Decizia nr. 663/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Societatea Emmei - S.R.L. din Argetoaia, județul Dolj, în Dosarul nr. 420/54/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.756D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, fiind invocate în acest sens

deciziile nr. 318 din 17 mai 2016 ,

nr. 454 din 13 iulie 2023

și

nr. 430 din 24 septembrie 2024 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 28 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 420/54/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Societatea Emmei - S.R.L. din Argetoaia, județul Dolj, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de redeschidere a urmăririi penale, formulată de autoarea excepției în calitate de persoană vătămată.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

încalcă prevederile constituționale invocate în prezenta cauză prin faptul că nu prevăd controlul ordonanței de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară, în condițiile în care ordonanța de redeschidere a urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. Așadar, se arată că, spre deosebire de procuror, care poate dispune redeschiderea urmăririi penale, în condițiile prevăzute la

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , persoana vătămată, care este interesată să formuleze plângere împotriva soluției de clasare, nu are dreptul să formuleze căi de atac împotriva ordonanței de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de ea și nu beneficiază de garanția confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a unei astfel de ordonanțe. Pentru aceste motive se arată că textul criticat încalcă principiul egalității armelor, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un remediu efectiv.

6.

Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în esență, că, în materie penală, dreptul de acces liber la justiție presupune dreptul persoanei împotriva căreia este formulată o acuzație în materie penală de a supune respectiva acuzație controlului unei instanțe. Or, acest drept nu implică și dreptul unei persoane cu privire la care nu este formulată o acuzație penală de a cere deschiderea unei proceduri de urmărire penală împotriva unei terțe persoane. Se mai subliniază că accesul la justiție nu semnifică accesul la toate structurile judecătorești, la toate gradele de jurisdicție, în orice condiții. De asemenea, se arată că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală , care au următorul conținut: „Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.“

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale

art. 21

- Accesul liber la justiție, ale

art. 53

- Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, prevederilor

art. 6

și

13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dispozițiilor

art. 47 din Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitoare la dreptul la un proces echitabil și la dreptul la un recurs efectiv.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate în acest sens

Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, și

Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 18 noiembrie 2019, prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.

13.

Prin

Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019 , precitată, paragrafele 15-21, Curtea a reținut că instituția redeschiderii urmăririi penale constituie, potrivit dispozițiilor

art. 332 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală , un caz de reluare a urmăririi penale. Sediul materiei îl reprezintă prevederile

art. 335 din Codul de procedură penală , potrivit cărora redeschiderea urmăririi penale vizează situațiile în care urmărirea penală a fost finalizată printr-o ordonanță de clasare sau prin una de renunțare la urmărirea penală. Redeschiderea se dispune atât de procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția, dacă, ulterior, constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, cât și de către însuși procurorul care a dispus soluția, dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ori dacă constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform dispozițiilor

art. 318 alin. (6) . De asemenea, potrivit prevederilor

art. 335 alin. (5) , redeschiderea urmăririi penale are loc și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de clasare și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, sens în care dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală.

14.

Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că redeschiderea urmăririi penale este, sub sancțiunea nulității, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile. O astfel de abordare a fost desprinsă din necesitatea punerii de acord a instituției redeschiderii urmăririi penale cu exigențele

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin hotărârile din 22 mai 1998, 3 iunie 2003 și 4 august 2005, pronunțate în cauzele Vasilescu împotriva României, paragraful 41, Pantea împotriva României, paragraful 236, și Stoianova și Nedelcu împotriva României, paragraful 20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că procurorii români care acționează în calitate de magistrați ai Ministerului Public nu îndeplinesc condiția de independență față de executiv. Totodată, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Stoianova și Nedelcu împotriva României, paragraful 20, Curtea de la Strasbourg a subliniat necesitatea ca posibilitatea acordată parchetului de a redeschide urmărirea penală să fie supusă autorizării unei instanțe naționale, care să fie obligată să examineze temeinicia unei astfel de cereri, în sensul aprecierii dacă redeschiderea cazului nu este inechitabilă sau perioada scursă de la încetarea anchetei nu este excesivă. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că lipsurile care apar în realizarea anchetelor inițiale nu sunt imputabile reclamanților și nu trebuie să îi pună pe aceștia în situații defavorabile. Așadar, procedura confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale reprezintă un remediu împotriva puterii discreționare a procurorului de a reactiva procesul penal.

15.

În continuare, Curtea a constatat că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale, conform prevederilor

art. 285 și următoarele din Codul de procedură penală . În acest sens, dispozițiile

art. 335 alin. (1)

din același cod prevăd că, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale, prevederile

art. 317 din Codul de procedură penală

urmând a fi aplicate în mod corespunzător. Astfel, redeschiderea urmăririi penale va avea ca finalitate dispunerea de către procuror a uneia dintre soluțiile prevăzute de dispozițiile

art. 327 din Codul de procedură penală , respectiv fie trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, fie clasarea sau renunțarea la urmărire. Dacă ultimele două potențiale soluții nu schimbă situația juridică a persoanei în privința căreia se dispune redeschiderea urmăririi penale, soluția de trimitere în judecată, prin rechizitoriu, are ca efect supunerea acesteia cercetării judecătorești. Dar, în oricare dintre cele trei situații juridice analizate, împotriva persoanei referitor la care este confirmată soluția de redeschidere a urmăririi penale va fi formulată o acuzație în materie penală.

16.

De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale, astfel reglementată, constituie o garanție procesuală a caracterului echitabil al actului de redeschidere a urmăririi penale acordată participanților la procesul penal, conform prevederilor

art. 21 alin. (3) din Constituție

și celor ale

art. 6 paragraful 1 din Convenție . Ca urmare a instituirii acestor garanții, atât persoana în privința căreia este formulată o acuzație în materie penală, cât și ceilalți participanți la procesul penal au dreptul de a-și apăra interesele procesuale, în mod echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, instituite prin lege. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor

art. 335 alin. (6) din Codul de procedură penală , legiuitorul a instituit o excepție de la regula potrivit căreia ordonanțele de redeschidere trebuie supuse confirmării judecătorului de cameră preliminară. Astfel, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. O astfel de soluție își găsește justificare în prevederile constituționale ale

art. 132 alin. (1)

referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, potrivit cărora, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic“. În acord cu dispozițiile

art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală

privind infirmarea actelor procesuale sau procedurale, procurorul ierarhic superior, când constată că un act sau o măsură procesuală a procurorului ierarhic inferior nu este dată cu respectarea dispozițiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. De aceea, dacă procurorul ierarhic superior constată necesitatea infirmării soluției, emite o ordonanță al cărei efect imediat constă în necomunicarea ordonanței de clasare. Fiind infirmată și necomunicată, ordonanța de clasare nu există și, deci, nu produce niciun efect cu privire la drepturile procesuale ale persoanelor interesate și, cu precădere, cu privire la dreptul acestora de a se adresa cu plângere judecătorului de cameră preliminară. Un astfel de drept nu a fost însă suprimat, ci numai prorogat până la pronunțarea unei noi soluții în cauză, fie de clasare ori renunțare la urmărirea penală, fie de trimitere în judecată, situații în care persoana interesată se poate adresa judecătorului de cameră preliminară, după comunicare, în termenul stabilit prin prevederile

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală , urmând ca, în situația emiterii unui rechizitoriu, toate aspectele relevate să fie supuse judecătorului de cameră preliminară în procedura de filtru prevăzută de dispozițiile

art. 342

și următoarele din același cod. În plus, este posibil ca, după infirmare, procurorul să pronunțe tot o soluție de clasare, care, ulterior, să fie din nou infirmată de către procurorul ierarhic superior. Dacă infirmarea intervine ca urmare a unei plângeri formulate după comunicarea soluției, atunci o asemenea ordonanță va fi supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. Dacă însă infirmarea intervine din oficiu, anterior comunicării soluției de clasare, vor fi aplicabile dispozițiile

art. 335 alin. (6) din Codul de procedură penală , care dau expresie principiului subordonării ierarhice, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție.

17.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea nu a reținut critica potrivit căreia soluția legislativă care asigură posibilitatea exercitării controlului judiciar doar în cazul admiterii cererii de redeschidere a urmăririi penale, cu excluderea ordonanței prin care este respinsă o astfel de cerere, încalcă accesul liber la justiție. Ordonanța de respingere a unei cereri de redeschidere a urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, întrucât - spre deosebire de ordonanța de redeschidere a urmăririi penale - o asemenea soluție nu presupune o acuzație în materie penală, astfel că nu schimbă cu nimic situația juridică a persoanelor care au avut calitatea de părți sau de subiecți procesuali principali în dosarul penal în care s-a dispus de către procuror o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată. Totodată, așa cum reiese din analiza prevederilor Codului de procedură penală și a jurisprudenței recente a Curții Constituționale, accesul la justiție al persoanelor interesate este asigurat, oricare ar fi soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de către procuror - clasare, respectiv renunțare la urmărirea penală.

18.

Astfel, în ceea ce privește ordonanțele de clasare, persoana interesată are la dispoziție procedura plângerii la procurorul ierarhic superior, reglementată de dispozițiile

art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală , potrivit cărora, în cazul soluțiilor de clasare, plângerea se poate face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. Ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că actele prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, fiind modalități de înfăptuire a justiției, trebuie să fie supuse cenzurii judecătorului ( Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998), legiuitorul a reglementat, prin prevederile

art. 340

și

341 din Codul de procedură penală , procedura plângerii la judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, dispozițiile

art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

stabilesc că persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform

art. 339

poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Dacă judecătorul de cameră preliminară - în temeiul dispozițiilor

art. 341 alin. (6) lit. b)

sau

alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală

- admite plângerea împotriva soluției de clasare și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, atunci, potrivit prevederilor

art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală , devine incidentă instituția redeschiderii urmăririi penale.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Emmei - S.R.L. din Argetoaia, județul Dolj, în Dosarul nr. 420/54/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile

art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 decembrie 2024.