OUG nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 462/2001 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor n…
Modificat prin 1
- Legea nr. 345/2006 19 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind …
Anexe publicate separat 1
- Ordinul nr. 1198/2005 25 noiembrie 2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 și 5 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236…
Stă la baza 1
- Criteriile din 14 iulie 2005 14 iulie 2005 de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse materiale pentru pardoseli rigi…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României și ale
art. 89 lit. p) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicată,
Guvernul României adopta prezenta ordonanță de urgență.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componenta fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabila.
Articolul 2
Prezenta ordonanță de urgență reglementează:
a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice pe teritoriul României;
b) menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a speciilor din flora și fauna sălbatică;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea și utilizarea durabila a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora și fauna sălbatică și alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare și utilizare durabila;
e) constituirea, organizarea și extinderea rețelei naționale de arii naturale protejate, precum și reglementarea regimului acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate și procedurile de instituire a regimului de protecție pentru alte arii naturale și bunuri ale patrimoniului natural;
g) măsurile pentru ocrotirea și conservarea speciilor de animale și plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice și/sau rare, precum și cele pentru protecția formatiunilor geomorfologice și peisagistice de interes ecologic, științific, estetic, cultural-istoric și de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic și a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate și/sau în afară acestora;
h) responsabilitățile și atribuțiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile, în condițiile legii, prevederile tratatelor, convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte.
Articolul 3
Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanțe de urgență:
a) parcurile și grădinile publice sau private de agrement, cu excepția cazurilor în care acestea au elemente și bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b) rezervațiile semincere agricole și silvice cu scop productiv, rezervațiile de resurse genetice vegetale și animale terestre și acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale și animale în scopuri economice, rezervațiile destinate unor scopuri științifice sectoriale existente pe terenurile unor instituții publice sau private de cercetare și producție, precum și altele asemenea, organizate și gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepția cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepția cazurilor în care acestea dețin specii de plante și animale sălbatice aflate sub regim special de protecție și conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
d) colectiile muzeistice, cu excepția celor care dețin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritățile științifice competente;
e) zonele de protecție specială - sanitară, hidrologica, hidrogeologica și altele asemenea - cu perimetre delimitate și gestionate ca zone de protecție specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.
Articolul 4
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii de mai jos au următorul înțeles:
a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de pastrator al vieții și generator de resurse necesare acesteia;
b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a căror importanța și valoare ecologica, economică, științifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa și cultural-istorica au o semnificație relevanta sub aspectul conservării diversitatii biologice floristice și faunistice, al integrității functionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viața, bunastare, cultura și civilizatie ale generațiilor prezente și viitoare;
c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare și utilizare durabila în beneficiul generațiilor prezente și viitoare;
d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica și/sau subterana, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care exista specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, științifică sau culturală deosebită;
e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;
f) arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar și/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;
g) arie de protecție specială avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;
h) conservare în situ - ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta și evoluție;
i) conservare ex situ - ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în afară mediului lor natural de geneza, existenta și evoluție;
j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajată care asigura cerințele de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice;
k) zona de protecție - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată sa prevină impactul activităților antropice asupra acelui bun;
l) rețeaua naționala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;
m) rețeaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;
n) rețeaua ecologica EMERALD - rețeaua europeană de arii de interes conservativ special, creata în baza Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
o) rețeaua ecologica NATURA 2000 - rețeaua ecologica de arii naturale protejate constând în arii de protecție specială și arii speciale de conservare, instituită prin
Directiva 92/43/CEE
privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice;
p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protecție și conservare instituit conform dispozițiilor legale;
q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice și biotice;
r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariție în arealul lor natural; (îi) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafața restrânsă; sau (iii) reprezintă esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica și pontica;
s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a cărui conservare exista o responsabilitate deosebită;
s) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se considera atunci când: (i) arealul sau natural și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; (îi) are structura și funcțiile specifice necesare pentru menținerea sa pe termen lung; și (iii) speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă;
t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici și biotici în care trăiește o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
t) stare de conservare favorabilă a unei specii - starea în care: (i) specia se menține și este susceptibilă să se mențină pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; (îi) aria sa de repartiție naturala nu se reduce și nu exista riscul să se reducă în viitor; (iii) exista un habitat destul de intins pentru ca populatiile speciei să se mențină pe termen lung;
u) specie amenințată - specie periclitata, vulnerabila sau rara;
v) specie prioritara - specie periclitata și/sau endemica pentru a carei conservare sunt necesare măsuri urgente;
x) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitata, vulnerabila, rara sau endemica.
Capitolul 2 Regimul ariilor naturale protejate
Secțiunea 1 Categorii de arii naturale protejate
Articolul 5
Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferențiat de ocrotire, conservare și utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
a) categorii stabilite la nivel național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale și parcuri naturale;
b) categorii stabilite prin reglementări internaționale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanța internationala, rezervații ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistica.
Scopul și regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență.
Prin realizarea prevederilor alin. (1) și (2) se asigura regimul corespunzător de ocrotire, conservare și utilizare pentru:
a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spațiului biogeografic național, cu diversitatea biologica floristica și faunistica specifică, incluzând zone marine, de litoral și de coasta, zone de campie, de deal și de munte, zone umede, aride și zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca și lacuri naturale, asigurându-se protecția și conservarea patrimoniului natural floristic și faunistic, de resurse genetice vegetale și animale și menținerea echilibrului ecologic;
b) habitatele terestre, acvatice și/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante și/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante și animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare științifică și ecologica deosebită, precum și pentru acele habitate în care exista și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita măsuri de ocrotire și conservare în situ;
c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ;
d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologica specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanța ecologica, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor;
e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
f) tipurile de habitate naturale, precum și pentru speciile de plante și animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanță de urgență.
Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1), se pot modifica și completa prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizațiilor internaționale autorizate, precum și criteriile pentru selectarea siturilor de importanța comunitara, prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanță de urgență.
Secțiunea 2 Instituirea regimului de arie naturala protejata
Articolul 6
Suprafețele terestre și acvatice care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aparțin domeniului public și care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier și de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie științifică rămân în proprietate publică și dobândesc regimul de protecție, potrivit procedurii prevăzute la art. 8.
Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate sa pună sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecție și conservare, în conformitate cu prevederile art. 8.
Instituirea regimului de arie naturala protejata și de zona de protecție a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, este prioritara în raport cu orice alte interese, cu excepția celor care privesc:
a) asigurarea securității naționale;
b) asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.
Mărimea suprafeței de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare și utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabilește pe bază de studii de fundamentare științifică, care se elaborează de instituțiile științifice de specialitate.
Articolul 7
Regimul de protecție se stabilește indiferent de destinația terenului și de deținător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, precum și cu alte dispoziții legale în materie.
Articolul 8
Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal și pentru rezervațiile biosferei;
b) prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naționale, parcuri naturale, zone umede de importanța internationala, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistica, rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale;
c) prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafețe terestre sau acvatice care aparțin domeniului public de interes județean sau local, precum și pentru cele situate pe suprafețe aflate în proprietate privată.
Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se pot face din inițiativa:
a) autorității publice centrale pentru protecția mediului, Academiei Române și autorităților teritoriale pentru protecția mediului;
b) altor autorități publice centrale care au în administrare suprafețe terestre și acvatice din domeniul public de interes național;
c) regiilor autonome, companiilor și societăților naționale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafețe terestre și acvatice din domeniul public de interes național;
d) președinților consiliilor județene sau primarilor;
e) forurilor și instituțiilor științifice de ramura, universitatilor și altor instituții de învățământ și muzeelor;
f) organizațiilor neguvernamentale și persoanelor fizice.
Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se pot face din inițiativa:
a) președinților consiliilor județene sau primarilor;
b) autorităților teritoriale pentru protecția mediului;
c) instituțiilor științifice, de învățământ locale și muzeelor;
d) organizațiilor neguvernamentale locale și persoanelor fizice;
e) proprietarilor de terenuri.
Zonele și siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanța internationala, rezervatie a biosferei, arie specială de conservare și arie de protecție specială avifaunistica dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) și b), sub rezerva recunoașterii lor de către organismele internaționale autorizate.
La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate prevăzute la art. 8 avizele autorităților administrației publice centrale care administrează suprafețele terestre și acvatice din domeniul public de interes național au caracter consultativ.
Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentații științifice care se avizează de Academia Română și se înaintează la consiliile județene sau locale, după caz, în vederea analizei și luării hotărârii de declarare.
Hotărârile consiliilor județene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunică autorităților teritoriale pentru protecția mediului, precum și Academiei Române și se publică, în condițiile legii.
Articolul 9
Pentru luarea de urgenta a măsurilor de protecție și conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentației avizate de Academia Română, prin ordin al conducerii autorității publice centrale pentru protecția mediului, până la declarare conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 10
Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților locale, facilitandu-se participarea localnicilor la aplicarea măsurilor de protecție, conservare și utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se menținerea practicilor și cunoștințelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităților locale.
Articolul 11
Documentația necesară în vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie să cuprindă:
a) studiul de fundamentare științifică;
b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;
c) suprafața și situația juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;
d) avizul Academiei Române.
Articolul 12
Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecție a ariilor naturale protejate deținătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinația terenurilor, vor aplica și vor respecta măsurile de ocrotire, conservare și utilizare stabilite de autoritățile pentru protecția mediului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 13
Rezervațiile științifice, parcurile naționale, monumentele naturii, rezervațiile naturale și parcurile naturale, precum și celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire și conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritățile administrației publice centrale sau locale, își păstrează regimul stabilit, urmând să fie reincadrate în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române.
Articolul 14
Ariile naturale protejate și zonele de protecție vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism.
În perimetrele ariilor naturale protejate și în vecinătatea acestora, precum și a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție și conservare este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă sa genereze un impact negativ asupra acestora.
Articolul 15
Sunt ocrotite și se conserva totodată în regim de protecție, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor și a luncilor din lungul râurilor și de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala din lungul căilor de comunicație rutiera și feroviara, fiind interzise orice lucrare și acțiune care le afectează integritatea, cu excepția cazurilor temeinic justificate și aprobate de autoritatea competentă pentru protecția mediului.
Secțiunea 3 Administrarea rețelei de arii naturale protejate
Articolul 16
Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie rețeaua naționala de arii naturale protejate.
Coordonarea managementului rețelei naționale de arii naturale protejate este în responsabilitatea autorității publice centrale pentru protecția mediului, a Academiei Române, precum și a Comitetului Național "Om-Biosfera", potrivit atribuțiilor pe care le au, în conformitate cu prevederile art. 39.
Articolul 17
Responsabilitățile pentru stabilirea modalităților de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecție și conservare, revin după cum urmează:
a) autorității publice centrale pentru protecția mediului, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern;
b) autorităților administrației publice județene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotărâri ale acestora.
Articolul 18
Modalitățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecție și conservare se stabilesc avându-se în vedere:
a) categoria ariei naturale protejate și regimul de management al acesteia;
b) întinderea ariei naturale protejate și regimul de proprietate al terenurilor și bunurilor incluse în perimetrul acesteia;
c) posibilitățile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea personalului și a mijloacelor necesare pentru buna administrare;
d) capacitatile și interesul unor foruri științifice, universități, instituții de cercetare și învățământ din sectorul public și privat, organizații profesionale guvernamentale și neguvernamentale de a-și asuma responsabilitățile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate, cu asigurarea resurselor necesare, financiare și de personal, sub controlul autorităților naționale responsabile.
Administrarea ariilor naturale protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecție și conservare se poate face prin:
a) structuri de administrare special constituite;
b) regii autonome, companii și societăți naționale și comerciale, autorități ale administrației publice locale, servicii descentralizate ale administrației publice centrale;
c) instituții științifice, de cercetare și de învățământ din sectorul public și privat, muzee, organizații neguvernamentale, constituite potrivit legii;
d) persoane fizice cu calitatea de custode, în condițiile art. 20.
Structurile de administrare special constituite se asigura, în mod obligatoriu, pentru rezervațiile biosferei, parcurile naționale, parcurile naturale și, după caz, pentru zonele umede de importanța internationala.
Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:
a) administrații proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management și regulamentelor de organizare și funcționare, aprobate de autoritatea centrala pentru protecția mediului;
b) consilii consultative de administrare, organizate pe lângă administrațiile proprii, alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, autorităților și comunităților locale care dețin cu orice titlu suprafețe în perimetrul ariei naturale respective și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, conservare și dezvoltare durabila a zonei.
Administrațiile proprii, cu personal calificat, special angajat se numesc:
a) de autoritatea centrala pentru protecția mediului, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate, fiind finanțate de la bugetul de stat în cadrul numărului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrala pentru protecția mediului și serviciile sale descentralizate, în limita alocațiilor bugetare aprobate pentru aceasta autoritate;
b) de organizațiile economice cărora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturala protejata și care consimt să asigure din surse proprii mijloacele financiare și tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management aprobat de autoritatea centrala pentru protecția mediului.
Consiliile consultative de administrare se organizează sub îndrumarea autorității centrale pentru protecția mediului, care le aproba componenta și atribuțiile.
Ariile naturale protejate, a căror administrare se realizează prin structuri de administrare special constituite, potrivit alin. (4), vor fi indrumate și supravegheate de câte un consiliu științific.
Consiliile științifice se propun de Academia Română și se aproba de conducerea autorității centrale pentru protecția mediului.
Consiliile științifice evalueaza modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management și prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române și autorității centrale pentru protecția mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri și recomandări.
În cazurile rezervațiilor științifice, rezervațiilor naturale, monumentelor naturii, rezervațiilor peisagistice, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecție specială avifaunistica și celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervațiilor biosferei, ale parcurilor naționale și parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitățile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și d), pe bază de convenții încheiate, după caz, cu autoritatea centrala pentru protecția mediului, Academia Română și autoritățile administrației publice locale.
În situațiile în care în aceeași zona exista arii naturale protejate și alte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecție, administrarea lor se poate asigura de un singur organ de administrare, în subordinea directa a agenției teritoriale pentru protecția mediului.
Articolul 19
Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează de administrațiile ariilor naturale protejate, astfel cum sunt stabilite la art. 18 alin. (4), cu sprijinul consiliilor științifice, și se aproba de autoritatea centrala pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române.
Respectarea planurilor de management este obligatorie pentru administrațiile ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administrează terenuri și alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul ariei naturale protejate.
Articolul 20
Pentru supravegherea unor arii naturale protejate și bunuri ale patrimoniului natural aflate sub regim special de protecție și conservare, care aparțin domeniului public și nu necesita structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.
Custozi pot fi persoane fizice sau juridice, muzee, școli, universități, autorități locale, organizații neguvernamentale, cluburi speologice, cluburi de turism și altele asemenea, care au calificarea, instruirea și mijloacele necesare pentru a aplica măsurile de ocrotire și conservare a bunurilor încredințate.
Calitatea de custode se stabilește prin încheierea de convenții între părți, conform legii, în care se stipulează obligațiile și drepturile acestora. Convenția de custodie și legitimatia de custode reprezintă documente valabile în fața autorităților publice și a altor persoane interesate.
Pentru ariile naturale protejate ce intră în componenta Rețelei naționale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convențiilor și eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competența de reglementare a autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române.
Controlul activității custozilor intră în atribuțiile autorității cu care s-a încheiat convenția de custodie.
Pentru activități meritorii custozii pot fi recompensati și pot primi distincții din partea autorității publice centrale pentru protecția mediului și a Academiei Române, în condițiile legii.
Articolul 21
Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente în situ, deținute în regim de proprietate privată, sunt ocrotite și se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor și obligațiilor legale. Dacă proprietarul nu consimte sau, deși consimte, nu respecta măsurile speciale de ocrotire și conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste măsuri, autoritatea centrala pentru protecția mediului, prin împuterniciții săi, va solicita, în condițiile legii, măsura indisponibilizarii provizorii sau, după caz, definitive, în vederea instituirii unei administrări speciale asupra bunurilor în cauza. În aceste condiții autoritatea publică centrala pentru protecția mediului va inainta instanței judecătorești competente cu soluționarea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.
Articolul 22
Construcțiile, dotările și alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiții publice pe terenuri ce aparțin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităților administrative și științifice ale celor care le asigura managementul, precum și altor activități în legătură cu buna administrare.
În toate situațiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele menționate la alin. (1).
În ariile protejate în care este permis ecoturismul construcțiile, dotările și amenajările menționate la alin. (1) pot fi destinate și acestui scop, precum și activităților de educație și instrucție ecologica ce se cu organizează în cooperare cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile neguvernamentale angajate în activități de ocrotire și educație ecologica.
Articolul 23
Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna administrare a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management, administrațiile acestora pot institui un sistem de tarife, ce se aproba de autoritatea centrala pentru protecția mediului sau, după caz, de autoritățile administrației publice locale.
Tarifele se plătesc de persoanele fizice și juridice care beneficiază de bunurile, serviciile și activitățile specifice desfășurate în ariile naturale protejate.
Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de către administrațiile ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea și protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență.
Cuantumul tarifelor se stabilește de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 24
Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și parcuri naturale, grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de alta natura, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi luate de administratorii sau deținătorii acestora.
Capitolul 3 Conservarea habitatelor și a speciilor
Articolul 25
Ocrotirea și conservarea habitatelor naturale și seminaturale, terestre, acvatice și subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul României și prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.
Ocrotirea speciilor de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane de interes comunitar, prevăzute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare și de arii de protecție specială avifaunistica.
Articolul 26
Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se afla sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4, precum și speciile incluse în lista roșie naționala și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cat și în afară lor, sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migratie;
c) distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și oualor din natura;
d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;
e) recoltarea florilor și fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale;
f) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.
Articolul 27
Valorificarea plantelor și animalelor sălbatice aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și a altor specii cu același regim de protecție se va face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;
b) interdicția temporară și/sau locală a recoltarii și capturării anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor și a mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonanță de urgență;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturării plantelor și animalelor sălbatice în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;
e) încurajarea cultivarii și creșterii în captivitate a speciilor de flora și fauna sălbatică de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.
Articolul 28
De la prevederile art. 26 și 27 se poate deroga numai în următoarele situații:
a) în interesul protejării faunei și florei sălbatice și al conservării habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pădurilor, pescariilor, apelor și altor bunuri;
c) în interesul sănătății și securității publice;
d) în scopul cercetării științifice și învățământului;
e) în scopul repopularilor și reintroducerii acestor specii.
Derogarile se aproba de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române, cu condiția sa nu existe o alternativa acceptabilă, iar măsurile derogatorii sa nu fie în detrimentul menținerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural.
Capitolul 4 Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural
Articolul 29
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8.
Articolul 30
Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afară perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.
Pentru pesteri zona de protecție se poate referi la o zona restrânsă în jurul intrării în pestera și la o zona reprezentată de protecția integrală sau parțială a pesterii la suprafața terenului.
Articolul 31
Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condițiile legii, bunuri proprietate publică.
Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acumulari de sediment, acumulari de apa, depozite paleontologice și arheologice, formele de viața specifice, se clasifica după cum urmează:
a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare științifică sau peisagistica excepționala, încă neafectate de intervenția omului și care reclama măsuri stricte de protecție și conservare;
b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin mărime, amplasare geografică, raritatea resurselor și prin potențial;
c) clasa C - cuprinde pesterile care nu întrunesc condițiile pentru a fi incluse în clasele A și B.
Evidenta pesterilor din clasele A, B și C se va tine de Academia Română, care va întocmi catalogul acestora, luând în considerare propunerile făcute de persoane fizice sau juridice, pe bază de referate de specialitate.
Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajări sau modificări a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării științifice sau turismului ecologic pe bază de autorizații și în limitele stabilite prin regulamentele și planurile de management.
Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetării științifice sau turismului ecologic pe baza autorizațiilor emise de Academia Română. De asemenea, ele pot face obiectul unor valorificari economice și sociale, precum turismul, captarea apei subterane, speoterapia și alte utilizări similare care nu afectează mediul natural al pesterii.
Pesterile din clasa B pot fi date în custodie persoanelor fizice sau juridice în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului speologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului speologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
Articolul 32
În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
a) distrugerea sau degradarea speleotemelor, speleogenelor, a altor resurse ale pesterii și efectuarea de săpături;
b) colectarile de fauna, fosile sau obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizație în pesteri;
c) pătrunderea într-o pestera închisă prin fortarea intrării;
d) desfășurarea neautorizata a activităților turistice, sportive, culturale sau economice în pesterile din clasele A și B;
e) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;
f) depozitarea oricăror deșeuri, materiale, substanțe, cadavre de animale în pesteri ori avene;
g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;
h) efectuarea neautorizata, în perimetrul de la suprafața sau în apropierea intrării unei pesteri protejate, a unor lucrări cum ar fi derocari, defrisari, baraje, explozii, construcții.
Articolul 33
Academia Română are competența sa elibereze autorizații pentru:
a) activități științifice, de explorare sau turistice, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa A;
b) activități științifice, de explorare, economice și sociale, cu caracter temporar sau permanent, în pesteri din clasa B;
c) săpături și colectari din pesteri;
d) lucrări la intrarea sau deasupra unor pesteri protejate.
Autorizația se eliberează pe baza unei cereri care va conține precizări privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
Articolul 34
Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
Inventarierea, clasificarea, ocrotirea și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de ocrotire și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
Instituirea regimului special de protecție pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
Articolul 35
Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează;
c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;
d) înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.
Articolul 36
În cadrul santierelor de exploatare managerul acestora va desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
a) supravegherea permanenta a zonelor de extracție și conservarea materialului de proveniență paleobiologica sau minerala;
b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecție specială;
d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de proveniență locală;
e) colaborarea cu conducerea șantierului și cu autoritățile locale;
f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activității de conservare, care se înaintează Academiei Române și autorităților teritoriale pentru protecția mediului.
Articolul 37
Florile de mina și fosilele de plante și animale vertebrate și nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
Comercializarea pe piața interna și exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
Capitolul 5 Autorități și instituții responsabile
Articolul 38
Autoritățile naționale cu responsabilități de reglementare administrativă și științifică, de supraveghere și control în aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt:
a) autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, cu responsabilități de reglementare, supraveghere și control administrativ, prin Direcția de Conservare a Naturii și a Diversitatii Biologice;
b) Academia Română, ca autoritate științifică naționala, cu responsabilități de avizare, expertizare, supraveghere și control științific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;
c) Comisia Naționala UNESCO, prin Comitetul Național Om-Biosfera, cu responsabilități de coordonare a managementului rezervațiilor biosferei.
Articolul 39
Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului are următoarele atribuții:
a) elaborează, adopta și aplica măsurile necesare realizării obiectivelor și acțiunilor prevăzute în Strategia naționala și în Planul național de acțiune pentru conservarea diversitatii biologice și utilizarea durabila a componentelor sale;
b) elaborează directive, proceduri, regulamente, norme și instrucțiuni pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și a prevederilor convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul conservării naturii și a diversitatii biologice, la care România este parte;
c) coordonează și/sau elaborează studiile și rapoartele naționale asupra ariilor protejate și conservării diversitatii biologice;
d) organizează rețeaua naționala de arii naturale protejate, stabilește regimul de administrare a acestora și exercită controlul în privinta respectării acestui regim;
e) aproba planurile de management al ariilor naturale protejate din rețeaua naționala, cu avizul Academiei Române;
f) numește și revoca organele de administrație aflate în subordine directa;
g) promovează spre aprobare, cu avizul Academiei Române, propunerile de constituire de noi arii naturale protejate și le încadrează în rețeaua naționala de arii naturale protejate, pe categoriile de management prevăzute la art. 5 alin. (1);
h) inițiază, cu avizul Academiei Române, măsurile necesare pentru încetarea regimului de arie naturala protejata pentru ariile care și-au pierdut valoarea și capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim;
i) asigura organizarea și dezvoltarea în România a rețelelor internaționale de arii protejate EMERALD și NATURA 2000;
j) colaborează cu Academia Română la elaborarea catalogului și atlasului ariilor naturale protejate din România, a listelor și cărților roșii pentru speciile de plante și animale și pentru tipurile de habitate din România, precum și a altor cataloage și albume privind patrimoniul natural de interes național;
k) promovează și finanțează programe de cercetare științifică pentru cunoașterea și evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora și fauna sălbatică și a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, ce urmează să fie finanțate din bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii;
l) promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora și fauna sălbatică ce se exploatează și se valorifica în diferite scopuri economice și sociale, pentru stabilirea condițiilor și a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menținerea potențialului natural de regenerare, a integrității structurale și functionale a ecosistemelor terestre și acvatice și a echilibrului ecologic;
m) emite autorizații, urmărește și controlează respectarea măsurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatării unor resurse de flora și fauna sălbatică;
n) promovează realizarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii și conservării habitatelor naturale și diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populații viabile de specii amenintate cu dispariția;
o) promovează și sprijină evaluarea stării diversitatii biologice existente în afară ariilor protejate și stabilește măsurile necesare protecției și conservării acesteia;
p) organizează Sistemul informațional național al diversitatii biologice și sistemul de schimb de informații prin mecanismul internațional în domeniul diversitatii biologice;
q) elaborează proceduri și regulamente pentru asigurarea și facilitarea accesului publicului la informațiile privind starea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pentru consultarea și facilitarea participării comunităților locale, a organizațiilor neguvernamentale și a altor grupuri sociale interesate în procesul de elaborare și aplicare a deciziilor și măsurilor de protecție, conservare și utilizare durabila;
r) emite, la solicitarea persoanelor interesate, acordul de mediu și permisul CITES pentru exportul, importul și tranzitul resurselor biologice din flora și fauna sălbatică;
s) instituie și aproba tarife și stabilește modalitățile concrete de utilizare a sumelor încasate pentru asigurarea bunei gospodariri a bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență;
s) aproba, cu avizul Academiei Române, și pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeței și limitelor ariilor naturale protejate;
t) îndeplinește, potrivit competentelor pe care le are, atribuțiile de secretariat și punct focal național pentru convențiile și acordurile internaționale din domeniul conservării naturii, ratificate de România, și participa la acțiunile de cooperare internationala ce decurg din acestea;
t) îndeplinește și alte atribuții, în conformitate cu prevederile legislației naționale și ale tratatelor, convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul conservării naturii și a diversitatii biologice la care România este parte.
Pentru emiterea acordurilor de mediu pentru export și a permiselor CITES se percep tarife stabilite potrivit legii.
Articolul 40
Atribuțiile autorității publice centrale, la nivel teritorial, se îndeplinesc de agențiile teritoriale pentru protecția mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii și a diversitatii biologice, în cooperare cu administrațiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice și oficiile cinegetice teritoriale, precum și cu autoritățile administrației publice locale.
Articolul 41
Responsabilitățile de expertizare, avizare, supraveghere și control științific, în aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, revin Academiei Române, scop în care:
a) avizează și propune autorității publice centrale pentru protecția mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate în rețeaua naționala de arii naturale protejate;
b) avizează și propune autorității publice centrale pentru protecția mediului anularea regimului de arie naturala protejata în situațiile în care valoarea și capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim nu se mai justifica;
c) avizează planurile de management ale ariilor naturale protejate din rețeaua naționala;
d) avizează numirea membrilor organelor științifice și a conducătorului administrației ariilor naturale protejate din rețeaua naționala de arii naturale protejate;
e) colaborează cu autoritatea publică centrala pentru protecția mediului la organizarea și dezvoltarea în România a rețelelor internaționale de arii protejate EMERALD și NATURA 2000, precum și a altor rețele europene și internaționale;
f) colaborează cu autoritatea centrala pentru protecția mediului la elaborarea catalogului și atlasului ariilor protejate din România, precum și a listelor și cărților roșii pentru speciile de plante și animale, precum și pentru habitatele din România;
g) inițiază și promovează programe de cercetare științifică pentru cunoașterea și evaluarea stării habitatelor, a speciilor din flora și fauna sălbatică și a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii;
h) colaborează la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii și conservării habitatelor naturale și diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populații viabile de specii amenintate cu dispariția;
i) avizează studiile de evaluare a stării resurselor biologice din flora și fauna sălbatică ce se valorifica în diferite scopuri economice și sociale, pentru stabilirea condițiilor și a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabila, menținerea potențialului natural de regenerare, a integrității structurale și functionale a ecosistemelor terestre și acvatice și a echilibrului ecologic;
j) analizează și avizează efectuarea unor lucrări și activități susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;
k) promovează și sprijină evaluarea stării diversitatii biologice existente în afară ariilor protejate și colaborează la stabilirea măsurilor necesare protecției și conservării acesteia;
l) participa la organizarea sistemului național informațional pentru arii naturale protejate și diversitate biologica;
m) îndeplinește funcția de beneficiar al rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice și din alte fonduri, în vederea utilizării acestora pentru dezvoltarea sistemului național informațional privind diversitatea biologica și ariile naturale protejate din România;
n) avizează modificarea suprafețelor și limitelor ariilor naturale protejate din rețeaua naționala de arii naturale protejate;
o) aproba modificarea traseelor turistice și deschiderea de trasee turistice noi în cuprinsul ariilor naturale protejate din rețeaua naționala.
Articolul 42
Comitetul Național Om-Biosfera al Comisiei Naționale pentru UNESCO, în conformitate cu atribuțiile sale:
a) analizează și avizează proiectele de acte normative care privesc rezervațiile biosferei;
b) cooperează cu autoritatea publică centrala pentru protecția mediului în coordonarea activității organelor de administrare a rezervațiilor biosferei pentru realizarea măsurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;
c) analizează și avizează planurile de management al rezervațiilor biosferei;
d) avizează numirea membrilor organelor științifice și de administrare a rezervațiilor biosferei;
e) analizează rapoartele periodice elaborate de administrațiile rezervațiilor biosferei și transmite acestora și autorității publice centrale pentru protecția mediului puncte de vedere și recomandări.
Articolul 43
Autoritățile publice centrale și locale, organizațiile economice care dețin cu orice titlu suprafețe terestre și acvatice și serviciile publice descentralizate cu responsabilități în planificarea și amenajarea teritoriului, în administrația agricolă, silvică, a apelor și a altor resurse naturale ale solului și subsolului sunt obligate sa furnizeze informațiile și datele solicitate de Academia Română și de autoritatea centrala pentru protecția mediului, pentru îndeplinirea responsabilităților pe care le au potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
Capitolul 6 Organizarea și exercitarea controlului
Articolul 44
Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se organizează de autoritatea centrala pentru protecția mediului și se exercită prin personal special împuternicit din cadrul:
a) aparatului central al acesteia cu atribuții de control pe întreg teritoriul tarii;
b) agentiilor teritoriale pentru protecția mediului cu atribuții de control pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale în care acestea funcționează;
c) organelor de administrare a ariilor naturale protejate, cu atribuții de control pe teritoriul acestora;
d) inspectoratelor silvice teritoriale cu atribuții de control pe teritoriul lor de competența;
e) oficiilor cinegetice teritoriale cu atribuții de control pe teritoriul lor de competența.
Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la ariile naturale protejate declarate prin hotărâri ale consiliilor județene sau locale se exercită de personalul special împuternicit al acestora.
În toate situațiile în care bunurile patrimoniului natural, asa cum sunt definite în prezenta ordonanță de urgență, sunt încredințate în custodie, custozii au obligația de a sesiza imediat autoritățile competente din teritoriu asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autoritățile sesizate fiind obligate sa procedeze la constatarea faptelor și la aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
Articolul 45
Controlul științific asupra respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se organizează de Academia Română prin personal special împuternicit.
Articolul 46
Controlul privind operațiunile de import, export și tranzit cu plante și animale sălbatice, cu părți și produse din acestea și cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercită de către organele vamale teritoriale, precum și de autoritățile pentru mediu competente.
Capitolul 7 Sancțiuni
Articolul 47
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.
Articolul 48
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență constituie contravenție, dacă, potrivit legii penale, nu constituie infracțiune, și se sancționează cu amendă contravențională după cum urmează:
a) de la 100.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice și de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 24, art. 26 lit. a), b), c), d) și e), art. 32 lit. g), art. 35 lit. c) și art. 36 lit. a) și b);
b) de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane fizice și de la 2.500.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 12, art. 14 alin. (1), art. 15, art. 26 lit. f), art. 27 lit. a), b), c), art. 32 lit. a), b), e) și f), art. 36 lit. c) și d) și art. 43;
c) de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice și de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 7, art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 30 alin. (1), art. 32 lit. c), d) și h), art. 35 lit. a), b) și d) și art. 37 alin. (2).
Articolul 49
Constatarea faptelor ce constituie contravenții și aplicarea sancțiunilor se fac de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, de Academia Română, de personalul împuternicit de agențiile teritoriale pentru protecția mediului, inspectoratele silvice teritoriale, oficiile teritoriale cinegetice, personalul împuternicit al administrațiilor ariilor naturale protejate, de ofițerii și subofiterii de poliție, precum și de personalul împuternicit al administrației publice județene și locale.
Articolul 50
Contravențiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile prevederile
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 25-27.
Articolul 51
Prin hotărâre a Guvernului pot fi stabilite și alte fapte ce constituie contravenții la regimul ariilor naturale protejate, al habitatelor naturale, al florei și faunei sălbatice.
Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonanțe de urgență, poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.
Capitolul 8 Dispoziții finale
Articolul 52
Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile din sectorul public și privat, regiile autonome, companiile naționale și societățile comerciale sunt obligate sa pună în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență și sa acționeze pentru respectarea lor.
Articolul 53
Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și Academia Română vor elabora instrucțiuni de aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 54
Autoritatea centrala pentru protecția mediului va întreprinde măsurile necesare pentru consolidarea capacităților instituționale atât la nivel central, cat și la nivelul agentiilor teritoriale pentru protecția mediului, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsabilităților stabilite prin prezenta ordonanță de urgență în conformitate cu cerințele în materie pentru integrare în Uniunea Europeană.
Articolul 55
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență și se pot actualiza prin ordin al autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române.
PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISARESCU Contrasemnează: Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Romica Tomescu Președintele Academiei Române, Eugen Simion p. Ministrul funcției publice, Marian Parjol, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes
Anexa 1 SCOPUL ȘI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din prezenta lege scopul și regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun rețeaua naționala de arii protejate sunt după cum urmează:
a) Rezervații științifice
Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate.
Managementul rezervațiilor științifice asigura un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cat posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfășura numai activități științifice, cu acordul forului științific competent.
Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrată în principal în scopuri științifice".
b) Parcuri naționale
Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor esantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri științifice, educative, recreative și turistice.
Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturala, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversitatii biologice în condiții de stabilitate ecologica, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosintelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit.
Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cat mai puțin influentate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului național, activități traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN - "Parc național: arie protejata administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere".
c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologica, științifică, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenintate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigura păstrarea trasaturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
d) Rezervații naturale
Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinata de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.
Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice și altele.
Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă, cu valoare semnificativă peisagistica și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor și peisajului, promovand păstrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii traditionale ale populației locale.
De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere".
f) Rezervații ale biosferei
Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversitatii biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apa, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiționala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturala, comunități umane a căror existenta este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinata de cerințele de protecție și conservare eficienta a mediului natural și a diversitatii biologice specifice.
Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.
Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversitatii biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populatiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologica, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare al rezervațiilor științifice;
2. zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervatiei;
3. zone de reconstrucție ecologica, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.
Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.
g) Zone umede de importanța internationala
Zonele umede de importanța internationala sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecția și conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanța internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora exista elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanța universala. Mărimea arealului lor este determinata de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerințele de ocrotire și conservare a sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de ocrotire și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menține și, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale și/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor menționate în anexele nr. 2, 3 și 4.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ținându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria, orice activitate în aceste zone făcându-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și vor face parte din rețeaua europeană
NATURA 2000 după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană.
j) Arii de protecție specială avifaunistica
Ariile de protecție specială avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menține și, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor menționate în anexele nr. 3 și 4.
Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protecție sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor sălbatice și vor face parte din rețeaua europeană NATURA 2000 după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană.
Anexa 2 TIPURILE
de habitate naturale a căror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.
1. Habitate costiere, marine și de dune
Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;
Lagune și golfuri cu bancuri de nisip;
Vegetație perena a tarmurilor stancoase;
Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone namoloase și cu nisip;
Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellieetalia maritimae);
* Pajiști sărăturate continentale;
Stepe și mlastini sărăturate panonice;
Vegetație psamofila uscata cu Calluna și Genista;
Vegetație psamofila uscata cu Calluna și Empetrum nigrum;
Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis;
* Dune continentale panonice;
Dune mobile embrionare;
Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);
* Dune de coasta fixe cu vegetație erbacee (dune gri);
* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;
Dune cu Hippophae rhamnoides;
Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale;
Depresiuni umede intradunale;
Dune umede permanente.
2. Habitate de ape dulci
Ape oligotrofe cu conținut foarte scăzut de minerale;
Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae și/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;
Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;
Lacuri distrofe naturale și heleștee;
Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora cu vegetație erbacee;
Râuri alpine și vegetatia lor lemnoasă cu Myricaria germanica;
Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachian;
Râuri cu bancuri namoloase cu vegetație de Chenopodian rubri și Bidentian p.p.
3. Habitate de pajiști și tufărișuri
Pajiști alpine și boreale;
Pajiști umede cu Erica tetralix;
Pajiști uscate;
* Tufisuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti);
Formațiuni cu Juniperus communis în zone sau pajiști calcaroase;
* Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;
* Pajiști calcaroase pe nisipuri xerice;
Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios;
Pajiști calcaroase alpine și subalpine;
Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
* Pseudostepe cu iarba și plante anuale de Thero-Brachypodietea;
* Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
* Pajiști stepice subpanonice;
* Pajiști stepice panonice pe loess;
* Pajiști panonice nisipoase;
Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
Pajiști umede cu ierburi înalte;
Asociații de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan și alpin;
Pajiști aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii;
Pajiști aluviale nord-boreale;
Pajiști de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
Fanete montane;
Fanete împădurite.
4. Habitate din turbarii și mlastini
* Turbarii active;
Turbarii degradate capabile încă de o regenerare naturala;
Turbarii de acoperire (*dacă este activa turbaria);
Depresiuni pe substraturi turboase;
Mlastini cu surse de ape bogate în saruri minerale;
* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
Mlastini alcaline;
* Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.
5. Habitate de stancarii și pesteri
Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani);
Grohotis calcaros și de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
Pante stancoase calcaroase cu vegetație chasmofitica;
Pante stancoase silicioase cu vegetație chasmofitica;
Stanci silicioase cu vegetație pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
Grohotis și lespezi calcaroase;
Grote neexploatate turistic;
Câmpuri de lava și excavații naturale.
6. Habitate de padure
Păduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;
Pășuni împădurite;
* Păduri mlastinoase caducifoliate;
Păduri tip Luzulo-Fagetum;
Păduri tip Asperulo-Fagetum;
Păduri subalpine medioeuropene cu Acer;
Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli;
Stejaris cu Galio-Carpinetum;
* Păduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;
Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur;
Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;
* Turbarii împădurite;
* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
* Păduri panonice cu Quercus petrae și Carpinus betulus;
* Păduri panonice cu Quercus pubescens;
* Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;
Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
Păduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra;
Păduri cu Castanea sativa;
Păduri cu Quercus frainetto;
Galerii cu Salix alba și Populus alba;
Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
Anexa 3 SPECII
de plante și de animale a căror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistica
Interpretare
a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei rețele a ariilor speciale de conservare.
b) Speciile prezentate în anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori subspeciei; sau
● prin toate speciile care aparțin unui taxon mai mare sau pentru a desemna o parte din acest taxon.
c) Simboluri
Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.
Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
● Rhinolophus blasii
● Rhinolophus euryale
● Rhinolophus ferrumequinum
● Rhinolophus hipposideros
● Rhinolophus mehelyi
Vespertilionidae
● Barbastella barbastellus
● Miniopterus schreibersi
● Myotis bechsteini
● Myotis blythi
● Myotis capaccinii
● Myotis dasycneme
● Myotis emarginatus
● Myotis myotis
● Vespertilio murinos
RODENTIA
Sciuridae
● *Spermophilus suslicus
● Spermophilus citellus
(Citellus citellus)
Cricetidae
● Cricetus cricetus
Microtidae
● Microtus tatricus
Muridae
● Nanospalax leucodon
Zapodidae
● Sicista suptilis
Castoridae
● Castor fiber
CARNIVORA
Ursidae
● *Ursus arctos
Mustelidae
● *Lutra lutra
● *Mustela lutreola
Felidae
● Lynx lynx
Phocidae
● *Monachus monachus
ARTILODACTYLA
Cervidae
● Alces alces
Bovidae
● *Bison bonasus
CETACEA
● Tursiops truncatus
● Phocoena phocoena
● Delphinus delphis
PĂSĂRI
Gavidae
● Gavia stellata
● Gavia arctica
Procellariidae
● Puffinus yelkouan
Phalacrocoracidae
● Phalacrocorax aristotelis
● Phalacrocorax pygmaeus
Pelecanidae
● *Pelecanus onocrotalus
● Pelecanus crispus
Ardeidae
● Botaurus stellaris
● Ixobrychus minutus
● Nycticorax nycticorax
● Ardeola ralloides
● Bubulcus ibis
● Egretta garzetta
● Egretta alba
● Ardea purpurea
Ciconidae
● Ciconia nigra
● Ciconia ciconia
Threskiornithidae
● Plegadis falcinellus
● Platalea leucorodia
Phoenicopteridae
● Phoenicopterus ruber
Anatidae
● Cygnus olor
● Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)
● Cygnus cygnus
● *Anser erythropus
● Branta leucopsis
● Branta ruficollis
● Tadorna ferruginea
● Tadorna tadorna
● *Aythya nyroca
● *Oxyura leucocephala
Accipitridae
● Pernis apivorus
● Milvus migrans
● Milvus milvus
● *Haliaeetus albicilla
● Neophron percnopterus
● Gypaetus barbatus
● Aegypius monachus
● Gyps fulvus
● Circaetus gallicus
● Circus aeruginosus
● Circus cyaneus
● *Circus macrourus
● Circus pygargus
● Accipiter brevipes
● Buteo rufinus
● Aquila pomarina
● *Aquila clanga
● *Aquila heliaca
● Aquila chrysaetos
● Hieraaetus pennatus
● Hieraaetus fasciatus
Pandionidae
● Pandion haliaetus
Falconidae
● *Falco naumanni
● Falco columbarius
● Falco vespertinus
● *Falco cherrug
● Falco peregrinus
Tetraornidae
● Tetrao tetrix
Rallidae
● Porzana porzana
● Porzana parva
● Porzana pussilla
● Crex crex
Gruidae
● Grus grus
Otididae
● Chlamydotis undulata
● *Otis tarda
● Tetrax tetrax
Recurvirostridae
● Recurvirostra avosetta
● Himantopus himantopus
Burhinidae
● Burhinus oedicnemus
Glareolidae
● Glareola pratincola
● Glareola nordmanni
Charadriidae
● Pluvialis apricaria
● Charadrius alexandrinus
● Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)
● Calidris alpina
Scolopacidae
● Philomachus pugnax
● *Gallinago media
● Limosa limosa
● *Numenius tenuirostris
● Numenius arquata
● Tringa glareola
● Phalaropus lobatus
Laridae
● Larus melanocephalus
● Larus genei
● Larus minutus
Sternidae
● Gelochelidon nilotica
● Sterna caspia
● Sterna sandvicensis
● Sterna hirundo
● Sterna albifrons
● Chlidonias hybridus
● Chlidonias niger
● Uria aalge
Strigidae
● Bubo bubo
● Glaucidium passerinum
● Asio flammeus
● Aegolius funereus
Caprimulgidae
● Caprimulgus europaeus
Alcedinidae
● Alcedo atthis
Coracidae
● Coracias garrulus
Picidae
● Jynx torquilla
● Picus canus
● Dryocopus martius
● Dendrocopos syriacus
● Dendrocopos medius
● Dendrocopos leucotos
● Picoides tridactylus
PASSERIFORMES
Alaudidae
● Melanocorypha calandra
● Calandrella brachydactyla
● Lullula arborea
● Eremophila alpestris
Motacillidae
● Anthus campestris
Turdidae
● Oenanthe isabelina
● Oenanthe pleschanka
● Oenanthe hispanica
● Monticola saxatilis
● Luscinia svecica
Sylviidae
● Acrocephalus paludicola
● Acrocephalus melanopogon
● Sylvia nisoria
Muscicapidae
● Ficedula parva
● Ficedula albicollis
Remizidae
● Remiz pendulinus
Laniidae
● Lanius collurio
● Lanius minor
Sturnidae
● Sturnus roseus (Pastor roseus)
Emberizidae
● Emberiza hortulana
● Emberiza cia
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
● Testudo hermanni
● Testudo graeca
Emydidae
● Emys orbicularis
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
● Elaphe quatuorlineata
Viperidae
● Vipera ursinii
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
● Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)
● Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
● Triturus alpestris alpestris
● *Triturus vulgaris ampelensis
ANURA
Discoglossidae
● Bombina bombina
● Bombina variegata
Pelobatidae
● Pelobates fuscus
● Pelobates syriacus balcanicus
Bufonidae
● Bufo bufo
Hylidae
● Hyla arborea
PEȘTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
● Eudontomyzon spp.
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
● *Acipenser sturio
CLUPEIFORMES
Clupeidae
● Alosa spp.
SALMONIFORMES
Salmonidae
● Hucho hucho
Umbridae
● Umbra krameri
PERCIFORMES
Percidae
● Gymnocephalus schraetzer
● Gymnocephalus baloni
● Romanichthys valsanicola
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
● Aspius aspius
● Chalcalburnus chalcoides
● Gobio albipinnatus
● Gobio uranoscopus
● Gobio Kessleri
● Leuciscus souffia
● Rutilus pigus
● Rhodeus sericeus amarus
Cobitidae
● Cobitis elongata
● Cobitis taenia
● Misgurnis fossilis
● Sabanejewia aurata
SCORPAENIFORMES
● Cottus gobi
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda
● *Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera
● Cerambyx cerdo
● Lucanus cervus
● *Osmoderma eremita
● *Rosalia alpina
● Carabus hampei
● Carabus hungaricus
● Carabus variolosus
● Herpes porcellus
● Probaticus subrugosus
● *Pseudogaurotina excellens
Lepidoptera
● Erannis ankeraria
● Glyphipterix loricatella
● Maculinea alcon
● Catopta thrips
● Lychaene helle
● Kirinia roxelana
● *Lepidea Morsei
● Nymphalis vaualbum
● Pseudophilotes bavius
Orthoptera
● Isophya costata
● Odontopodisma rubripes
● Paracaloptenus caloptenoides
● Poecilimon intermedius
● Stenobothrus eurasius
● Capraiscola ebneri
● Podismopsis transsylvanica
● Uvarovitettix transsylvanica
● Zubovskya banatica
● Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
● Hydromia kovacsi
● * Anisus vorticulus
● Theodoxus transversalis
● Alopia bielzii bielzii
● Alopia subcosticollis oculta
● Alopia subcosticollis nordsiecki
● Herilla ziegleri dacica
● Holandrina holandri
b) PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
● Marsilea quadrifolia
Aspleniaceae
● Asplenium adulterinum
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
● Caldesia parnassifolia
Amaryllidaceae
● Narcissus pseudonarcissus nobilis
Compositae
● Ligularia sibirica
● Cirsium brachycephalum
● * Seratula lycopifolia
Droseraceae
● Aldrovanda vesiculosa
Labiatae
● Dracocephalum austriacum
● Origanum dictamnus
Orchidaceae
● Cypripedium calceolus
● Liparis loeselii
Liliaceae
● Colchicum arenarium
Iridaceae
● Iris humilis arenaria
● Iris aphylla hungarica
● * Gladiolus palustris
Ranunculaceae
● Pulsatilla patens
Santalaceae
● Thesium ebracteatum
Saxifragaceae
● Saxifraga hirculus
Scrophulariaceae
● Linaria flava
● Veronica micrantha
● *Pedicularis exaltata
● Tozzia carpathica
Umbelliferae
● Angelica palustris
● Apium repens
● * Ferula sadleriana
Paeoniaceae
● Paeonia officinalis banatica
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
● Dicranum viridae
● Drepanocladus vernicosus
Anexa 4 SPECII
de animale și de plante care necesita o protecție stricta
Speciile care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori al subspeciei; sau
● prin ansamblul speciilor ce aparțin unui taxon superior sau unei părți din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
● Sorex alpinus
● Neomys anomalus
MICROCHIROPTERA
● Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
● Muscardinus avellanarius
● Dryomys nitedula
Sciuridae
● Citellus citellus
● * Spermophilus suslicus
Castoridae
● Castor fiber
Cricetidae
● Cricetus cricetus
Microtidae
*Microtus tatricus
Muridae
Nannospalax leucodon
Zapodidae
● Sicista betulina
● Sicista subtilis
CARNIVORA
Canidae
● Canis lupus
Ursidae
● Ursus arctos
Mustelidae
● Lutra lutra
● Mustela lutreola
Felidae
● Felis silvestris
Phocidae
● *Monachus monachus
ARTIODACTYLA
Cervidae
● Alces alces
Bovidae
● *Bison bonasus
CETACEA
● Toate speciile
PĂSĂRI
Gaviidae
● Gavia spp.
Podicipedidae
● Tachybaptus ruficollis
● Podiceps spp.
Accipitridae
● Accipiter spp.
● Buteo spp.
● Aquila spp.
Falconidae
● Falco tinnunculus
● Falco subbuteo
Rallidae
● Rallus aquaticus
Gruidae
● Grus grus
● Anthropoides virgo
Charadriidae
● Charadrius spp.
● Pluvialis squatarola
● Chettusia leucura
Anatidae
● Anser fabalis
● Anser brachyrhynchus
● Branta leucopsis
● Branta bernicla
● Anas strepera
● Anas acuta
● Anas querquedula
● Netta rufina
● Aythya marila
● Bucephala clangula
● Somateria mollissima
● Clangula hyemalis
● Melanitta spp.
● Mergus serrator
● Mergus merganser
● Mergus albellus
Haematopodidae
● Haematopus ostralegus
Scolopacidae
● Calidris spp.
● Limicola falcinellus
● Limosa spp.
● Numenius spp.
● Tringa spp.
● Xenus cinereus
● Actitis hypoleucos
● Arenaria interpres
Phalaropodidae
● Phalaropus spp.
Stercorariidae
● Stercorarius spp.
Laridae
● Larus spp.
Sternidae
● Gelochelidon nilotica
● Sterna spp.
● Chlidonias spp.
Ptreoclididae
● Syrrhaptes paradoxus
Columbidae
● Streptopelia turtur
Cuculidae
● Cuculus canorus
Tytonidae
● Tyto alba
Upupidae
● Upupa epops
Strigidae
● Otus scops
● Athene noctua
● Strix spp.
● Asio spp.
Apodidae
● Apus spp.
● Alcedo atthis
Meropidae
● Merops apiaster
Picidae
● Picus viridis
● Dendrocopos spp.
PASSERIFORMES
Alaudidae
● Galerida cristata
● Alauda arvensis
Hirundinidae
● Riparia riparia
● Hirundo spp.
● Delichon urbica
Motacillidae
● Anthus spp.
● Motacilla spp.
Bombycillidae
● Bombycilla garrulus
Cinclidae
● Cinclus cinclus
Troglodytidae
● Troglodytes troglodytes
Prunellidae
● Prunella spp.
Turdidae
● Cercotrichas galactotes
● Erithacus rubecula
● Luscinia spp.
● Phoenicurus spp.
● Saxicola spp.
● Oenanthe spp.
● Turdus spp.
Sylviidae
● Cettia cetti
● Locustella spp.
● Acrocephalus spp.
● Hippolais spp.
● Sylvia spp
● Phylloscopus spp.
● Regulus spp.
Muscicapidae
● Muscicapa striata
● Ficedula spp.
Timaliidae
● Panurus biarmicus
Paridae
● Aegithalos caudatus
● Parus spp.
Sittidae
● Sitta europaea
Tichodromadidae
● Tichodroma muraria
Certhiidae
● Certhia spp.
Oriolidae
● Oriolus oriolus
Laniidae
● Lanius spp.
Corvidae
● Nucifraga caryocatactes
● Corvus corax
Passeridae
● Passer hispaniolensis
● Montifringilla nivalis
Emberizidae
● Calcarius lapponicus
● Plectrophenax nivalis
● Emberiza spp.
● Miliaria calandra
Fringillidae
● Fringilla spp.
● Serinus serinus
● Carduelis spp.
● Loxia spp.
● Carpodacus erythrinus
● Pyrrhula pyrrhula
● Coccothraustes coccothraustes
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
● Testudo hermanni
● Testudo graeca
Emydidae
● Emys orbicularis
SAURIA
Lacertidae
● Lacerta agilis
● Lacerta trilineata
● Lacerta viridis
● Podarcis muralis
● Podarcis taurica
Scincidae
● Ablepharus kitaibelli
OPHIDIA
Colubridae
● Coronella austriaca
● Elaphe longissima
● Elaphe quatuorlineata
● Natrix tessellata
Viperidae
● Vipera ammodytes
● Vipera ursinii
Boidae
● Eryx jaculus
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
● Triturus cristatus
ANURA
Discoglossidae
● Bombina bombina
● Bombina variegata
Hylidae
● Hyla arborea
Ranidae
● Rana arvalis
Pelobatidae
● Pelobates fuscus
● Pelobates syriacus
Bufonidae
● Bufo viridis
PEȘTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
● Acipenser sturio
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
● Gobio kessleri
PERCIFORMES
Percidae
● Aspro zingel
● Stizostedion volgensis
● Romanichtyis valsanicola
Gobiidae
● Proterorhinus marmoratus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera
● Cerambyx cerdo
● Rosalia alpina
● Carabus hampei
● Carabus hungaricus
● Carabus variolosus
● Probaticus subrugosus
● * Pseudogaurotina excellens
● Pytho kolwensis
Lepidoptera
● Parnassius apollo
● Colias myrmidone
● Erannis ankeraria
● Glyphipterix loricatella
● Maculinea alcon
● Catopta thrips
● Lychaene helle
● Kirinia roxelana
● *Lepidea morsei
● Nymphalis vaualbum
● Pseudophilotes bavius
Orthoptera
● Isophya costata
● Odontopodisma rubripes
● Paracaloptenus caloptenoides
● Poecilimon intermedius
● Stenobothrus eurasius
● Capraiscola ebneri
● Podismopsis transsylvanica
● Uvarovitettix transsylvanica
● Zubovskya banatica
● Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
● Hydromia kovacsi
● *Anisus vorticulus
● Theodoxus transversalis
● Alopia bielzii bielzii
● Alopia subcosticollis oculta
● Alopia subcosticollis nordsiecki
● Herilla ziegleri dacica
● Holandrina holandri
● Chilostoma banaticum
b) PLANTE
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3 b), cu excepția BRYOPHYTELOR, plus cele menționate în continuare:
Ranunculaceae
● Aquilegia alpina
Anexa 5 SPECII
de plante și de animale de interes comunitar a căror prelevare din natura și exploatare fac obiectul măsurilor de management
Specii care figurează în aceasta anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori al subspeciei, sau
● prin ansamblul speciilor ce aparțin unui taxon superior sau unei părți din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
● Canis aureus
Mustelidae
● Martes martes
● Mustela putorius
Phocidae
● Toate speciile ce nu sunt menționate în anexa nr. 4
ARTIODACTYLA
Bovidae
● Rupicapra rupicapra
PĂSĂRI
Phalacrocoracidae
● Phalacrocorax carbo
Ardeidae
● Ardea cinerea
Anatidae
● Anser albifrons
● Anser anser
● Anas penelope
● Anas platyrhynchos
● Anas crecca
● Anas clypeata
● Aythya ferina
● Aythya fuligula
Tetraonidae
● Tetrastes bonasia
● Tetrao urogallus
Phasianidae
● Perdix perdix
● Coturnix coturnix
● Phasianus colchicus
Rallidae
● Gallinula chloropus
● Fulica atra
Charadriidae
● Vanellus vanellus
Scolopacidae
● Lymnocryptes minimus
● Gallinago gallinago
● Scolopax rusticola
Columbidae
● Columba oenas
● Columba palumbus
● Streptopelia decaocto
Corvidae
● Garrulus glandarius
● Pica pica
● Corvus monedula
● Corvus frugilegus
● Corvus corone corone
● Corvus corone cornix
Sturnidae
● Sturnus vulgaris
Turdidae
● Turdus spp.
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
● Rana esculenta
● Rana ridibunda
● Rana temporaria
PEȘTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
● Lampetra fluviatilis
ACIPENSERIFORMES
Acipensaridae
● Toate speciile care nu sunt menționate în anexa nr. IV
SALMONIFORMES
Salmonidae
● Thymallus thymallus
● Hucho hucho
Cyprinidae
● Barbus spp.
PERCIFORMES
Percidae
● Zingel zingel
CLUPEIFORMES
Clupeidae
● Alosa spp.
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
Helicidae
● Helix pomatia
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
● Hirudo medicinalis
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
● Astacus astacus
b) PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
● Cladonia L. subgemus Cladina (Nyl.) Vain.
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
● Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr.
Sphagnaceae
● Sphagnum L. spp. (excepție Sphagnum pylasii Brid.)
PTERIDOPHYTA
● Lycopodium spp.
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
● Galanthus nivalis L.
Compositae
● Arnica montană L.
Gentianaceae
● Gentiana lutea L.
Lilliaceae
● Ruscus aculeatus L.
Scrophulariaceae
● Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.
Anexa 6 METODE ȘI MIJLOACE DE CAPTURA ȘI UCIDERE ȘI MODALITĂȚI DE DEPLASARE INTERZISE ÎN VEDEREA CAPTURĂRII SAU UCIDERII
a) Mijloace neselective:
MAMIFERE
● Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;
● Magnetofoane, dispozitive electrice și electronice capabile să le ucida sau să le ameteasca;
● Surse luminoase artificiale;
● Oglinzi și alte mijloace ce pot cauza orbirea;
● Mijloace de luminare a tintelor;
● Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conțin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
● Explozivi;
● Fileuri/navoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Arbalete;
● Otravuri și momeli otravite sau care conțin anestezice;
● Gazare sau afumare;
● Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conține mai mult de doua cartuse.
PEȘTI
● Otrăviri;
● Explozivi;
● Curent electric.
PĂSĂRI
● Plase
● Capcane
b) Modalități de deplasare:
● Pe cale aeriană;
● Vehicule acvatice sau terestre cu motor în funcțiune.
Anexa 7 CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificarii ca situri de importanța comunitara și pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel național a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 și pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare și speciile prioritare).
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b) suprafața ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafața totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu național;
c) gradul de conservare a structurilor și funcțiilor tipului de habitat natural în cauza și posibilități de refacere/reconstrucție;
d) evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
a) mărimea și densitatea populatiilor speciilor prezente în aria respectiva, în relație cu populatiile prezente în cadrul întregului teritoriu național;
b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective și pentru posibilitățile de restaurare;
c) gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relație cu distribuția naturala a speciilor;
d) evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naționale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanța comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzut în anexa nr. 3.
D. Aceasta lista va conține siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare și speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conținute la punctele A și B de mai sus.
Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele naționale.
1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conțin tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanța comunitara.
2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuția acestora pentru menținerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 și/sau având legătură cu Natura 2000, va ține seama de următoarele criterii:
a) valoarea relativă a sitului la nivel național;
b) poziția geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 și acolo unde acesta aparține unui ecosistem situat pe ambele părți ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
c) suprafața totală a sitului;
d) numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) și de specii (anexele nr. 3 și 4) prezente în situl respectiv;
e) valoarea ecologica globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.
-------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.