Ordinul nr. 314/2026
privind reglementarea procedurii de raportare a situației împrumuturilor contractate de societăți publice financiare și nefinanciare în nume propriu
prezumat în vigoare
Având în vedere necesitatea conformării și alinierii la standardele și practicile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind statisticile aferente datoriei sectorului public, în conformitate cu Sistemul conturilor naționale, ediția 2008, precum și Ghidul privind datoria sectorului public, ediția 2013, publicat de Fondul Monetar Internațional, care impun furnizarea statisticilor referitoare la datoria societăților publice financiare și nefinanciare, pe lângă cele privind datoria administrației publice,
în temeiul prevederilor
art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul finanțelor emite următorul ordin:
Articolul 1
Prevederile prezentului ordin se aplică următoarelor entități:
a)
societăți publice financiare - include toate societățile financiare rezidente, controlate de unități ale administrației publice sau de alte societăți publice, a căror activitate principală este furnizarea de servicii financiare, inclusiv intermediere financiară, servicii de asigurări și fonduri de pensii și unități care furnizează activități care facilitează intermedierea financiară către alte unități instituționale, instituții publice nonprofit, angajate în producția de piață de natură financiară, cum ar fi cele finanțate prin contribuții de la societăți financiare al căror rol este de a promova și servi interesele acestor societăți;
b)
societăți publice nefinanciare - include acele societăți nefinanciare rezidente controlate de unități ale administrației publice sau de întreprinderi publice, a căror activitate principală este producția de bunuri de piață sau de servicii nefinanciare.
Articolul 2
Entitățile prevăzute la
art. 1
au obligația transmiterii trimestriale, după caz, a raportării prevăzute în
anexa nr. 1
aferentă societăților publice nefinanciare și a raportării prevăzute în
anexa nr. 2
aferentă societăților publice financiare ale formularului S1101, publicat pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) - Descărcare declarații electronice, până la radierea din registrul comerțului.
Transmiterea datelor se face exclusiv utilizând formularul S1101,
anexele nr. 1
și
2 , și serviciile portalului e-guvernare.ro. Formularul S1101 se semnează cu semnătură electronică.
Entitățile prevăzute la
art. 1
au obligația de a întreprinde toate demersurile necesare pentru a asigura în timp util posesia și valabilitatea semnăturii electronice.
Toate raportările trebuie să conțină date cumulate de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de raportare.
Articolul 3
Ghidul de completare și transmitere a formularului S1101 se publică pe site-ul www.anaf.ro - Servicii online - Descărcare declarații electronice.
Articolul 4
Entitățile prevăzute la
art. 1
au obligația transmiterii la Ministerul Finanțelor a
anexelor nr. 1
și
2
ale formularului S1101, trimestrial, astfel:
a)
pentru trimestrul IV anul anterior, până la data de 25 martie anul curent;
b)
pentru trimestrul I anul curent, până la data de 25 iunie anul curent;
c)
pentru trimestrul II anul curent, până la data de 25 septembrie anul curent;
d)
pentru trimestrul III anul curent, până la data de 25 decembrie anul curent.
Articolul 5
Entitățile prevăzute la
art. 1 , nou-înființate, au obligația, după data înființării, să transmită la termenele prevăzute prima raportare.
Articolul 6
Pe baza datelor raportate de către societățile prevăzute la
art. 1 , Centrul Național pentru Informații Financiare va transmite Direcției generale de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie situația centralizată a indicatorilor prevăzuți în formularul S1101, separat pe subsectorul societăților publice nefinanciare și pe subsectorul societăților publice financiare, în vederea agregării indicatorilor pentru sectorul public și transmiterii acestora către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Articolul 7
Orice modificare intervenită în
anexele nr. 1
și
2
ale formularului S1101 se face prin publicarea unei noi versiuni a aplicației informatice a formularului S1101 pe site-ul Ministerului Finanțelor. Centrul Național pentru Informații Financiare actualizează aplicația informatică a formularului S1101 de pe site-ul ANAF, la solicitarea Direcției generale de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie din cadrul Ministerului Finanțelor.
Articolul 8
Prevederile prezentului ordin sunt duse la îndeplinire de către:
a)
entitățile prevăzute la
art. 1 ;
b)
Direcția generală de management al datoriei publice și fluxurilor de trezorerie și Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor.
Articolul 9
Termenii și expresiile utilizate în prezentul ordin au semnificațiile prevăzute în Ghidul privind datoria sectorului public^1, ediția 2013. ^1 https://www.elibrary.imf.org/display/book/9781616351564/9781616351564.xml.
Articolul 10
Anexele nr. 1
și
2
fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 11
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 13 martie 2026. Nr. 314.
Anexa 1 Raportare trimestrială,
solicitată de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD),
privind datoria sectorului societăților publice, subsectorul societăților publice nefinanciare
(conform Ordinului ministrului finanțelor nr. 314/2026
privind reglementarea procedurii de raportare a situației împrumuturilor
contractate de societăți publice financiare și nefinanciare în nume propriu)
(Toate raportările trebuie să conțină date cumulate
de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de raportare.)
Situația împrumuturilor contractate
de societăți publice nefinanciare în nume propriu*)
mil. lei (cu o zecimală)
Indicatori
Valori
N/M/L
A
1
2
1. Datorie pe termen scurt în funcție de maturitatea inițială, la valoarea nominală (1 = 2 + 3 + 4)
2. Numerar și depozite pe termen scurt
3. Titluri de datorie pe termen scurt
4. Împrumuturi pe termen scurt
5. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen scurt
6. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen scurt
7. Datorie pe termen lung total (7 = 8 + 14)
8. Datorie pe termen lung în funcție de maturitatea inițială, cu scadența de până 1 an, la valoarea nominală (8 = 9 + 10 + 11)
9. Numerar și depozite pe termen lung
10. Titluri de datorie pe termen lung
11. Împrumuturi pe termen lung
12. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen lung
13. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen lung
14. Datorii pe termen lung în funcție de maturitatea inițială, cu scadență de peste 1 an, la valoarea nominală (14 = 16 + 17 + 18)
15. Drepturi speciale de tragere (DST-uri) (15 = 0)
16. Numerar și depozite pe termen lung
17. Titluri de datorie pe termen lung
18. Împrumuturi pe termen lung
19. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen lung
20. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen lung
21. Datoria totală, la valoarea nominală (21 = 23 + 24 + 25) (21 = 28 + 29) (21 = 30 + 31)
22. Drepturi speciale de tragere (DST-uri) (22 = 0)
23. Numerar și depozite total (23 = 2 + 9 + 16)
24. Titluri de datorie total (24 = 3 + 10 + 17)
25. Împrumuturi total (25 = 4 + 11 + 18)
26. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate (26 = 5 + 12 + 19)
27. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit (27 = 6 + 13 + 20)
28. Datoria totală, la valoarea nominală, emisă în moneda națională
29. Datoria totală, la valoarea nominală, emisă în alte valute
30. Datoria totală, la valoarea nominală, contractată pe piața internă (creditorul are rezidența în România)
31. Datoria totală, la valoarea nominală, contractată pe piața externă (creditorul nu are rezidența în România)
32. Titluri de datorie, la valoarea de piață
Observații: Dacă coloana 1 = zero, atunci coloana 2 se completează cu N/L/M: N - dacă datele nu sunt disponibile; L - dacă datele există, dar nu au fost colectate; M - dacă datele nu se aplică.
În coloanele 28-31 se raportează și instrumentele de datorie din coloanele 5, 6, 12, 13, 19 și 20.
*) Raportarea se realizează în scopul elaborării raportărilor trimestriale solicitate de către OECD, fără a se modifica, adăuga sau elimina coloane. Sectorul public este format din sectorul administrației publice și sectorul societăților publice rezidente.
Sectorul societăților publice cuprinde subsectorul societăților publice nefinanciare și subsectorul societăților publice financiare.
Subsectorul societăților publice nefinanciare include acele societăți nefinanciare rezidente controlate de unități ale administrației publice sau de întreprinderi publice, a căror activitate principală este producția de bunuri de piață sau de servicii nefinanciare. Exemple de societăți publice nefinanciare sunt companii aeriene naționale, companii naționale de electricitate și căi ferate naționale, instituții publice nonprofit cum ar fi spitale, școli sau licee. Această categorie exclude entitățile care primesc ajutor financiar de la stat, dar care nu sunt controlate de stat.
Pentru calculul echivalentului în lei al soldului în alte valute se va folosi cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil în ultima zi lucrătoare a trimestrului.
Datoria brută totală (adesea denumită „datorie totală“ sau „datorii totale“) constă în totalitatea pasivelor care se constituie din instrumente de datorie.
Un instrument de datorie este definit ca o creanță financiară care implică un calendar de plată a dobânzii și/sau a principalului de către debitor către creditor la o dată sau date viitoare.
În categoria instrumentelor de datorie se includ: • numerar și depozite: pe termen scurt (cu scadență până într-un an) și pe termen lung (cu scadență mai mare de 1 an);
• drepturi speciale de tragere (DST) - se completează cu zero;
• titluri de datorie: instrumente financiare negociabile care servesc drept dovadă a unei datorii și specifică în mod normal un calendar de plată a dobânzii și de rambursare a principalului. Exemple de titluri de datorie: certificate pe termen scurt, obligațiuni și titluri de creanță, inclusiv obligațiuni convertibile în acțiuni, obligațiuni comerciale, certificate de depozit negociabile, credite care au devenit negociabile de la un titular la altul, acțiuni sau părți sociale preferențiale neparticipante, titluri garantate cu active și obligațiuni garantate cu creanțe, cambii, instrumente similare tranzacționate în mod normal pe piețele financiare;
• împrumuturi: instrument financiar creat atunci când un creditor împrumută fonduri direct unui debitor și primește un document nenegociabil ca dovadă a activului; include descoperiri de cont, împrumuturi ipotecare, împrumuturi pentru finanțarea creditelor comerciale și a avansurilor, acorduri de răscumpărare, active și pasive financiare create prin contracte de leasing financiar și creanțe. Creditele comerciale și avansurile, precum și conturile de creanțe/datorii similare nu sunt împrumuturi. Creditele care devin tranzacționabile permanent pe piețele secundare trebuie reclasificate în titluri de datorie;
• asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate: rezerve tehnice pentru asigurările generale, asigurări de viață și rente viagere, drepturi de pensie, creanțe ale fondurilor de pensii asupra managerului de fond (de obicei societățile financiare sunt cele care derulează scheme de asigurare), provizioane pentru solicitări de plată în cadrul sistemelor de garantare standardizate;
• alte datorii comerciale/alte conturi de plătit: credite comerciale și avansuri și diverse alte elemente care trebuie plătite. Toate aceste pasive trebuie evaluate la valoarea pe care debitorul este obligat prin contract să o plătească creditorului pentru stingerea obligației. Creditele comerciale și avansurile includ (1) creditele comerciale acordate direct cumpărătorilor de bunuri și servicii și (2) avansurile pentru lucrări în curs de desfășurare sau care urmează să fie întreprinse, cum ar fi plățile intermediare efectuate în timpul construcției sau pentru plățile anticipate ale bunurilor și serviciilor. Creditul comercial acordat de vânzătorul de bunuri și servicii nu include împrumuturile, titlurile de datorie sau alte pasive care sunt furnizate de terțe părți pentru finanțarea comerțului, care se raportează la celelalte poziții/categorii. În cazul în care se emite un bilet la ordin sau o altă garanție pentru a consolida plățile datorate pentru mai multe credite comerciale, atunci biletul la ordin sau garanția este clasificat/ă drept titlu de datorie.
Nu sunt considerate instrumente de datorie acțiunile, unitățile de fond la fondurile de investiții și instrumente derivate financiare și opțiuni pe acțiuni ale angajaților, deoarece acestea nu necesită plata principalului sau a dobânzii, având implicații diferite asupra lichidității. Din același motiv, instrumentele financiare derivate - atât contractele forward, cât și opțiunile - nu sunt datorii, deoarece nu se avansează niciun principal care să fie rambursat și nu se acumulează dobândă pentru niciun instrument financiar derivat.
Instrumentele de datorie care nu sunt în general tranzacționate (sau tranzacționabile) pe piețele financiare organizate sau pe alte piețe financiare sunt cele din categoria împrumuturi, numerar și depozite, precum și alte conturi de plătit și trebuie evaluate la valoarea nominală.
Valoarea nominală reprezintă suma pe care debitorul o datorează creditorului la orice moment în timp.
Valoarea nominală a unui instrument de datorie ar putea fi mai mică decât suma inițială, dacă au existat rambursări de principal, anulări de datorie sau alte fluxuri economice, care afectează valoarea sumei datorate, sau ar putea fi mai mare decât cea inițială datorită acumulării de dobânzi, dobânda calculată în baza dreptului constatat (accrued interest - datorată și neplătită la sfârșitul fiecărui trimestru) sau a altor fluxuri economice (cum ar fi, de exemplu, orice alte reevaluări rezultate din cursul de schimb).
Instrumentele de datorie tranzacționate (sau tranzacționabile) pe piețele organizate și pe alte piețe financiare - cum ar fi titlurile de valoare, obligațiunile, certificatele de depozit negociabile, titlurile garantate cu active etc. - ar trebui evaluate atât la valoarea nominală, cât și la valoarea de piață. Pentru un titlu de datorie tranzacționat, valoarea nominală poate fi determinată din valoarea datoriei la momentul când a fost creată și din fluxurile economice ulterioare, în timp ce valoarea de piață se bazează pe prețul la care este tranzacționată pe o piață financiară.
Scadența unui titlu de datorie este clasificată fie pe termen scurt, fie pe termen lung:
a)
termenul scurt este definit ca fiind plătibil la cerere sau cu o scadență de un an sau mai puțin;
b)
termenul lung este definit ca având o scadență mai mare de un an sau fără scadență declarată. Scadența pe termen lung este, de asemenea, clasificată în funcție de scadența rămasă (și anume perioada cuprinsă între data de referință și ultima plată programată prin contract).
Anexa 2 Raportare trimestrială,
solicitată de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD),
privind datoria sectorului societăților publice, subsectorul societăților publice financiare
(conform Ordinului ministrului finanțelor nr. 314/2026
privind reglementarea procedurii de raportare a situației împrumuturilor
contractate de societăți publice financiare și nefinanciare în nume propriu)
(Toate raportările trebuie să conțină date cumulate
de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de raportare.)
Situația împrumuturilor contractate
de societăți publice financiare în nume propriu*)
mil. lei (cu o zecimală)
Indicatori
Valori
N/M/L
A
1
2
1. Datorie pe termen scurt în funcție de maturitatea inițială, la valoarea nominală (1 = 2 + 3 + 4)
2. Numerar și depozite pe termen scurt
3. Titluri de datorie pe termen scurt
4. Împrumuturi pe termen scurt
5. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen scurt
6. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen scurt
7. Datorie pe termen lung total (7 = 8 + 14)
8. Datorie pe termen lung în funcție de maturitatea inițială, cu scadența de până 1 an, la valoarea nominală (8 = 9 + 10 + 11)
9. Numerar și depozite pe termen lung
10. Titluri de datorie pe termen lung
11. Împrumuturi pe termen lung
12. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen lung
13. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen lung
14. Datorii pe termen lung în funcție de maturitatea inițială, cu scadență de peste 1 an, la valoarea nominală (14 = 16 + 17 + 18)
15. Drepturi speciale de tragere (DST-uri) (15 = 0)
16. Numerar și depozite pe termen lung
17. Titluri de datorie pe termen lung
18. Împrumuturi pe termen lung
19. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate pe termen lung
20. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit pe termen lung
21. Datoria totală, la valoarea nominală (21 = 23 + 24 + 25) (21 = 28 + 29) (21 = 30 + 31)
22. Drepturi speciale de tragere (DST-uri) (22 = 0)
23. Numerar și depozite total (23 = 2 + 9 + 16)
24. Titluri de datorie total (24 = 3 + 10 + 17)
25. Împrumuturi total (25 = 4 + 11 + 18)
26. Asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate (26 = 5 + 12 + 19)
27. Alte datorii comerciale/Alte conturi de plătit (27 = 6 + 13 + 20)
28. Datoria totală, la valoarea nominală, emisă în moneda națională
29. Datoria totală, la valoarea nominală, emisă în alte valute
30. Datoria totală, la valoarea nominală, contractată pe piața internă (creditorul are rezidența în România)
31. Datoria totală, la valoarea nominală, contractată pe piața externă (creditorul nu are rezidența în România)
32. Titluri de datorie, la valoarea de piață
Observații: Dacă coloana 1 = zero, atunci coloana 2 se completează cu N/L/M: N - dacă datele nu sunt disponibile; L - dacă datele există, dar nu au fost colectate; M - dacă datele nu se aplică.
În coloanele 28-31 se raportează și instrumentele de datorie din coloanele 5, 6, 12, 13, 19 și 20.
*) Raportarea se realizează în scopul elaborării raportărilor trimestriale solicitate de către OECD, fără a se modifica, adăuga sau elimina coloane. Sectorul public este format din sectorul administrației publice și sectorul societăților publice rezidente.
Sectorul societăților publice cuprinde subsectorul societăților publice nefinanciare și subsectorul societăților publice financiare.
Subsectorul societăților publice financiare include toate societățile financiare rezidente controlate de unități ale administrației publice sau de alte societăți publice, a căror activitate principală este furnizarea de servicii financiare, inclusiv intermediere financiară, servicii de asigurări și fonduri de pensii și unități care furnizează activități care facilitează intermedierea financiară către alte unități instituționale, instituții publice nonprofit, angajate în producția de piață de natură financiară, cum ar fi cele finanțate prin contribuții de la societăți financiare al căror rol este de a promova și servi interesele acestor societăți. Exemple de societăți publice financiare sunt banca centrală, societăți publice care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale, de exemplu, bănci comerciale, case de economii, bănci poștale, bănci de credit rural, bănci de credit agricol, bănci de export-import și bănci specializate, dacă acceptă depozite sau emit instrumente similare depozitelor, și alte societăți financiare publice, care cuprind toate societățile financiare rezidente, cu excepția societăților publice care acceptă depozite, controlate de unități administrative sau alte societăți publice, și includ unități care atrag fonduri pe piețele financiare, altfel decât prin depozite, și le utilizează pentru a achiziționa active financiare - de exemplu, fondurile pieței monetare, fondurile de investiții nemonetare, alți intermediari financiari, cu excepția societăților de asigurări și a fondurilor de pensii.
Pentru calculul echivalentului în lei al soldului în alte valute se va folosi cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil în ultima zi lucrătoare a trimestrului.
Datoria brută totală (adesea denumită „datorie totală“ sau „datorii totale“) constă în totalitatea pasivelor care se constituie din instrumente de datorie.
Un instrument de datorie este definit ca o creanță financiară care implică un calendar de plată a dobânzii și/sau a principalului de către debitor către creditor la o dată sau date viitoare.
În categoria instrumentelor de datorie se includ: • numerar și depozite: pe termen scurt (cu scadență până într-un an) și pe termen lung (cu scadență mai mare de 1 an);
• drepturi speciale de tragere (DST) - se completează cu zero;
• titluri de datorie: instrumente financiare negociabile care servesc drept dovadă a unei datorii și specifică în mod normal un calendar de plată a dobânzii și de rambursare a principalului. Exemple de titluri de datorie: certificate pe termen scurt, obligațiuni și titluri de creanță, inclusiv obligațiuni convertibile în acțiuni, obligațiuni comerciale, certificate de depozit negociabile, credite care au devenit negociabile de la un titular la altul, acțiuni sau părți sociale preferențiale neparticipante, titluri garantate cu active și obligațiuni garantate cu creanțe, cambii, instrumente similare tranzacționate în mod normal pe piețele financiare;
• împrumuturi: instrument financiar creat atunci când un creditor împrumută fonduri direct unui debitor și primește un document nenegociabil ca dovadă a activului; include descoperiri de cont, împrumuturi ipotecare, împrumuturi pentru finanțarea creditelor comerciale și a avansurilor, acorduri de răscumpărare, active și pasive financiare create prin contracte de leasing financiar și creanțe. Creditele comerciale și avansurile, precum și conturile de creanțe/datorii similare nu sunt împrumuturi. Creditele care devin tranzacționabile permanent pe piețele secundare trebuie reclasificate în titluri de datorie;
• asigurări, pensii și scheme de garantare standardizate: rezerve tehnice pentru asigurările generale, asigurări de viață și rente viagere, drepturi de pensie, creanțe ale fondurilor de pensii asupra managerului de fond (de obicei societățile financiare sunt cele care derulează scheme de asigurare), provizioane pentru solicitări de plată în cadrul sistemelor de garantare standardizate;
• alte datorii comerciale/alte conturi de plătit: credite comerciale și avansuri și diverse alte elemente care trebuie plătite. Toate aceste pasive trebuie evaluate la valoarea pe care debitorul este obligat prin contract să o plătească creditorului pentru stingerea obligației. Creditele comerciale și avansurile includ (1) creditele comerciale acordate direct cumpărătorilor de bunuri și servicii și (2) avansurile pentru lucrări în curs de desfășurare sau care urmează să fie întreprinse, cum ar fi plățile intermediare efectuate în timpul construcției sau pentru plățile anticipate ale bunurilor și serviciilor. Creditul comercial acordat de vânzătorul de bunuri și servicii nu include împrumuturile, titlurile de datorie sau alte pasive care sunt furnizate de terțe părți pentru finanțarea comerțului, care se raportează la celelalte poziții/categorii. În cazul în care se emite un bilet la ordin sau o altă garanție pentru a consolida plățile datorate pentru mai multe credite comerciale, atunci biletul la ordin sau garanția este clasificat/ă drept titlu de datorie.
Nu sunt considerate instrumente de datorie acțiunile, unitățile de fond la fondurile de investiții și instrumente derivate financiare și opțiuni pe acțiuni ale angajaților, deoarece acestea nu necesită plata principalului sau a dobânzii, având implicații diferite asupra lichidității. Din același motiv, instrumentele financiare derivate - atât contractele forward, cât și opțiunile - nu sunt datorii, deoarece nu se avansează niciun principal care să fie rambursat și nu se acumulează dobândă pentru niciun instrument financiar derivat.
Instrumentele de datorie care nu sunt în general tranzacționate (sau tranzacționabile) pe piețele financiare organizate sau pe alte piețe financiare sunt cele din categoria împrumuturi, numerar și depozite, precum și alte conturi de plătit și trebuie evaluate la valoarea nominală.
Valoarea nominală reprezintă suma pe care debitorul o datorează creditorului la orice moment în timp.
Valoarea nominală a unui instrument de datorie ar putea fi mai mică decât suma inițială, dacă au existat rambursări de principal, anulări de datorie sau alte fluxuri economice, care afectează valoarea sumei datorate, sau ar putea fi mai mare decât cea
inițială datorită acumulării de dobânzi, dobânda calculată în baza dreptului constatat (accrued interest - datorată și neplătită la sfârșitul fiecărui trimestru) sau a altor fluxuri economice (cum ar fi, de exemplu, orice alte reevaluări rezultate din cursul de schimb).
Instrumentele de datorie tranzacționate (sau tranzacționabile) pe piețele organizate și pe alte piețe financiare - cum ar fi titlurile de valoare, obligațiunile, certificatele de depozit negociabile, titlurile garantate cu active etc. - ar trebui evaluate atât la valoarea nominală, cât și la valoarea de piață. Pentru un titlu de datorie tranzacționat, valoarea nominală poate fi determinată din valoarea datoriei la momentul când a fost creată și din fluxurile economice ulterioare, în timp ce valoarea de piață se bazează pe prețul la care este tranzacționată pe o piață financiară.
Scadența unui titlu de datorie este clasificată fie pe termen scurt, fie pe termen lung:
a)
termenul scurt este definit ca fiind plătibil la cerere sau cu o scadență de un an sau mai puțin;
b)
termenul lung este definit ca având o scadență mai mare de un an sau fără scadență declarată. Scadența pe termen lung este, de asemenea, clasificată în funcție de scadența rămasă (și anume perioada cuprinsă între data de referință și ultima plată programată prin contract).
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.