Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 6/2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 , în ansamblu, și ale art. 40 pct. 4 , 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

prezumat în vigoare

Data actului
15 ianuarie 2026
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 12.199 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră în Dosarul nr. 2.193/89/2020 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 778D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 848 din 12 decembrie 2019 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Sentința civilă nr. 257 din 25 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.193/89/2020, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile

art. 1 alin. (4)

din Legea fundamentală, prin imixtiunea Guvernului în competența legislativă a Parlamentului, și ale

art. 1 alin. (5) din Constituție , deoarece polițistul pensionar nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.

6.

Autorul excepției de neconstituționalitate mai susține că prevederile

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

prin care se modifică o lege organică sunt contrare prevederilor

art. 1 alin. (4) din Constituție , precum și ale

art. 73 alin. (3) lit. p)

privind reglementarea numai prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, care reprezintă un ansamblu de acțiuni, decizii și măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condițiilor de viață ale populației.

7.

Tribunalul Vaslui - Secția civilă apreciază, în esență, că prevederile criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015.

12.

Analizând motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică dispozițiile

art. 40 pct. 4 ,

5

și

6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , dispoziții care modifică

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Curtea observă că alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015 , cu modificările și completările ulterioare, autorul excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care, prin dispozițiile

art. 40

- disociabile în sine de celelalte prevederi ale ordonanței de urgență - modifică prevederile

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015 .

13.

Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile

art. 40 , în ansamblu, cât și cele ale

art. 40 pct. 4 ,

5

și

6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Dispozițiile criticate modifică și completează

Legea nr. 223/2015

și instituie reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei militare de stat în raport cu baza de calcul.

14.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (4)

privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale,

art. 1 alin. (5)

privind obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor și în

art. 73 alin. (3) lit. p)

privind reglementarea numai prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile criticate, analizate prin raportare la aceleași prevederi constituționale precum cele invocate în cauza de față, s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019,

Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, sau

Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020.

16.

Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale

Legii nr. 223/2015

prin dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea a reținut, la paragraful 17 din

Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019 , precitată, că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de

art. 115 alin. (1) din Constituție , în care se arată că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție . În același context, Curtea a statuat că ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative.

17.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea

art. 1 alin. (4)

și a

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție

prin adoptarea de către Guvern a

Ordonanței de urgență nr. 57/2015 , Curtea a constatat, prin

Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019 , paragraful 18, că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul

art. 115 alin. (1 )-( 3) din Constituție , iar, pe de altă parte, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul

art. 115 alin. (4 )-( 6)

din Legea fundamentală. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de

art. 115 alin. (4 )-( 6) , care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție , potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată.

18.

Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă și la invocarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , prin

Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019 , paragraful 20, Curtea a reținut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică este neîntemeiată.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Aurelian Silitră în Dosarul nr. 2.193/89/2020 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 40 , în ansamblu, și ale

art. 40 pct. 4 ,

5

și

6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vaslui - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.