori etc.) se va utiliza, de preferinta, iluminatul general localizat, insotit de iluminat local.

l) Cladiri pentru sporturi

3.2.48. Salile și terenurile de sport se vor ilumina prin sistemul de iluminat direct, utilizand lampi cu descarcari.

m) Cladiri pentru locuit

3.2.49. Nivelurile de iluminare din locuinte sînt cele prevăzute în anexa nr.

3.2.50. Uniformitatea iluminarii în spatiu se va realiza prin asigurarea în punctul cel mai intunecat al incaperii a unui nivel de iluminare avînd valoarea de cel puțin jumătate din iluminarea medie a incaperii.

3.2.51. În incaperile de locuit și anexe se va utiliza, de obicei, iluminat incandescent.

3.2.52. În baie și bucatarie se pot prevedea corpuri de iluminat fluorescent, simbolul de culoare 3x, pe măsura asimilarii și producerii acestora de către industrie.

3.2.53. Se va sigura posibilitatea sectionarii iluminatului din fiecare incapere prin comanda separata a fiecarui loc de lampa și în trepte, pentru fiecare lustra.

3.2.54. Dotarea cu prize va fi conform H.C.M. nr. 880/1973.

3.2.55. La blocurile de locuit cu etaje, iluminatul scarilor și palierelor va fi actionat în mod obligatoriu prin automat de scara.

3.2.56. Se interzice montarea de corpuri de iluminat în subsoluri și canalele tehnice; pentru iluminatul acestora se vor prevedea prize pentru lampi portative, alimentate la tensiunea de 24 V.

3.2.57. La proiectarea instalațiilor electrice din blocurile de locuit, proiectantii și executanții vor urmări echilibrarea incarcarii electrice a fazelor.

3.2.58. Se interzice iluminarea puturilor lifturilor în afara perioadelor de întreținere și reparatii.

3.3. Exploatarea instalațiilor

Iluminatul în cladirile civile

3.3.1. Se interzice folosirea iluminatului artificial de lucru în afara orelor de program. Se vor numi responsabili cu iluminatul pe fiecare unitate economica, care vor întocmi și executa planuri-program care vor cuprinde lampile aprobate a fi în functiune în fiecare cameră, în timpul programului și în afara acestuia.

3.3.2. Se interzice iluminatul electric al vitrinelor, firmelor și reclamelor luminoase în afara programului de functionare a magazinelor, cu excepția hotelurilor, la care firmele se vor stinge la ora 24.

3.3.3. După program vor rămîne în functiune numai lampile pentru paza și securitate.

3.3.4. În unitatile comerciale, la corpurile de iluminat local incandescent existente, neechipate cu reflectoare, se vor monta becuri oglindate, format ciuperca, de puteri imediat inferioare becurilor de format normal, prevăzute initial, sau se vor monta becuri de format normal cu puteri imediat inferioare, echipandu-se corpurile de iluminat cu reflectoare.

3.3.5. Comanda iluminatului din holurile cinematografelor, teatrelor, caselor de cultura, caminelor culturale și cluburilor va fi realizata astfel încît în timpul spectacolului sa functioneze un iluminat redus (intrare, garderoba etc.), iar iluminatul general va fi utilizat numai în timpul pauzei.

3.3.6. Se va revizui iluminatul din toate incaperile cladirilor, inclusiv incaperile auxiliare și anexe, culoare, depozite, vestiare, grupuri sanitare, în vederea satisfacerii nivelurilor de iluminare normate, conform tabelelor din anexe.

3.3.7. Programul de curățenie în birouri se va efectua în timpul orelor cu lumina de zi, iar acolo unde nu este posibil, iluminatul electric se va aprinde numai în incaperile în care se face curățenie.

3.3.8. Curatirea de praf a corpurilor de iluminat se va face lunar, iar peretii și plafoanele incaperilor se vor zugravi în culori deschise.

Iluminatul și utilizarile electrocasnice

3.3.9. Pentru desfășurarea unor activități în locuinte, cum sînt: scris, citit, cusut etc., care necesita niveluri de iluminare superioare iluminatului general, se va utiliza iluminatul local (veioze, lampi de birou, lampadare), asigurandu-se pe aceasta cale o desfășurare optima a activităților respective, cu un consum redus de energie electrica.

3.3.10. Intreprinderile furnizoare de energie electrica vor pune în vedere consumatorilor posesori de aparate electrocasnice ca utilizarea acestora să se faca, pe cat posibil, în afara orelor de vîrf de sarcina și să le tina conectate la retea numai pe durata utilizarii lor.

3.3.11. Procurarea și punerea în functiune a receptoarelor cu puteri unitare de peste 2 kW se vor face numai pe baza aprobării intreprinderii furnizoare de energie electrica.

3.3.12. Aparatele electrocasnice cu acumulare (sobe, boilere etc) vor functiona numai în orele de gol de sarcina, trecute în contractul de furnizare a energiei electrice.

Intreprinderile furnizoare de energie electrica vor lua măsuri de instalare, la acesti consumatori, a contoarelor cu dublu cadran și ceasuri electrice de contact.

4. Iluminatul artificial exterior

4.0. Generalitati

4.0.1. Prezentul capitol se aplică la proiectarea, exploatarea și întreținerea urmatoarelor instalații de iluminat exterior:

- iluminatul arterelor de circulatie din localități (străzi, piete, intersectii) și din afara acestora;

- iluminatul cailor de circulatie din incintele instituțiilor și întreprinderilor industriale;

- iluminatul spatiilor verzi și al parcurilor din localități.

Alte tipuri de iluminat exterior sînt cuprinse în cap. 2 și 3 ale prezentului normativ.

4.1. Proiectarea instalațiilor de iluminat exterior

A. Tehnica iluminatului exterior

Clasificarea arterelor de circulatie după traficul rutier

4.1.1. În scopul normarii caracteristicilor iluminatului public exterior, arterele de circulatie sînt clasificate conform tabelului 4.1.

Tabelul 4.1.

Clasificarea arterelor de circulatie după intensitatea traficului

Nr. crt

Categoria strazii

Intensitatea traficului

Numar de vehicule pe ora si banda

1.

Strada de categoria I

-

magistrala

- foarte intensa

peste 600

- intensa

360-600

2.

Strada de categoria a II-a

-

de legatura

- intensa

360-600

3.

Strada de categoria a III-a

-

colectoare -

- medie

160-360

4.

Strada de categoria a IV-a

-

de deservire locala

- redusa

30-160

- foarte redusa

sub 30

Caracteristicile iluminatului exterior

4.1.2. Principalele caracteristici fotometrice normate pentru iluminatul arterelor de circulatie, în functie de intensitatea traficului rutier, sînt prezentate în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2.

Caracteristicile fotometrice normate pentru iluminatul public

Categoria si clasa

Tipul strazii si traficul

Lmed. (cd/m2)

q (lx)

Emed.

K1

K2

0

1

2

3

4

5

6

A. Artere de circulatie publica

Strazi in localitati urbane

1.

Trafic foarte intens

0,5

0,04-0,087

12-6

0,4

0,2

2.

Trafic intens

0,25

0,04-0,087

6-3

0,33

0,2

3.

Trafic mediu

0,12

0,04-0,087

3-1,5

0,33

0,166

4.

Trafic redus

0,08

0,04-0,087

2-1

0,33

0,166

Strazi in localitati rurale

5.

Drumuri nationale

0,12

0,04-0,06

3-2

0,33

0,166

6.

Drumuri judetene

-

-

2

0,33

0,166

7.

Strazi

-

-

sub 2

-

-

B. Cai de circulatie pe teritoriile intreprinderilor

1.

Cai de circulatie in incinte cu trafic:

- redus

-

-

1

-

-

- intens

-

-

3

-

-

2.

Pasaje, treceri, podete de scari etc.

-

-

2

-

-

3.

Pasaje de nivel la cai ferate

-

-

10

-

-

4.

Intrari (porti) pentru vehicule

-

-

5

-

-

5.

Iluminatul de paza (pe teritoriu in ansamblu)

-

-

0,5

-

-

6.

Iluminatul periferic (pe 10 m latime)

-

-

1

-

-

în care s-a notat cu:

Lmed. = luminanta suprafetei uscate a caii de circulatie (cd/m patrat);

Emed. = iluminarea medie a suprafetei caii (lx);

q = Q/pi = Lmed./Emed. = factorul de luminanta

Q = coeficientul de reflexie a suprafetei caii;

K1 = Emin./Emed. și

K2 = Emin./Emax. = coeficientii de uniformitate.

4.1.3. Pentru coeficientii de reflexie, în lipsa masuratorilor, se vor lua în calcule valorile urmatoare: asfalt negru 0,05-0,06; asfalt 0,08-0,15; bitum 0,10-0,20; piatra granit 0,20-0,25; beton 0,20-0,35.

4.1.4. Valorile indicate în tabelul 4.2. pentru luminante și iluminari se referă la perioadele de exploatare a instalațiilor. La proiectarea instalațiilor de iluminat exterior coeficientii de depreciere prevăzuți în tabelul 2.3. se majoreaza cu 25%.

4.1.5. Iluminatul electric al arterelor de circulatie se va face numai în limitele localitatilor; iluminatul electric al unor portiuni de drumuri din afara localitatilor (intersectii, pasaje, treceri de novel, poduri, tuneluri, artere de acces în întreprinderi) va putea fi prevăzut numai în cazuri bine justificate.

4.1.6. Nivelurile de iluminare prevăzute în tabelul 4.2. reprezinta valori impuse de siguranță circulației.

4.1.7. Iluminatul intersectiilor principale și al pietelor publice din orașe se va proiecta cu niveluri marite cu 50% față de strada cea mai bine iluminata, incidența în intersectie sau piața.

4.1.8. Iluminatul trotuarelor se va proiecta cu iluminari de 50% din iluminarea părții carosabile a strazii respective.

4.1.9. iluminatul trecerilor de pietoni se va trata cu deosebită atenție. Pastrand solutia de iluminat de pe strada se vor realiza niveluri de iluminare cu 50% mai ridicate, prin dispunerea surselor luminoase în apropierea trecerii de pietoni sau prin montarea de surse luminoase de putere mai mare.

4.1.10. La proiectarea instalațiilor de iluminat public se va prevedea posibilitatea reglarii nivelurilor de iluminare în trepte, în functie de variatia intensitatii traficului circulației, dar cu pastrarea uniformitatii iluminarilor. (Se admit scaderi ale coeficientilor de uniformitate în limitele prevăzute în tabelul 4.2., prin trecerea de la o categorie de trafic la alta inferioara).

În acest scop, iluminatul public va fi proiectat astfel încît aprinderea și stingerea acestuia să poată fi comandate în trepte (secționat, pe faze), pentru ca nivelul de iluminare să poată fi redus sau ridicat la toți stalpii simultan și în aceeasi măsura.

La stalpii cu mai multe lampi, reducerea nivelurilor de iluminare se va realiza prin stingerea unora dintre lampi la toți stalpii deodata. La stalpii cu o singura lampa, reducerea nivelurilor de iluminare pe o durată de timp mai mare se va obtine prin inlocuirea lampii unice cu alta de putere mai mica, însă, de asemenea, la toți stalpii.

În toate cazurile de reducere a nivelurilor de iluminare se va urmări prin proiectare menținerea uniformitatii iluminarii la valorile prevăzute în tabelul 4.2., nefiind permisa stingerea totala (a tuturor lampilor) pe unii stalpi, alternativ cu altii pe care lampile sa ramana aprinse, spre a se evita zone de intuneric ce favorizeaza accidentele de circulatie și infractiunile.

În cazuri excepționale, pe străzi de categoriile a III-a și a IV-a cu stalpi prevăzuți cu o singura lampa, se admite stingerea alternativa a lampii pe cate un stalp (din doi în doi stalpi), în perioadele cu trafic redus, uniformitatea reducandu-se concomitent cu nivelurile de iluminare, conform indicatiilor din tabelul 4.2. În acest caz, în proiect se va adopta aceasta solutie, dacă sporul de investiție se recupereaza în 8 ani, prin economia realizata din reducerea consumului de energie electrica.

4.1.11. Pentru realizarea uniformitatilor normate și pentru limitarea orbirii, la proiectarea instalațiilor de iluminat exterior se vor respecta inaltimile minime de montare a lampilor, în functie de fluxul lampilor, după indicatiile din tabelul 4.3.

Tabelul 4.3.

Inaltimile surselor (m) în functie de distributia lor luminoasa

Fluxul luminos al sursei (lm)

Distributia luminoasa a corpului de iluminat

Concentrata

Semiconcentrata

Larga

sub 5000

6

6

7,5

5000-10000

6

7,5

8

10000-15000

7,5

9

10,5

peste 15000

9

10,5

12

4.1.12. Pe aleile din parcuri și gradini publice se va prevedea iluminat de orientare cu surse montate pe stalpi de maximum 6 m înălțime.

4.1.13. La proiectarea iluminatului pietelor și intersectiilor se vor respecta condițiile impuse pentru străzi, atît în ceea ce priveste uniformitatea iluminarilor între stalpi, cat și în privinta diferenței de iluminare dintre partea carosabila și suprafața trotuarelor.

4.1.14. În scopul evitarii orbirii, în piete și intersectii sursele de lumina se vor monta la inaltimi de peste 12 m.

4.1.15. Pentru limitarea orbirii produse de lampile cu luminante ridicate, proiectantii vor folosi corpuri de iluminat în care lampa este ascunsa prin abajur sau dispersor.

Calculul iluminatului exterior

4.1.16. La proiectarea instalațiilor de iluminat exterior calculul se va efectua, de preferinta, pe baza luminantelor.

4.1.17. În cazul efectuării calculelor pe baza iluminarilor, se va folosi metoda "punct cu punct", ținînd seama de curbele de distribuție a intensitatii luminoase date în prospecte de intreprinderile constructoare ale corpurilor de iluminat.

B. Elementele instalațiilor de iluminat exterior

Lampile electrice

4.1.18. Sursele de lumina recomandate a fi folosite în general în iluminatul exterior sînt precizate în tabelul 1.1.

Proiectarea noilor instalații se va face cu lampi cu descarcari, cu excepția arterelor secundare din localități rurale, necesitand iluminari reduse, unde se pot folosi lampi incandescente pînă la maximum 100W.

4.1.19. La iluminatul cailor publice de circulatie situate în zone cu ceata densa și frecventa se recomanda utilizarea lampilor cu vapori de sodiu, care au consum specific minim de energie electrica și eficacitate mare în condiții de ceata.

4.1.20. Pentru iluminatul pietelor publice, al intersectiilor și al spatiilor mari se recomanda utilizarea lampilor de mare putere - lampi cu xenon sau lampi cu halogenuri metalice -, care realizează economii prin concentrarea fluxului în unități puternice, deci reduse ca numar de surse.

Corpurile de iluminat

4.1.21. Corpurile de iluminat, avînd diferite tipuri de distribuție a fluxului și intensitatii luminoase, se vor alege în functie de importanța (categoria și clasa) cailor de comunicatie, în conformitate cu tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

Alegerea corpurilor de iluminat după importanța arterelor de circulatie

Categoria si clasa caii de circulatie

Distributia fluxului corpului de iluminat

Concentrata

Semiconcentrata

Larga

A. Artere de circulatie publica

Strazi in localitati urbane

1.

Trafic foarte intens

R

N

N

2.

Trafic intens

R

N

N

3.

Trafic mediu

S

R

N

4.

Trafic redus si foarte redus

S

R

N

Strazi in localitati rurale

5.

Drumuri nationale

S

R

N

6.

Drumuri judetene

S

R

S

7.

Strazi

S

R

S

B. Cai de circulatie pe teritoriile intreprinderilor

1.

Cai de circulatie in incinte

-

R

P

2.

Pasaje, treceri, podeste de scari

-

R

P

3.

Pasaje de nivel la cai ferate

-

R

P

4.

Intrari pentru vehicule (porti)

-

P

R

5.

Iluminat de paza pe teritoriu

-

P

R

6.

Iluminat periferic (pe 10 m latime)

-

P

R

în care:

R = solutie recomandata;

S = solutie satisfăcătoare;

N = solutie neindicata;

P = solutie permisa.

Sistemele de iluminat exterior

4.1.22. La proiectarea unui sistem de iluminat exterior se vor respecta relatiile dintre marimile geometrice ale instalatiei și caracteristicile electrice și fotometrice ale surselor, indicate în cele ce urmeaza, relatii care reprezinta solutii optime din punct de vedere tehnic și economic.

4.1.23. Din considerente de limitare a orbirii, înălțime a de montare a surselor se recomanda să fie cel puțin egala cu latimea strazii, în cazul iluminatului unilateral, și cu jumatatea latimii strazii, în cazul iluminatului bilateral sau al celui axial.

4.1.24. Distanta (d) dintre surse (stalpi) se alege în primul rand în functie de înălțimea stalpilor (h); pentru asigurarea unei uniformitati în limitele normale se recomanda raportul: d/h=3,2-5.

În aceste limite, raportul d/h va fi ales în functie de repartitia corpului de iluminat și de clasa caii de circulatie, astfel:

- pentru corpuri cu repartitie concentrata, d/h=3,2;

- pentru corpuri cu repartitie semiconcentrata, d/h=3,5-4;

- pentru corpuri cu repartitie larga, d/h=5.

4.1.25. Pentru a se obtine în iluminatul cailor de circulatie solutii economice optime din punct de vedere al folosirii fluxului luminos, în vederea realizării uniformitatilor normate, distanta dintre stalpi se va alege astfel încît la unghiul vertical de distribuție maxima a intensitatii luminoase să se acopere cel puțin jumătate din distanta dintre stalpi.

4.1.26. Tipul și dimensiunile consolelor se vor alege pe considerente economice, fotometrice, de întreținere și arhitecturale.

4.1.27. La proiectarea iluminatului strazilor plantate cu arbori, sistemul de iluminat se va lege astfel încît, prin modul de asezare a surselor, fluxul luminos al acestora sa nu fie oprit de coronamentul copacilor.

4.1.28. Pentru iluminatul pietelor publice și al marilor intersectii se recomanda alegerea solutiei cu puncte luminoase concentrate, formate din surse de mare putere, montate pe stalpi de mare înălțime (15-40 m).

Instalatiile de iluminat exterior

4.1.29. retelele de iluminat public vor fi dimensionate pentru a realiza nivelurile de iluminare prescrise în prezentul normativ. Reducerea nivelurilor în trepte se va realiza prin sectionarea comenzilor, lampile fiind montate pe circuite separate.

4.1.30. Sistemul de comanda pentru stingerea și aprinderea instalatiei de iluminat public se va alege în functie de intinderea retelei și de specificul ei.

Pentru retelele de intindere redusa se va folosi comanda centralizata, restul punctelor de aprindere legandu-se în cascada.

Pentru retele intinse se vor utiliza sisteme de telecomanda centralizata.

4.1.31. Comanda automata (cu celula fotoelectrica sau ceasuri de contact) a iluminatului electric exterior este recomandata a fi folosita la orice tip de retele de iluminat, indiferent de intinderea sau specificul acestora.

4.1.32. În orașe intinse (municipii), unde se urmareste, pe lîngă comanda aprinderii și stingerii iluminatului public, și comanda altor consumatori publici (iluminat festiv etc.) sau casnici (incalzitul electric), se vor studia posibilitatile de folosire a sistemului de telecomanda prin curenti purtatori de joasa frecventa în reteaua existenta a orasului.

4.1.33. În cazul reducerilor în trepte a iluminatului se va asigura iluminarea corespunzătoare a intersectiilor și trecerilor de pietoni.

4.2. Exploatarea instalațiilor de iluminat exterior

4.2.1. Pentru asigurarea fluxurilor nominale ale lampilor și, respectiv, a nivelurilor de iluminare în limitele prevăzute de proiecte, intreprinderile furnizoare de energie electrica, la iluminatul public, vor menține tensiunea electrica constanta, astfel încît caderile de tensiune sa nu depășească limitele admise de prescriptiile în vigoare.

Aceasta măsura va fi controlata periodic prin masuratori efectuate de delegați ai întreprinderilor furnizoare de energie electrica și ai beneficiarilor.

4.2.2. Pastrarea în timp a nivelurilor de iluminare și a celorlalți parametri fotometrici ai instalațiilor de iluminat public exterior va fi asigurata prin masuratori periodice (cel puțin anual), efectuate în comun de către echipe formate din delegați ai întreprinderilor furnizoare de energie electrica și ai beneficiarului (consiliul popular al localității respective). Rezultatele masuratorilor vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va servi drept baza pentru eventualele măsuri ce se vor lua ca urmare a situației constatate. Actiunea de verificare a iluminarilor va începe după 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ.

4.2.3. Intreprinderile care exploateaza retele electrice de iluminat exterior vor schimba toate lampile incandescente, cu puteri de 100 W și mai mari, prin lampi cu vapori de mercur și balon fluorescent.

4.2.4. În vederea reglarii nivelurilor de iluminare în instalatiile existente prin stingerea parțială a lampilor, intreprinderile furnizoare de energie electrica vor lua măsuri pentru reproiectarea treptata a retelelor de iluminat public, în scopul introducerii sectionarii comenzilor.

4.2.5. Intreprinderile care exploateaza retelele electrice vor efectua întreținerea corpurilor de iluminat cel puțin o dată pe an (curatire, reorientare, reglarea sistemului optic, verificarea etanseitatii etc.).

4.2.6. Delegații întreprinderilor de retele electrice împreună cu responsabilii cu iluminatul public ai consiliilor populare vor stabili în comun măsuri pentru degajarea surselor de iluminat public de coronamentele copacilor; lucrarile de degajare vor începe în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ. Degajarea surselor de iluminat se va executa cel puțin o dată pe an.