Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 685/2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii

prezumat în vigoare

Data actului: 4 decembrie 2025
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 273 din 6 aprilie 2026
Citează: 10 acte
Structură: 1 articol · 20.147 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă

Interpretează 1

Decizia nr. 3/2020 14 ianuarie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea…

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Mihaela-Carmen Munteanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș în Dosarul nr. 1.972/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 158D/2021.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 757D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, excepție ridicată de Ministerul Afacerilor Interne în Dosarul nr. 21.167/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

Președintele Curții, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 757D/2021 la Dosarul nr. 158D/2021, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale; în acest sens, relevantă este

Decizia nr. 350 din 7 mai 2015 , prin care s-a stabilit că

art. 126 alin. (2) din Constituție

nu implică, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. De asemenea, Curtea a stabilit că nu există obligația accesului la toate căile de atac, iar exercitarea căilor de atac se face în condițiile legii; accesul liber la justiție nu implică dreptul de a exercita atât calea de atac a recursului, cât și a apelului, în condițiile în care legiuitorul are competența exclusivă de a institui regulile de procedură.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.972/102/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 158D/2021. Excepția a fost ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs având ca obiect anularea unui act administrativ.

Prin Încheierea din 28 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.167/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 5 martie 2020, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 757D/2021. Excepția a fost ridicată de Ministerul Afacerilor Interne într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs având ca obiect „obligația de a face“.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece motivele de casare prevăzute de

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă

nu cuprind ca motiv de recurs critica modalității în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile

art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă , asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul. În acest sens, invocă

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care instanța supremă a decis că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă . Ca urmare a celor stabilite prin decizia instanței supreme, precum și din cauza modului în care este reglementat

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , sunt încălcate prevederile cuprinse în

art. 21

și

24 din Constituție . Se mai susține că situația în care o parte din proces care nu are, potrivit

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , decât calea de atac a recursului și nu poate solicita unei instanțe superioare analizarea modului în care aceasta a acordat cheltuielile de judecată este de natură să aducă atingere prevederilor constituționale sus-amintite.

10.

De asemenea, se arată că dispozițiile

art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, mai sus menționată, încalcă și dispozițiile constituționale ale

art. 129 , care garantează dreptul părților la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești care soluționează fondul cauzei, față de faptul că este eliminată complet calea de atac împotriva soluției cu privire la cheltuielile de judecată.

11.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 158D/2021, apreciază că dispozițiile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă

nu încalcă niciunul dintre textele constituționale invocate, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată.

12.

Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 757D/2021, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată , nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

13.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Guvernul, în Dosarul Curții Constituționale nr. 158D/2021, arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă

este neîntemeiată, având în vedere reconfigurarea, prin intermediul

noului Cod de procedură civilă , a regimului juridic al căilor de atac, precum și față de faptul că legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate în anumite situații. Se menționează jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 350 din 7 mai 2015 .

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

și

29 din Legea nr. 47/1992, republicată , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă

și, respectiv, dispozițiile

art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

18.

Având în vedere că motivarea excepției de neconstituționalitate din ambele cauze privește dispozițiile criticate prin prisma modului în care acestea au fost interpretate prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de instanța supremă, în considerarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional prin care s-a statuat că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a invocat excepția, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Textele de lege criticate au următorul conținut:

–

Articolul 488

alin. (1):

Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;

dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii;

când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;

când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;

când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

19.

Prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă .“

20.

În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 21

- Accesul liber la justiție,

art. 24

- Dreptul la apărare și

art. 129

- Folosirea căilor de atac.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , în modalitatea în care au fost interpretate prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare privitoare la imposibilitatea de a critica, pe calea recursului, modul în care a fost soluționată, prin hotărârea atacată, proporționalitatea cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat.

22.

Astfel, prin

Decizia nr. 624 din 7 noiembrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 iulie 2025, paragrafele 18-22, Curtea a reținut că recursul este un instrument de drept abstract prin care se asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii, iar între motivele de casare prevăzute expres și limitativ de

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă

nu se regăsește și modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu

art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă , asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților. Onorariul avocațial poate fi redus de către instanța judecătorească, aceasta putând aprecia asupra proporționalității acestuia în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfășurată de avocat, și nu prin interpretarea unor norme legale, motiv pentru care modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată constând în onorariul avocațial nu se regăsește reglementată în prevederile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă . În același sens s-a pronunțat și instanța supremă prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , în care a reținut, în esență, că stabilirea cheltuielilor cu onorariul de avocat plătit de partea care a câștigat procesul presupune o analiză a unor aspecte de fapt referitoare la complexitatea cauzei și la munca efectivă a apărătorului părții și proporționalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților cu complexitatea și valoarea cauzei și cu activitatea desfășurată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, nu o chestiune de legalitate a hotărârii atacate.

23.

De asemenea, în paragrafele 23-28 ale

Deciziei nr. 624 din 7 noiembrie 2024 , antemenționată, Curtea a reținut, cu privire la hotărârile de primă instanță pronunțate în materia contenciosului administrativ care pot fi atacate numai cu recurs și doar pentru motive de legalitate, că legiuitorul are îndreptățirea constituțională să considere materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce privește stabilirea căilor de atac, și că, în conformitate cu dispozițiile

art. 126 alin. (2) din Constituție , legiuitorul are competența exclusivă să instituie, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

24.

Prin

Decizia nr. 413 din 18 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 2 septembrie 2020, paragraful 17, Curtea a statuat că, prin

Decizia nr. 34 din 16 noiembrie 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 21 decembrie 2015, instanța supremă a lămurit natura juridică de drept procesual a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, în sensul stabilirii caracterului principal sau accesoriu al acesteia, precum și a naturii juridice a obligației pe care o conține. Curtea a mai apreciat că cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, aflat pe rolul instanței. Așa fiind, este neîndoielnic caracterul lor accesoriu, acordarea acestora depinzând de rezultatul capătului de cerere principal.

25.

Astfel, ținând cont de jurisprudența de mai sus, aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză, se constată că partea nemulțumită de soluția primei instanțe are posibilitatea să atace hotărârea instanței de fond și, ca o consecință a admiterii căii de atac a recursului, casarea hotărârii atacate va privi și soluția cu privire la cheltuielile de judecată. Protecția instituită de dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției privește, în mod direct, cererea principală și, doar în relație cu modul de soluționare a cererii principale, cererea accesorie. Protecția acordată cererii accesorii este consecința și se află în strânsă legătură cu drepturile și garanțiile atașate cererii principale, atât accesul liber la justiție, cât și dreptul la o cale de atac fiind analizate raportat la cererea principală.

26.

În măsura în care ar fi reținută ca garantată o cale de atac distinctă cu privire la cererea accesorie, s-ar ajunge, ipotetic, la posibilitatea ca fiecare soluție cu privire la cheltuielile de judecată pronunțată pe cererea accesorie, în fiecare stadiu procesual (fond, apel, recurs), să aibă deschisă propria cale de atac, chiar fără legătură cu soluția pronunțată cu privire la cererea principală. Or, o asemenea soluție ar fi nejustificată și excesivă.

27.

Neexistând elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie, soluția și considerentele deciziilor antemenționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

28.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș în Dosarul nr. 1.972/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Ministerul Afacerilor Interne în Dosarul nr. 21.167/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela-Carmen Munteanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.