Decizia nr. 848/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Atilla

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Vasile Andrieș în Dosarul nr. 2.063/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.389D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Ministerul Apărării Naționale a transmis, la dosar, note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 28 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.063/105/2018, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Vasile Andrieș într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii de pensie.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, încălcarea

art. 115 alin. (4) din Constituție , prin nemotivarea în cuprinsul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

a urgenței reglementării, și a

art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală , prin imixtiunea Guvernului în competența legislativă a Parlamentului. Autorul consideră că prevederile

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

prin care se modifică o lege organică sunt contrare

prevederilor

art. 1 alin. (4) din Constituție , precum și

art. 73 alin. (3) lit. p)

privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, care reprezintă un ansamblu de acțiuni, decizii și măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condițiilor de viață ale populației.

7.

Autorul mai susține nerespectarea

art. 115 alin. (6) din Constituție , fiind încălcat dreptul fundamental la pensie, prevăzut de

art. 47 alin. (2) din Constituție , prin reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 80% la 65% și limitarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul pentru o vechime mai mare de 25 de ani. Consideră că modificările aduse

art. 28-30 din Legea nr. 223/2015

prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

cuprind norme dezavantajoase față de vechea lege a pensiilor militare de stat

(Legea nr. 164/2001 ) care stabilea o limită de 100% din baza de calcul. Prin neincluderea primelor sunt excluși abuziv militarii din categoria beneficiarilor de pensii militare.

8.

Autorul consideră, de asemenea, că se încalcă principiul egalității în drepturi, prin crearea unor discriminări evidente între pensionarii militari și alte categorii de pensionari la stabilirea bazei de calcul, cuantumului și limitei maxime a pensiilor militare de stat.

9.

În fine, autorul excepției susține că se încalcă și dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Constituție

în componenta referitoare la previzibilitatea legii, întrucât militarul pensionar (care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii) nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.

10.

Tribunalul Prahova - Secția I civilă consideră că nu s-ar putea reține încălcarea

art. 16 din Constituție , privind egalitatea în drepturi, prin modificările aduse

art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 , de

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , întrucât aceste modificări vizează o întreagă categorie de pensionari, fără discriminare. Nu se poate concluziona în sensul unei discriminări, comparând situația legală a pensionarilor militari cu cea a altor categorii de pensionari, egalitatea în drepturi având în vedere persoane sau categorii de persoane aflate în aceeași situație juridică. De asemenea, nici încălcarea

art. 47 alin. (2) din Constituție

nu poate fi reținută, dreptul la pensie nefiind afectat prin modificarea textelor de lege care reglementează modul de determinare a bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat și a cuantumului pensiei de serviciu. Garantarea dreptului la pensie nu impune egalitatea condițiilor de pensionare sau a cuantumului pensiilor între diverse categorii de pensionari. În exercitarea atribuției de legiferare, Parlamentul, potrivit

art. 73 din Constituție , și Guvernul, în limitele date și în condițiile

art. 108,

pot determina, pentru persoane din aceeași categorie profesională, condiții de stabilire a pensiei ce se pot modifica în funcție de evoluția economico-socială.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.

Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 30 mai 2017 ,

nr. 443 din 21 iunie 2016

și

nr. 204 din 30 martie 2017 , exprimat în sensul că situația diferită în care se găsesc persoanele în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

13.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Ministerul Apărării Naționale, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin

art. 40 pct. 4,

5

și

6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea observă că, alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor

art. 28 ,

29

și

30 din Legea nr. 223/2015 , cu modificările și completările ulterioare, autorul excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care, prin

art. 40,

modifică prevederile de lege criticate. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile

art. 40,

în ansamblu, cât și cele ale

art. 40 pct. 4,

5

și

6,

în special, dispoziții cuprinse în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Dispozițiile legale ce formează obiectul excepției stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei în raport cu baza de calcul.

16.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din

Constituție: art. 1 alin. (4)

privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale,

art. 1 alin. (5) , potrivit căruia „În România, respectarea

Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie“,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 47 alin. (2)

privind dreptul la pensie,

art. 73 alin. (3) lit. p) , potrivit cărora regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția

socială se reglementează prin lege organică,

art. 115 alin. (4)

și

(6)

privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și limitele acestor ordonanțe.

17.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, și

Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale

Legii nr. 223/2015

prin dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea a reținut că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de

art. 115 alin. (1) din Constituție , în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție . În același context, Curtea a amintit că, prin

Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative. De asemenea, prin

Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reținut că prin ordonanțe Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“.

18.

Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea

art. 1 alin. (4)

și

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție

prin adoptarea de către Guvern a

Ordonanței de urgență nr. 57/2015 , Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanțe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite aceste ordonanțe, în temeiul

art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție , iar, pe de altă parte, ordonanțe de urgență, numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în temeiul

art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală . Cât privește ordonanțele de urgență,

Legea fundamentală

prevede condiții diferite, reglementate de

art. 115 alin. (4)-(6) , care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea

art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție , potrivit căruia protecția socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată.

19.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la dispozițiile

art. 115 alin. (4) din Constituție , din perspectiva lipsei situației extraordinare care a determinat emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea a reținut că în nota de fundamentare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

modificările aduse

Legii nr. 223/2015

au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a

Legii nr. 223/2015 , este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor

art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit

art. 115 alin. (4) din Constituție , destinată prevenirii acestor rezultate contrare

Legii fundamentale . Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale antereferite.

20.

Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă și invocarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea a reținut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică este neîntemeiată, în același sens pronunțându-se și prin

Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019.

21.

Cât privește pretinsul tratament discriminatoriu generat de modificările legislative criticate, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate și prin

Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. De altfel,

Legea nr. 223/2015

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit

art. 123

din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

au intervenit anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 223/2015 , astfel încât această din urmă lege nu își produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.

22.

Totodată, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii. Astfel, cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, precum și în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea a reținut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situații identice, aceștia fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor

art. 16 din Constituție .

23.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 16 din Constituție

prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea a subliniat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de

art. 47 alin. (2) din Constituție , și care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Art. 30 din Legea nr. 223/2015

prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului.

24.

În raport cu aceste considerente, Curtea a reținut că dispozițiile art.

30 din Legea nr. 223/2015 , care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu, nu contravin dispozițiilor din

Legea fundamentală

invocate (a se vedea în același sens și

Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019).

25.

Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, prin

Decizia nr. 349 din 22 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu afectează drepturi fundamentale.

26.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

27.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Andrieș în Dosarul nr. 2.063/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constată că prevederile

art. 40 , în ansamblu, și ale

art. 40 pct. 4 ,

5

și

6, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.