Decizia nr. 182/2000

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 55/1999

privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din București în dosarele nr. 6.843/1999 și nr. 6.845/1999 ale Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal Agenția pentru Valorificarea Activelor Bancare este reprezentată de avocatul Mihai Constantinescu. Lipsesc autorul excepției, Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din București, și Banca Comercială Română - S.A., față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 140C/2000 și nr. 137C/2000, având în vedere ca părțile sunt aceleași, iar obiectul excepției de neconstituționalitate este identic. Reprezentantul părții prezente este de acord cu conexarea, întrucât toate aceste cauze au aceleași părți și același obiect. Reprezentantul Ministerului Public este de acord, de asemenea, cu măsura conexarii pentru aceleași considerente. Fața de aceste sustineri, pentru o mai buna soluționare a cauzelor, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 140C/2000 la Dosarul nr. 137C/2000.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Agenției pentru Valorificarea Activelor Bancare, considerând ca excepția ridicată în cauza de fața constituie o reiterare, atât ca forma cat și ca fond, a excepțiilor de neconstituționalitate soluționate prin deciziile Curții Constituționale nr. 126 din 4 iulie 2000 și nr. 155 din 19 septembrie 2000, solicita respingerea excepției ca fiind inadmisibila.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierile din 11 ianuarie 2000, pronunțate în dosarele nr. 6.843/1999 și nr. 6.845/1999, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 55/1999

privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante, preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din București într-un proces civil având ca obiect opoziția la executare, formulată de autorul excepției în contradictoriu cu BANCOREX - S.A. din București, în ale carei drepturi s-a subrogat Agenția de Valorificare a Activelor Bancare.

În motivarea excepțiilor autorul acestora susține ca

Ordonanța Guvernului nr. 55/1999 , în întregul ei, și în mod special dispozițiile art. 4, 5, 8, art. 9 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) și (2), precum și ale art. 40 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2), referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 21, privind accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1), care consacra dreptul la apărare, și ale art. 125, referitoare la înfăptuirea justiției, deoarece instituie o procedură specială de recuperare a creanțelor bancare neperformante, derogatorie de la dreptul comun.

Tribunalul București - Secția comercială apreciază ca excepția de neconstituționalitate fiind ridicată față de excepția de necompetentă materială și față de cererea de declinare a competentei, formulate de partea adversa, în cauza "sunt îndeplinite condițiile prevăzute la

art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 ", iar pentru ca excepția nu a mai făcut obiectul vreunei decizii anterioare a Curții Constituționale, este îndeplinită și condiția prevăzută la art. 23 alin. (3) din aceeași lege. Cu privire la temeinicia sau netemeinicia excepției instanța nu și-a exprimat opinia. În schimb, a prorogat pronunțarea pe excepția de necompetentă materială până la soluționarea excepției de neconstituționalitate și a dispus suspendarea judecării cauzei.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția ridicată este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 55/1999

privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Astfel cum a fost formulată, excepția de neconstituționalitate se referă în primul rând la ansamblul dispozițiilor ordonanței și în mod special la cele ale art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) și (2) și ale art. 40.

Ulterior sesizării Curții Constituționale actul normativ criticat a fost modificat prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 25/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000, însă modificările operate nu vizează textele legale criticate.

Autorul excepției considera ca actul normativ criticat încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat.";

- Art. 125: "(1) Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

(2) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.

(3) Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege."

Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constata ca

Ordonanța Guvernului nr. 55/1999

a mai fost supusă controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, s-a reținut, în esenta, ca aceasta ordonanța, emisă în baza unei legi de abilitare, și anume

Legea nr. 140/1999 , reglementează o procedură specială pentru realizarea creanțelor bancare neperformante preluate de Agenția de Valorificare a Activelor Bancare și pentru soluționarea litigiilor și cererilor de orice natura în legătură cu aceste creanțe, precum și pentru executarea silită. Din aceasta perspectiva Curtea a constatat, pe de o parte, ca

Ordonanța Guvernului nr. 55/1999

are în vedere o categorie specială de creanțe, pentru care prevede o procedură executionala specială, și anume creanțele bancare neperformante preluate la datoria publică, iar pe de altă parte, ca exista o strânsă legătură între datoria publică interna și bugetul de stat, ceea ce este de natura sa constituie o justificare suficienta pentru diferența de tratament juridic în ceea ce privește procedura executionala a creanțelor preluate la datoria publică interna. De asemenea, s-a reținut ca, chiar dacă ordonanța criticata cuprinde norme de procedura privind executarea, precum și unele norme de competența care deroga de la dispozițiile Codului de procedura civilă, ca și de la alte dispoziții cuprinse în legi speciale, aceasta nu contravine sub nici un aspect prevederilor constituționale invocate, criticile de neconstituționalitate fiind neintemeiate.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, se impune aceeași soluție și în cauza de fața, astfel ca excepția urmează să fie respinsă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 55/1999

privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna, excepție ridicată de Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din București în dosarele nr. 6.843/1999 și nr. 6.845/1999 ale Tribunalului București - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2000.