Decizia nr. 8/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „ art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, respectiv prin

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în ceea ce privește plafonarea cuantumului pensiilor militare de stat“, excepție ridicată de Lucian Daniel Oprean în Dosarul nr. 4.687/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.750D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în raport cu data pensionării, pot apărea situații juridice distincte, care justifică un tratament juridic diferit, ceea ce nu încalcă dispozițiile

art. 16 din Constituție

privind egalitatea în drepturi. De asemenea, nu sunt încălcate dispozițiile

art. 53 din Constituție , având în vedere că legiuitorul este liber să stabilească condițiile și criteriile pe baza cărora se stabilesc pensiile și cuantumul acestora, conform

art. 47 alin. (2) din Constituție . Totodată, ordonanțele de urgență sunt adoptate de Guvern în temeiul

art. 115 alin. (4) din Constituție , care nu impune existența unei legi speciale de abilitare, condiție stabilită de

art. 115 alin. (1) din Constituție

doar pentru ordonanțele simple ale Guvernului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.687/117/2018, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, respectiv prin

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea un or măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în ceea ce privește plafonarea cuantumului pensiilor militare de stat. Excepția a fost ridicată de Lucian Daniel Oprean într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că plafonarea pensiilor militare, prin modificarea adusă

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , încalcă prevederile

art. 115 alin. (1),

(2) și (4) din Constituție . Astfel,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

a fost adoptată fără să existe o lege de abilitare a Guvernului pentru a modifica Legea nr. 223/2015, iar, în acest sens, arată că domeniul pensiilor militare de stat nu se regăsește la

art. 1 din Legea nr. 161/2017

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, care prevede domeniile vizate de această lege, cu privire la care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe. Totodată, sunt invocate prevederile

art. 66 alin. (1) din Constituție

și se susține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, respectiv în perioada dintre sesiunile parlamentare, fără ca Guvernul să fie abilitat să emită ordonanțe în domeniul pensiilor militare de stat. Se arată că, ulterior promovării acțiunii în speța dedusă judecății,

art. 60 din Legea nr. 223/2015

a fost din nou modificat, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care, de asemenea, nu a respectat dispozițiile

art. 115 alin. (1)-(2) și (4) din Constituție , în condițiile în care singura lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în anul 2018 a fost

Legea nr. 183/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 18 iulie 2018, care viza: perioada cuprinsă între data „intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2018, și până la data de 31 august 2018“. Însă pentru perioada cuprinsă între încheierea celei de-a doua sesiuni parlamentare a anului 2018 și începutul primei sesiuni parlamentare a anului 2019 a existat un proiect de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, care însă nu a intrat în vigoare. Mai mult, acest proiect de lege nu cuprinde nici el domeniul pensiilor militare. În concluzie, întrucât ordonanțele de urgență care au modificat prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015

nu au fost adoptate în baza unei legi speciale de abilitare a Guvernului, așa cum prevede art. 115 din Constituție, dispozițiile referitoare la plafonarea pensiei sale sunt neconstituționale, astfel că în mod nelegal au fost aplicate la calcularea pensiei la data trecerii în rezervă a autorului excepției.

7.

De asemenea, se arată că dispozițiile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 , astfel cum au fost modificate și completate, sunt discriminatorii, încălcând

art. 16 alin. (1) din Constituție

și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1.733 din 16 mai 2014. Ca urmare a intrării în vigoare la data de 15 septembrie 2017 a prevederilor

articolului VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 ,

art. 60 din Legea nr. 223/2015

a fost modificat în sensul că „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. Ulterior, prin dispozițiile

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , modificarea adusă prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

a fost menținută, textul

art. 60 din Legea nr. 223/2015

fiind completat. Se susține că dispozițiile mai sus indicate instituie o discriminare, în contextul în care toate sistemele de pensii de serviciu și speciale se raportează în mod exclusiv și imperativ la o medie a salariilor brute realizate, aplicându-se un plafon, nu mai mult de 100%. Prin urmare, niciun sistem de referință nu operează cu plafon raportat la salariul net, cum este în situația dedusă judecății.

8.

Autorul mai susține că există o diferență de tratament între persoanele care au aceeași vechime și care au făcut aceleași demersuri, dar care au primit soluții diferite, contrar principiului egalității, prevăzut de

art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 . Astfel, la calculul pensiei se ajunge să nu se mai ia în considerare anumite sporuri prevăzute expres de lege, ceea ce echivalează și cu încălcarea principiului recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special, în sensul că nu se mai face nicio diferențiere între cadre militare care au vechime diferită în serviciul patriei. Ca efect al dispozițiilor criticate se ajunge ca un militar care, în raport cu vechimea în funcție și cu sporurile ce i se cuvin conform legii, depășește media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul folosită la stabilirea pensiei să beneficieze de același cuantum al pensiei ca un alt militar care are o vechime mai mică în funcție și care nu beneficiază de aceste drepturi. În aceste condiții, este evident că această plafonare este contrară principiului egalității în drepturi și determină o restrângere a aplicării unor drepturi contributive câștigate anterior.

9.

În același timp, rezultă că pensia netă a militarilor care au depus cerere de pensionare înainte de data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017

este mult mai mare, fiind egală cu media salariilor brute, deși aceștia sunt în aceeași situație juridică, respectiv aceleași condiții de muncă, cu cei care au depus cererile de pensionare după data intrării în vigoare a ordonanței, în ambele situații cererile fiind soluționate ulterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , modul de calcul al pensiei fiind diferit. Prin urmare, este mai mult decât evidentă situația discriminatorie creată, prin plafonarea pensiilor, între persoanele care au trecut în rezervă cu drept de pensie până la intrarea în vigoare a acestei modificări a

Legii nr. 223/2015

și cele care au trecut în rezervă cu drept de pensie ulterior, în contextul în care cererile ambelor categorii de persoane au fost soluționate concomitent. Astfel, simpla trecere a timpului nu poate reprezenta o justificare legitimă a unei intervenții legislative de o asemenea amploare, care creează situații juridice diferite de la o zi la alta.

10.

Invocând considerente reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa privind principiul egalității, se susține că, în situația de față, dispozițiile legale criticate nu respectă principiul egalității în drepturi, în cazul în care deși două persoane au făcut aceleași demersuri, soluțiile lor diferă considerabil prin prisma datei la care cererile de pensionare ale acestora au fost înregistrate, cu toate că ambele cereri au fost soluționate ulterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 , precum și în cazul în care nu există nicio diferențiere între cadre militare care au vechime diferită în serviciul patriei.

11.

Nu în ultimul rând,

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , așa cum a fost modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 (art. VII pct. 3) , creează o discriminare nepermisă a pensionarilor militari atât față de pensionarii civili, cât și față de alte categorii de pensionari ale căror pensii nu au fost plafonate sau, chiar dacă au fost plafonate, nu au fost afectate sporurile acordate. Așadar, intervenția legiuitorului prin plafonarea pensiilor militare la media salariilor nete, prin modificările aduse

art. 60 din Legea nr. 223/2015 , a reprezentat o discriminare, neputând fi justificată în mod obiectiv.

12.

De asemenea, se susține încălcarea principiului previzibilității legii și al securității raporturilor juridice, deoarece modificările legislative periodice, adoptate printr-o succesiune de ordonanțe de urgență, fără ca Guvernul să fie abilitat în acest sens printr-o lege organică, au dus la lipsa de coerență și previzibilitate a normelor legale în materie, acestea fiind complet arbitrare.

13.

Se mai arată că pensia militară de stat, așa cum este în prezent reglementată și având cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate“ în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al protocoalelor adiționale, iar reducerea prin plafonare a acestui drept ar echivala cu o expropriere. În cazul de față, pentru autorul excepției a existat „speranța legitimă“, izvorâtă din lege, că, la momentul trecerii în rezervă cu drept de pensie, statul, a cărui forță a reprezentat-o și la a cărui liniște și ordine de drept a vegheat, îi va asigura o pensie stabilă și corespunzătoare.

14.

Se susține și încălcarea

art. 53 din Constituție , deoarece plafonarea pensiilor militare de stat este vădit discriminatorie și îngrădește exercițiul unor drepturi pecuniare recunoscute prin lege (cu titlu de exemplu:

art. 29

și

108 din Legea nr. 223/2015 ,

art. 12 din Legea nr. 573/2004

privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri, funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, și preoți militari și

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare). În situația de față, statul nu a probat că, prin plafonarea pensiilor cadrelor militare la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei și neaplicarea sporurilor la care autorul era îndreptățit, ar exista vreunul din cazurile prevăzute în

art. 53 alin. (1) din Constituție . Este adevărat că în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că se acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor“, însă această marjă este limitată de obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel al societății, condiție care nu este respectată în cazul de față.

15.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul social, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de calcul al pensiilor personalului militar.

16.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

17.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

18.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Se observă că prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015

au fost modificate și prin

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, având următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“

20.

Totodată, având în vedere că autorul excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra dispozițiilor

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și ale

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , Curtea urmează a reține ca obiect al excepției și aceste prevederi legale.

21.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 16

privind egalitatea în drepturi a cetățenilor,

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,

art. 66

privind sesiunile în care lucrează Camera Deputaților și Senatul și

art. 115 alin. (1),

(2) și (4) privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate prevederile

Declarației Universale a Drepturilor Omului , ale P actului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale

și ale

Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice.

22.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin

Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispozițiile

art. 47 alin. (2) din Constituție , potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

23.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, sunt relevante cele reținute prin

Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 18 noiembrie 2020).

24.

Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionarii din sistemul public, Curtea a reținut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor

art. 16 din Constituție

(în același sens sunt și

Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și

Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019).

25.

Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor

art. 44 din Constituție , Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei,

articolul 1 din Primul Protocol

adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin

Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau

Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiții, nu se încalcă dispozițiile

art. 44 din Constituție

privind dreptul de proprietate privată.

26.

În acest context, Curtea reține că cele enunțate mai sus răspund și criticilor de neconstituționalitate raportate în prezenta cauză la dispozițiile din actele juridice internaționale invocate prin prisma

art. 20 din Constituție .

27.

Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea reține că invocarea dispozițiilor

art. 53 din Constituție

nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

28.

În continuare, analizând susținerile potrivit cărora adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017

s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 115 alin. (4),

Curtea constată că, prin

Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, și

Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020 , precitată).

29.

De asemenea, raportat la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114//2018 , în ceea ce privește susținerile potrivit cărora la momentul adoptării actelor normative menționate nu exista o lege specială de abilitare a Guvernului, Curtea reține că, potrivit

art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție , Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea în acest sens,

Decizia nr. 98 din 23 mai 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000). Cum în prezenta cauză este vorba despre ordonanțe de urgență ale Guvernului, și nu de ordonanțe simple, nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată și, prin urmare,

art. 115 alin. (1) și (2)

și

art. 66 din Constituție

nu sunt încălcate.

30.

Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în deciziile anterior evocate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

31.

Distinct, Curtea subliniază că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate excedează controlului de constituționalitate, soluționarea acestora fiind de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei ad quo.

32.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Daniel Oprean în Dosarul nr. 4.687/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, ale

art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017

privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și ale

art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.