Decizia nr. 717/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Gabriela-Lenuța Dimitriu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, excepție ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 176/44/2021/a4 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.033D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției invocate ca fiind inadmisibilă, având în vedere lipsa motivării acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 176/44/2021/a4, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru privind o cerere de recuzare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că actul normativ contestat este afectat de un viciu de neconstituționalitate „în măsura în care exclude, excedă posibilitatea oricărei sancțiuni pentru neindicarea temeiului de drept, în baza căruia se stabilește și se solicită taxa judiciară de timbru“. Autoarea excepției consideră că legea este constituțională doar în măsura în care nu excedă și nu exclude posibilitatea oricărei sancțiuni pentru neindicarea temeiului de drept în baza căruia se stabilește și se solicită taxa judiciară de timbru. Totodată,
este considerată neconstituțională în măsura în care se încalcă drepturi și principii fundamentale prevăzute de
art. 1 ,
15 ,
16 ,
20 ,
21 ,
24 ,
53
și
148 din Constituție .
6.
Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este nefondată, având în vedere că textele constituționale au fost invocate de către autoarea excepției doar în mod formal.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât din motivare nu rezultă în concret relația de contrarietate dintre prevederile legii criticate și dispozițiile constituționale invocate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, în ansamblul său. Curtea reține că
a fost abrogată prin
art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Însă prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referindu-se la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională a reținut că poate exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor aplicabile cauzei care nu mai sunt în vigoare, dacă efectele lor juridice continuă să se producă și după ieșirea din vigoare a acestora. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»“. În prezenta cauză, Curtea observă că, potrivit
art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , „Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor“. Din examinarea actelor din dosar, Curtea constată că acțiunea introductivă de instanță a fost formulată anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență anterior menționate, fiind astfel aplicabile prevederile
criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate.
12.
Autoarea excepției consideră că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale ale
art. 1
privind statul român, ale
art. 15
referitoare la universalitate, ale
art. 16
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 20
referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
art. 21
privind accesul liber la justiție, ale
art. 24
referitoare la dreptul la apărare, ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 148
privind integrarea în Uniunea Europeană.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea invocă o pretinsă neconstituționalitate a legii privind taxele judiciare de timbru, în măsura în care actul normativ exclude sancționarea neindicării temeiului de drept și permite o aplicare arbitrară a legii.
14.
Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, exemplu fiind
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, o excepție de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente esențiale: textul de lege criticat, textul constituțional pretins încălcat și motivarea raportului de contrarietate dintre acestea, adică explicarea modului în care norma legală ar contravine
Constituției . În lipsa acestui al treilea element, excepția este inadmisibilă, întrucât simpla enumerare a unor dispoziții fundamentale nu echivalează cu formularea unei critici de neconstituționalitate. De asemenea, prin
Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, Curtea a reținut că o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când autorul acesteia se mărginește la a invoca o prevedere constituțională și o afirmație cu caracter absolut generic, fără a arăta în mod concret în ce constă pretinsa încălcare.
15.
Raportat la aceste principii, Curtea constată că autoarea prezentei excepții, deși indică dispozițiile constituționale pretins încălcate, nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se limitează la a susține că
ar fi afectată de un viciu de neconstituționalitate, întrucât nu prevede o sancțiune pentru neindicarea temeiului de drept în baza căruia se stabilește și se solicită taxa judiciară de timbru, ceea ce ar putea permite interpretarea arbitrară și abuzivă a legii de către instanțele de judecată.
16.
Or, o asemenea motivare, de natură pur formală și generală, nu evidențiază în mod concret existența unei contradicții între norma legală contestată și textele constituționale invocate. Potrivit
art. 10 alin. (2)
și
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, instanța de contencios constituțional neputându-se substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
art. 146 din Constituție
(a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011).
17.
De asemenea, Curtea constată că susținerile autoarei vizează, în realitate, modul de aplicare a legii de către instanțele judecătorești, și nu conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate. Prin urmare, aceste argumente nu pot fi primite de Curte, întrucât modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate, precum și soluțiile pronunțate de instanța de judecată, care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii autoarei excepției, nu pot constitui motive de neconstituționalitate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate al Curții Constituționale, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. Așa fiind, conform dispozițiilor
art. 126 alin. (1) din Constituție
și
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excepția invocată este inadmisibilă.
18.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 176/44/2021/a4 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Gabriela-Lenuța Dimitriu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.