Decizia nr. 5/2026
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII , în ansamblul său, și ale art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
prezumat în vigoare
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Ioana Marilena Chiorean
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Aurelian Păduraru în Dosarul nr. 2.949/121/2019* al Tribunalului Galați și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 706D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023 , paragrafele 109-111 și 114-116.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Decizia civilă nr. 2 din 11 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 71/44/2021, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale - admițând recursul împotriva Sentinței civile nr. 1.016 din 24 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 2.949/121/2019*, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale - a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurelian Păduraru într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că la adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
nu au fost respectate prevederile
art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât nu a existat o situație extraordinară care să justifice emiterea acesteia, iar Guvernul nu a respectat exigența constituțională de a motiva urgența adoptării acestui act normativ.
6.
De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu între pensiile militare aflate în plată anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017
și cele care au fost stabilite sau acordate ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. VII pct. 3 din aceeași ordonanță de urgență, deoarece aceste norme legale plafonează cuantumul pensiei militare de stat în sensul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
7.
În final, autorul excepției susține că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
limitează și orice efect bănesc al decorației primite, „Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 ani de activitate“, ceea ce contravine dispozițiilor
art. 44 alin. (1)
privind dreptul de proprietate privată și ale
art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție , precum și ale
art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol
adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
8.
Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în esență, că prevederile criticate îndeplinesc condițiile de previzibilitate și claritate, iar chestiunea în discuție vizează, mai degrabă, o problemă de interpretare și aplicare a legii.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, având următorul conținut:
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)
3.
Articolul 60
se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 60
La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
13.
Întrucât, în cauză, autorul excepției formulează atât critici de neconstituționalitate intrinsecă, vizând strict prevederile
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , cât și critici de neconstituționalitate extrinsecă ale
art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , disociabile în sine de celelalte prevederi ale acestui act normativ, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile
art. VII , în ansamblul său, și ale
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 .
14.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în fața legii,
art. 44 alin. (1)
privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează - în temeiul
art. 20 din Constituție
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului - și prin prisma exigențelor
art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol
adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale -,
art. 47
privind nivelul de trai și dreptul la pensie,
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,
art. 115 alin. (4)
privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și în
art. 135 alin. (2) lit. b)
privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile criticate analizate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale ca cele invocate în cauza de față, s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, sau
Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024.
16.
Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea
art. 115 alin. (4) din Constituție , prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , precitată, paragraful 59, Curtea, invocând jurisprudența sa, a reținut, în esență, că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
a fost adoptată cu respectarea prevederilor
art. 115 alin. (4) din Constituție . În acest sens, a arătat că în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.
17.
Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, Curtea a reținut, la paragraful 61 al
Deciziei nr. 844 din 14 decembrie 2021 , că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca fiind relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor
art. 16 din Constituție
(în același sens este și
Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24).
18.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor
art. 44 din Constituție , astfel cum acestea se interpretează - în temeiul
art. 20 din Constituție
- și prin prisma exigențelor art. 1 privind proprietatea din primul Protocol adițional la Convenție, prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , paragraful 62, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei,
art. 1
privind dreptul la respectarea bunurilor din
Primul Protocol
adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin
Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau
Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituțională a statuat următoarele: cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. În aceste condiții, Curtea a constatat că nu se încalcă dispozițiile
art. 44 din Constituție
privind dreptul de proprietate privată.
19.
Referitor la încălcarea dispozițiilor
art. 47 alin. (2) din Constituție , Curtea reține că, prin
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , paragraful 63, a constatat că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispozițiile
art. 47 alin. (2) din Constituție , potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.
20.
Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al
Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, că
art. 47 alin. (2) din Constituție , deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum Curtea a statuat prin
Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
21.
Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea a reținut că invocarea dispozițiilor
art. 53 din Constituție
nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
22.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
23.
Cu privire la invocarea dispozițiilor
art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție
privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, Curtea reține că aceste texte constituționale nu au incidență în cauza de față, referitoare la norme privind stabilirea pensiei militare de stat.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelian Păduraru în Dosarul nr. 2.949/121/2019* al Tribunalului Galați și constată că dispozițiile
art. VII , în ansamblul său, și ale
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.