Decizia nr. 74/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Mihail Slabu în Dosarul nr. 724/2000 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Textul de lege criticat nu privește stabilirea pensiei de serviciu pentru magistrații militari, ci privește drepturile salariale, iar stabilirea pensiei de serviciu este prevăzută, în egala măsura, atât pentru magistrații civili, cat și pentru magistrații militari, de dispozițiile

art. 103 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată. Se mai precizează ca în speta se ridica o problemă de aplicare a legii, iar nu de control al constituționalității.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 septembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 724/2000, Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Mihail Slabu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție. În opinia autorului excepției caracterul discriminatoriu al textului de lege criticat rezultă din faptul că nu se prevede luarea în calcul, la stabilirea cuantumului pensiei, a tuturor drepturilor salariale ale magistraților militari în cazul celor pensionați anterior intrării în vigoare a legii, ci numai pentru cei pensionați după această dată. În acest sens se menționează că "neconstituționalitatea textelor invocate rezultă nu din ceea ce se prevede, ci din ceea ce se omite".

Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, considera ca textele de lege criticate nu încalcă principiul constituțional înscris în art. 16 alin. (1), deoarece stabilirea și actualizarea pensiilor magistraților se fac în condițiile prevăzute la

art. 103 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, avându-se în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 89 din 1 iunie 1999.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât în speta nu se pune problema neconstitutionalitatii textului de lege criticat, ci problema aplicării corecte a acestuia. Se mai arata ca autorul excepției s-a pensionat după data intrării în vigoare a

Legii nr. 138/1999

și, ca urmare, cuantumul pensiei sale trebuie calculat pe baza drepturilor salariale prevăzute de această lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999), dispoziții care prevăd: "Magistrații și personalul auxiliar de specialitate, cadre militare în activitate din structurile autorității judecătorești, beneficiază de drepturile reglementate în legislația aplicabilă personalului autorității judecătorești.

Pentru calitatea de cadru militar în activitate beneficiază de:

a) solda de grad și gradatiile calculate la aceasta, potrivit legislației aplicabile cadrelor militare în activitate;

b) premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului militar, mai puțin cele care au corespondent în legislația aplicabilă organelor autorității judecătorești, stabilite prin hotărâre a Guvernului."

Autorul excepției susține neconstituționalitatea acestor dispoziții prin raportarea lor la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca textele de lege criticate ca, de altfel,

Legea nr. 138/1999

în întregul său nu reglementează dreptul la pensie, ci salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, inclusiv cele ale magistraților militari, iar sub acest aspect nu prevăd tratament diferențiat pentru categoriile de personal aflate în situații identice. Cu toate acestea, dispozițiile legale criticate sunt aplicabile și determinante în soluționarea cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale constituie baza de calcul la stabilirea cuantumului pensiei. Acordarea pensiei de serviciu pentru toate categoriile de magistrați este reglementată prin

art. 103 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997. Alin. 1 al

art. 103 din Legea nr. 92/1992 , modificat prin

art. I din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 5 iulie 2000), prevede că "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din câștigul salarial net lunar rezultat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, sporul pentru stabilitate, precum și din alte sporuri și indemnizații cu caracter permanent avute la data pensionării, din care s-au dedus sumele prevăzute de reglementările privind impozitul pe salarii".

Cu privire la magistrații pensionați anterior datei intrării în vigoare a acestor reglementări legale

art. II alin. 1 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/2000

prevede că "Pensiile de serviciu ale magistraților pensionați se vor recalcula potrivit art. I". În același sens, cu referire la actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților în temeiul dispozițiilor

art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicată, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 89 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 6 iulie 1999, a stabilit ca aceste dispoziții legale sunt neconstituționale în măsura în care nu asigura actualizarea pensiilor tuturor magistraților, indiferent de data pensionării lor.

Prin urmare, rezultă ca în cauza nu se ridica o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a dispozițiilor legale, aspect care intră în competența instanțelor judecătorești, întrucât, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , republicată, "[...] Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".

Pentru considerentele expuse excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 11 alin. 1 și 2 din anexa nr. 7 la

Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Mihail Slabu în Dosarul nr. 724/2000 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2001.