Decizia nr. 166/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 44/1997

privind transporturile rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Kresto Rom" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 860/2000 al Judecătoriei Faget.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Darius Gabriel Brinzea pentru Autoritatea Rutiera Română Timiș, lipsind autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părții prezente solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând ca dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 44/1997

nu contravin art. 114 alin. (2) și (3) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 18 decembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 860/2000, Judecătoria Faget a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 44/1997

privind transporturile rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Kresto Rom" - S.R.L. din Brașov.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 44/1997

privind transporturile rutiere contravin următoarelor prevederi constituționale:

- art. 114 alin. (2), deoarece "Guvernul nu a fost abilitat sa emita ordonanțe în domeniul transporturilor rutiere";

- art. 114 alin. (3), întrucât "ordonanța a fost aprobată după 3 ani de la emitere".

Judecătoria Faget, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, deoarece

Ordonanța Guvernului nr. 44/1997 , emisă în baza

Legii nr. 134/1997

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, "nu a fost supusă Parlamentului spre aprobare până la împlinirea termenului de abilitare conform art. 114 alin. (3) din Constituție, fapt sancționat cu încetarea efectelor acestei ordonanțe".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se invoca dispozițiile

art. 1 lit. h) din Legea nr. 134/1997 , prin care a fost stabilit "domeniul transporturilor" din care fac parte și transporturile rutiere. De asemenea, se arata ca aprobarea ordonanței prin

Legea nr. 105/2000

"la 3 ani" de la emitere vizează o situație de fapt ce tine de desfășurarea procedurii de legiferare, iar nu o problemă de constituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 44 din 28 august 1997

privind transporturile rutiere (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 29 august 1997), aprobată cu modificări prin

Legea nr. 105 din 27 iunie 2000

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 30 iunie 2000).

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 114 alin. (2) și (3) din Constituție, care au următorul conținut: "(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței."

I. Examinând critica de neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor art. 114 alin. (2) din Constituție, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece

Ordonanța Guvernului nr. 44/1997

a fost emisă în temeiul

art. 1 lit. h) din Legea nr. 134 din 23 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997. Potrivit acestui text de lege Guvernul a fost abilitat sa emita ordonanțe, printre altele, și pentru "[...] crearea cadrului juridic necesar aplicării programului de reforma în domeniul transporturilor". În acest scop Guvernul a adoptat mai multe ordonanțe, cum ar fi, spre exemplu,

Ordonanța nr. 19 din 18 august 1997

privind transporturile,

Ordonanța nr. 29 din 22 august 1997

privind Codul aerian,

Ordonanța nr. 42 din 28 august 1997

privind navigația civilă, precum și ordonanța ce face obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Rezultă astfel ca

Ordonanța Guvernului nr. 44/1997

a fost emisă cu îndeplinirea condițiilor impuse de art. 114 alin. (2) din Legea fundamentală.

II. Curtea constata ca este neîntemeiată și susținerea autorului excepției potrivit căreia ordonanța criticata este neconstitutionala, deoarece "a fost aprobată după 3 ani de la emitere". Conform dispozițiilor art. 114 alin. (3) din Constituție ordonanțele se supun aprobării Parlamentului în termenul prevăzut în legea de abilitare, iar potrivit dispozițiilor alin. (5), aprobarea sau respingerea ordonanței se face printr-o lege. Nicaieri nu se prevede însă vreun termen înăuntrul căruia Parlamentul să fie obligat să se pronunțe cu privire la ordonanțele ce i-au fost supuse spre aprobare. Stabilirea datei la care vor fi discutate ordonanțele tine de organizarea interna a Camerelor Parlamentului, iar art. 61 alin. (1) teza întâi din Constituție prevede că "Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 44/1997

privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 105/2000 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Kresto Rom" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 860/2000 al Judecătoriei Faget.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2001.