Decizia nr. 506/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Mihaela-Carmen Munteanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Alexandru Tănase în Dosarul nr. 7.840/202/2020/a1.1 al Judecătoriei Călărași și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 944D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu a arătat, în concret, în ce sens sunt încălcate dispozițiile

art. 21 din Constituție , iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 9 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.840/202/2020/a1.1, Judecătoria Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă . Excepția a fost ridicată de Alexandru Tănase într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a dispus anularea unei cereri de chemare în judecată.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că nu a beneficiat de un proces echitabil. Reclamă, în esență, că instanța judecătorească nu și-a exercitat rolul activ în vederea aflării adevărului întrucât nu a solicitat „anumite informații de la instituțiile statului“.

6.

Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă , care au următorul conținut:

(3)

Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la

art. 194 - 197 , reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile

art. 202 alin. (3) .

11.

Dispozițiile constituționale indicate în motivarea excepției ca fiind încălcate sunt cele ale

art. 21

- Accesul liber la justiție.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată într-o cauză aflată în etapa verificării și regularizării cererii de chemare în judecată. Curtea observă că autorul acesteia arată că nu a beneficiat de un proces echitabil având în vedere că instanța judecătorească nu și-a exercitat rolul activ în cauză, în vederea aflării adevărului.

13.

Criticile autorului excepției vizează interpretarea de către instanță a dispozițiilor procedurale cu privire la verificarea și regularizarea cererii de chemare în judecată, respectiv a atribuțiilor pe care instanța le-ar avea în respectiva fază procesuală.

14.

Or, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25).

15.

Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile

art. 2 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile

Constituției . În cadrul atribuțiilor prevăzute de

art. 146 lit. d) din Constituție , îi revine Curții atribuția controlului de constituționalitate a posteriori, cu privire la legi/ordonanțe sau dispoziții din legi/ordonanțe aflate în vigoare, care se realizează pe calea soluționării excepției de neconstituționalitate, urmare cererii formulate de către părțile unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau de arbitraj, în fața instanței, ori direct, de către Avocatul Poporului. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale

art. 126 alin. (1)

și

(3) din Constituție

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14,

Decizia nr. 27 din 16 februarie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 12 iunie 2023, paragraful 23).

16.

În concluzie, față de argumentele de mai sus, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă

este inadmisibilă, întrucât critica vizează, în realitate, un control al aplicării legii, iar nu conformitatea cu dispoziții sau principii cuprinse în Legea fundamentală, astfel cum prevede

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Alexandru Tănase în Dosarul nr. 7.840/202/2020/a1.1 al Judecătoriei Călărași.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Călărași și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.