Decizia nr. 471/2025

Articolul I

alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 : „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei.“;

–

Articolul 31

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 : „Prin derogare de la prevederile

art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.“

13.

Autoarea excepției arată că aceste texte sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în

art. 44

privind dreptul de proprietate privată,

art. 47

privind dreptul la pensie și

art. 115

privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva

art. 115 alin. (4) din Constituție . Astfel, prin

Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragrafele 22-25, Curtea a constatat că motivele invocate de Guvern în cuprinsul preambulului ordonanței de urgență demonstrează existența unei stări de fapt obiective, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, prevăzut în

art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală

și definit în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, ținând cont de preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018

în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“, Curtea a constatat și caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscalbugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019.

15.

În mod similar, Curtea, prin

Decizia nr. 341 din 11 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 17 decembrie 2020, paragraful 28, s-a raportat la următorul considerent din preambul: „luând în considerare reglementările din

Legea nr. 263/2010

[...] potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Ținând seama de acest aspect, precum și de faptul că, în ceea ce privește formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuțiile constituționale și toate caracteristicile instituționale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta și a defini politica bugetară a statului, Curtea Constituțională va ține seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 , precum și de aprecierea că reglementarea acestei situații nu mai putea fi amânată.

16.

Cu referire la invocarea

art. 115 alin. (6) din Constituție , coroborat cu prevederile din

Constituție

și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la protecția dreptului de proprietate privată și a dreptului la pensie, în prezenta cauză, se observă că aceste prevederi au mai fost invocate în cauza soluționată prin

Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022, când, în mod similar, a fost criticată o măsură de reglementare a punctului de pensie, prin ordonanță de urgență, respectiv

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020. În paragrafele 19-21 ale acestei decizii, Curtea a reținut că, în esență, critica avea în vedere faptul că, drept efect al dispozițiilor legale supuse controlului, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019

privind sistemul public de pensii, ci într-un cuantum mai mic. Potrivit

art. 47 din Constituție , cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 230 din 29 aprilie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2026, paragraful 21, sau

Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, instanța de contencios constituțional a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.

17.

Curtea a reamintit că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În același sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, paragraful 41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice. Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creștere mai mică decât cea reglementată prin

art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 , Curtea a constatat că dispozițiile

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020

se încadrează în limitele constituționale referitoare la respectarea dreptului la pensie și garantarea dreptului de proprietate privată.

18.

Deși autoarea prezentei excepții nu formulează explicit și critici de neconstituționalitate intrinsecă, acestea pot fi, însă, cu ușurință decelate din motivarea excepției. Astfel, autoarea sugerează că textele art. 44 și 47 din Constituție sunt încălcate de măsurile criticate nu doar coroborate cu

art. 115 alin. (6) din Constituție , ci și în mod independent. Și criticile intrinseci sunt neîntemeiate, ținând seama de bogata jurisprudență a Curții, de exemplu,

Decizia nr. 220 din 20 aprilie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023, paragraful 17, sau

Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022 , precitată, paragraful 19, prin care a statuat că atât dreptul la pensie, cât și dreptul de proprietate privată nu sunt absolute.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile mai sus menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

20.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucreția Miu în Dosarul nr. 5.044/109/2019 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017

pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale

art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2025.