Decizia nr. 97/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Cristina Radu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurelia Nestor în Dosarul nr. 2.043/2000 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal se constata lipsa autorului excepției și a părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând ca dispozițiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, referitoare la punerea în mișcare a acțiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 22 din Constituție, deoarece nu sunt incalcate nici principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și nici dreptul la viața și la integritate fizica și psihică ale inculpatei, autor al excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 2.043/2000, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurelia Nestor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca art. 279 din Codul de procedură penală, reglementand punerea în mișcare a acțiunii penale numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o asemenea plângere, "intră în contradictie flagrantă cu art. 16 din Constituție ce statuează egalitatea cetățenilor în fața legii, acordând anumitor persoane pretins vătămate privilegiul de a dispune asupra punerii/nepunerii în mișcare a acțiunii penale, și cu art. 22 din Legea fundamentală". Se mai arata ca dispozițiile legale criticate permit "abuzul de drept", întrucât se creează cadrul ca "ori de câte ori o persoană ce se considera lezata de informațiile transmise prin mijloace de comunicare în masa sa introducă o plângere prealabilă prin care se pune automat în mișcare acțiunea penală, deci un cetățean are posibilitatea de a face ca un altul sa devină parte în procesul penal, sa dobândească calitatea de inculpat ori de câte ori dorește, prin simpla introducere a unei plângeri prealabile". În opinia autorului excepției "drepturile procesuale ale <<victimei>> sunt mult mai largi decât ale făptuitorului sau presupusului făptuitor", iar prezumția de nevinovatie este afectată "pentru că nu se poate refuza punerea în mișcare a acțiunii penale chiar dacă nu exista temeiuri sau probe de vinovăție".

Judecătoria Sectorului 3 București, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât dispoziția legală criticata "sub aspectul dreptului procesual penal reprezintă un mod special de sesizare a organelor judiciare, și cum lipsa ei împiedica punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale pentru infracțiunea dedusă judecații, aceasta ar aduce atingere dreptului însuși de petiționare, prevăzut de Constituție".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, apreciază ca dispozițiile art. 279 din Codul de procedură penală sunt constituționale. În motivare se arata ca art. 16 din Constituție prevede egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, iar în același timp, conform art. 21 din Constituție, "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime". În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 22 alin. (1) din Constituție se arata ca "dreptul la integritate psihică nu este încălcat atâta timp cat inculpatul beneficiază de toate garanțiile unui proces echitabil".

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 din Codul de procedură penală este nefondata, întrucât aceste dispoziții nu încalcă dreptul la viața, la integritate fizica și la integritate psihică, prevăzut în art. 22 din Constituție. În motivarea acestei aprecieri se arata ca "activitatea procesuala care se desfășoară după punerea în mișcare a acțiunii penale de către organele judiciare competente este cea de drept comun. Prin urmare, are loc fie o cercetare în faza de urmărire penală, fie o cercetare judecătorească. În ambele situații persoana inculpata are la dispoziție suficiente garanții pentru a-și asigura dreptul la apărare, pentru a combate acuzatiile ce i se aduc, inclusiv prin exercitarea căilor de atac". În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în punctul de vedere al Guvernului se arata ca "se da o interpretare eronată principiului egalității în fața legii, în vădită contradictie cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în nenumarate decizii". În acest sens se invoca Decizia nr. 1/1994 a Plenului Curții Constituționale.

Președintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Prin încheierea instanței de judecată Curtea a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară astfel de plângere."

Textele constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate sunt:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viața, precum și dreptul la integritate fizica și psihică ale persoanei sunt garantate."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca asupra alin. 1 al art. 279 din Codul de procedură penală s-a pronunțat prin Decizia nr. 162 din 21 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, statuand în sensul constituționalității acestor dispoziții legale. Cu acel prilej Curtea Constituțională a reținut: "Condiționarea punerii în mișcare a acțiunii penale de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate reprezintă o excepție de la regula generală a oficialitatii procesului penal, înscrisă în art. 2 alin. 2 din Codul de procedură penală." Aceste reglementări sunt de natura procedurala, iar potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Calitatea procesuala de inculpat este definită în art. 23 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală este parte în procesul penal și se numește inculpat". Aceasta calitate de inculpat nu reprezintă o prejudecare a cauzei și nu rastoarna prezumția de nevinovatie prevăzută la art. 23 alin. (8) din Constituție, iar textul de lege criticat "nu contravine nici prevederilor art. 22 alin. (1) din Constituție, referitoare la garantarea dreptului la viața, precum și a dreptului la integritatea fizica și psihică ale persoanei, deoarece în mod evident nu conține dispoziții de natura sa aducă atingere acestor drepturi fundamentale ale omului, obiectul reglementării sale constituindu-l doar procedura de punere în mișcare a acțiunii penale numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere".

De asemenea, prin Decizia nr. 163 din 21 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, și prin deciziile nr. 195 și nr. 197 din 12 octombrie 2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 1 noiembrie 2000, Curtea a soluționat și alte excepții de neconstituționalitate privind art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuand în mod constant ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Soluțiile și considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurelia Nestor în Dosarul nr. 2.043/2000 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2001.