OUG nr. 104/2001
privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontiera Române
prezumat în vigoare 6 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 81/2002 26 februarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și fu…
Modificat prin 5
- Legea nr. 196/2004 25 mai 2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind …
- OUG nr. 130/2008 14 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind …
- Legea nr. 265/2010 22 decembrie 2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și …
- Legea nr. 314/2013 25 noiembrie 2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind …
- Legea nr. 218/2021 22 iulie 2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și …
Completat prin 1
- Legea nr. 115/2016 27 mai 2016 (prevederi anume) pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind orga…
Stă la baza 5
- Plan din 15 ianuarie 2004 15 ianuarie 2004 privind aprobarea Planului de acțiuni pe anul 2004 al Programului de guvernare
- Anexa din 31 martie 2010 31 martie 2010 (prevederi anume) la Hotărârea Guvernului nr. 278/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 715/2008 …
- HG nr. 340/2012 18 aprilie 2012 (prevederi anume) privind stabilirea unor drepturi bănești pentru personalul participant la operațiunile/act…
- Strategia din 26 mai 2023 26 mai 2023 (prevederi anume) de management integrat al frontierei de stat a României 2023-2027
- Decizia nr. 8/2025 16 iunie 2025 (prevederi anume) referitoare la competența lucrătorilor poliției judiciare din cadrul Direcției Generale An…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României,
Guvernul României adopta prezenta ordonanță de urgență.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:
a) zona de competența - suprafața din teritoriul național constituită din zona de frontieră, suprafața aeroporturilor și a porturilor situate în interiorul tarii, deschise traficului internațional, Dunarea interioară și canalul Sulina situate în afară zonei de frontieră, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și zona contigua și zona economică exclusiva ale României, în care Poliția de Frontiera Română își îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege;
b) polițist de frontieră - funcționarul public cu statut special, inarmat, care poarta, de regula, uniforma și exercită atribuțiile stabilite prin lege în sarcina Poliției de Frontiera Române.
Articolul 2
Poliția de Frontiera Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migratiei ilegale și a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere săvârșite în zona de competența, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunarea interioară și canalul Sulina situate în afară zonei de frontieră, în zona contigua și în zona economică exclusiva, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competența, în condițiile legii.
Articolul 3
Activitatea Poliției de Frontiera Române constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.
În toate acțiunile pe care le desfășoară în zona de competența personalul Poliției de Frontiera Române are obligația sa prevină și sa combata starile de pericol la adresa României, determinate de migratia ilegala și criminalitatea transfrontaliera.
Articolul 4
În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin Poliția de Frontiera Română cooperează cu celelalte instituții ale statului care au atribuții privind asigurarea ordinii de drept și colaborează în acest sens cu cetățenii, în condițiile legii.
Articolul 5
Poliția de Frontiera Română se organizează la nivelul județelor care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, au ca limita frontiera de stat și litoralul Marii Negre. În județele din interiorul tarii, în care funcționează aeroporturi sau porturi deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, Poliția de Frontiera Română se organizează la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunarea interioară, deschisă navigației internaționale, Poliția de Frontiera Română se organizează și la nivelul județelor Brăila și Ialomita.
Capitolul 2 Organizarea Poliției de Frontiera Române
Secțiunea 1 Structura Poliției de Frontiera Române
Articolul 6
Poliția de Frontiera Română are următoarea structura organizatorică:
a) Inspectoratul General al Poliției de Frontiera;
b) direcții teritoriale ale poliției de frontieră;
c) inspectoratele județene ale poliției de frontieră;
d) sectoare ale poliției de frontieră;
e) grupuri de nave ale poliției de frontieră;
f) puncte ale poliției de frontieră;
g) instituții de învățământ pentru pregătirea și specializarea personalului;
h) alte unități.
Secțiunea 2 Inspectoratul General al Poliției de Frontiera
Articolul 7
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera este unitatea centrala a Poliției de Frontiera Române, cu personalitate juridică și competența teritorială pentru întreaga zona de responsabilitate a poliției de frontieră, care exercită conducerea și răspunde de întreaga activitate a poliției de frontieră, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor deosebit de grave circumscrise crimei organizate, migratiei ilegale și criminalitatii transfrontaliere comise în zona de competența teritorială a Poliției de Frontiera, precum și orice alte atribuții date în competența sa prin lege.
Articolul 8
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera este condus de un inspector general, numit prin ordin al ministrului de interne.
Inspectorul general este ajutat de adjuncți, numiți la propunerea sa de către ministrul de interne.
Articolul 9
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera are în structura sa organizatorică direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 10
În cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontiera funcționează Consiliul Consultativ Superior, constituit din inspectorul general, adjunctii acestuia, șefii direcțiilor teritoriale și din structura interna a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera și șefii instituțiilor de învățământ ale poliției de frontieră.
Consiliul Consultativ Superior se întrunește o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub președinția inspectorului general, analizează problemele importante ale activității Poliției de Frontiera Române și adopta recomandări, cu votul majorității membrilor.
Componenta, atribuțiile și funcționarea Consiliului Consultativ Superior se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general.
Articolul 11
În aplicarea legii inspectorul general emite dispoziții obligatorii pentru întregul personal din subordine, la elaborarea cărora poate consulta Consiliul Consultativ Superior al Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.
Secțiunea 3 Structurile teritoriale ale Poliției de Frontiera Română
Articolul 12
La nivel teritorial Poliția de Frontiera Română organizează direcții teritoriale, inspectorate județene, grupuri de nave și sectoare ale poliției de frontieră; în punctele de trecere a frontierei de stat se organizează și funcționează puncte ale poliției de frontieră.
Pentru frontiera cu fiecare stat vecin și la tarmul Marii Negre se organizează și funcționează câte o direcție teritorială a poliției de frontieră.
Pe lângă fiecare direcție teritorială a poliției de frontieră funcționează câte un consiliu consultativ, constituit din șeful direcției, adjunctii acestuia și șefii inspectoratelor județene. Componenta, atribuțiile și funcționarea Consiliului Consultativ se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general al poliției de frontieră.
În județele care au ca limita frontiera de stat sau Dunarea interioară se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate județene ale poliției de frontieră.
La tarmul Marii Negre se organizează pe grupuri de nave și funcționează componenta maritima a Poliției de Frontiera Române, în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontiera Constanta.
În cadrul inspectoratelor județene se organizează și funcționează, la nivel teritorial, sectoare ale poliției de frontieră.
Structurile teritoriale ale poliției de frontieră prevăzute la alin. (2), (4), (5) și (6) sunt conduse de un șef, ajutat de adjuncți.
Șefii direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră sunt numiți și eliberați din funcție de către ministrul de interne la propunerea inspectorului general. Adjunctii sefilor de direcții sunt numiți și eliberați din funcție de către inspectorul general la propunerea sefilor de direcții.
Șefii inspectoratelor județene, șefii grupurilor de nave, șefii de sectoare, precum și adjunctii acestora sunt numiți și eliberați din funcție de inspectorul general la propunerea sefilor direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră.
Șefii inspectoratelor județene sunt numiți în funcție cu avizul consultativ al prefectului.
Șefii punctelor poliției de frontieră sunt numiți și eliberați din funcție de către inspectorul general la propunerea sefilor de direcții sau a șefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare.
Articolul 13
Direcțiile teritoriale ale poliției de frontieră și inspectoratele județene se organizează intern, pe servicii, birouri și compartimente, după caz, prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 14
Inspectoratele județene au la nivel teritorial ca structuri de execuție sectoare și grupuri de nave, după caz, care au competența teritorială limitată.
Locul de dispunere și zona de competența teritorială ale sectorului și grupului de nave, după caz, se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general.
Sectorul și grupul de nave se organizează pe compartimente, ture și echipaje, conform specificului activităților, potrivit dispoziției inspectorului general.
Articolul 15
În localitățile din interiorul tarii, în care funcționează puncte de trecere aeroportuare sau portuare, se organizează și funcționează puncte ale poliției de frontieră.
Zona de competența teritorială a poliției de frontieră în punctele de trecere a frontierei este reprezentată de suprafața aeroportului sau portului, cu platformele, imobilele și instalațiile aferente.
Articolul 16
Pentru prevenirea și combaterea migratiei ilegale și a criminalitatii transfrontaliere, în structurile Poliției de Frontiera Române pot fi înființate și alte unități.
Numărul, competența și structura organizatorică a acestor unități se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Șefii unităților înființate în condițiile alin. (1) și (2) sunt numiți și eliberați din funcție potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Secțiunea 4 Regulamente de organizare și funcționare
Articolul 17
Atribuțiile Inspectoratului General al Poliției de Frontiera și ale unităților teritoriale subordonate se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare.
Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unităților teritoriale, de către inspectorul general.
Capitolul 3 Raporturile dintre Poliția de Frontiera Română și autoritățile administrației publice
Articolul 18
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera cooperează cu autoritățile administrației publice centrale, organele judiciare, celelalte organe și instituții centrale ale statului, precum și cu reprezentanți ai societății civile.
În plan teritorial structurile subordonate Inspectoratului General al Poliției de Frontiera cooperează cu autoritățile administrației publice locale, organele judiciare, celelalte organe și instituții ale statului, cu serviciile descentralizate ale ministerelor, precum și cu reprezentanți ai societății civile.
În vederea deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei, potrivit legii, consiliile județene și consiliile locale ale municipiilor, orașelor sau comunelor solicitante vor consulta Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, vor pune la dispoziție și vor asigura spațiile și condițiile tehnice edilitare necesare în vederea funcționarii lor.
Articolul 19
Șefii unităților teritoriale ale poliției de frontieră prezintă informări anuale în fața consiliilor județene, municipale, orășenești sau comunale, după caz, referitoare la situația operativă la frontiera de stat și la acțiunile întreprinse.
Șefii unităților prevăzute la alin. (1) pot informa, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefectii, președinții consiliilor județene, primării localităților din zona de frontieră sau ai celor care au în raza teritorială aeroporturi sau porturi deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, despre evoluția criminalitatii transfrontaliere și despre alte fenomene antisociale comise în zona de competența.
Articolul 20
Între autoritățile administrației publice locale și unitățile teritoriale ale poliției de frontieră se pot încheia protocoale anuale de cooperare în vederea prevenirii și combaterii faptelor antisociale.
Capitolul 4 Atribuții
Secțiunea 1 Atribuțiile Poliției de Frontiera Române
Articolul 21
În zona de competența Poliția de Frontiera Română are următoarele atribuții generale:
a) executa supravegherea și controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne și combate migratia ilegala și criminalitatea transfrontaliera în zona de competența, precum și orice alta încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;
b) apara viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și comunității;
c) realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional, la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii;
d) asigura derularea fluenta, corecta și civilizata a traficului de călători și mărfuri prin punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu celelalte autorități care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat;
e) asigura controlul trecerii peste frontiera de stat, în condițiile legii, a armelor, munițiilor, armelor de panoplie și de autoaparare, munițiilor aferente acestora, substanțelor explozive și a dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive;
f) supraveghează, prin observare directa permanenta, spațiul aerian adiacent frontierei de stat și marii teritoriale;
g) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor cu privire la frontiera de stat și la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state, cu organizații internaționale sau regionale;
h) asigura supravegherea și controlul semnelor de frontieră;
i) organizează și realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunități de state, conform înțelegerilor bi- sau multilaterale la care România este parte;
j) organizează acțiuni pentru descoperirea și identificarea persoanelor care au încălcat sau despre care se dețin date ca intenționează sa încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum și alte prevederi legale stabilite în competența; desfășoară activități pentru constatarea faptelor penale și efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii;
k) culege, stocheaza, prelucreaza, valorifica și face schimb de date și informații, în condițiile stabilite de lege pentru Poliția Română, în scopul exercitării atribuțiilor legale, cu autoritățile publice interesate, pe bază de protocol, și cu organisme similare din alte state, pe baza înțelegerilor la care România este parte;
l) constata contravențiile și aplica sancțiunile contravenționale, potrivit legii;
m) coordonează activitățile personalului celorlalte instituții sau ale agenților economici care, potrivit legii, își desfășoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, și urmărește respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere;
n) introduce date și exploatează datele introduse în Sistemul de informare național privind circulația persoanelor și bunurilor prin frontiera (SIF), în scopurile și în condițiile prevăzute de lege;
o) asigura menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități ale statului participa la astfel de acțiuni în localitățile din zona de frontieră;
p) participa, împreună cu alte formațiuni ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, cu unități de protecție civilă și cu alte autorități prevăzute de lege, la activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamitati naturale și catastrofe, precum și de limitare și inlaturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
r) participa, împreună cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului și cu organele de frontieră ale statelor vecine, după caz, la luarea măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice și a producerii daunelor, precum și, în caz de accidente care afectează factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora;
s) exercita orice alte atribuții stabilite prin lege.
Articolul 22
În zona de competența pe apa Poliția de Frontiera Română are și următoarele atribuții specifice:
a) supraveghează și asigura respectarea drepturilor statului român în apele din zona de competența;
b) previne și combate pirateria, acțiunile teroriste și faptele circumscrise crimei organizate în apele aflate sub jurisdicția statului român;
c) executa, direct sau împreună cu autoritatea vamală, controlul navelor și ambarcatiunilor despre care se dețin date și informații că desfășoară activități ilegale în zona de competența ori sunt surprinse desfasurand asemenea activități;
d) executa controlul navelor și al ambarcatiunilor împreună cu unitățile teritoriale pentru protecția mediului în caz de evacuare a apelor uzate în emisar sau în caz de producere a unei poluari accidentale;
e) participa la supravegherea, controlul și asigurarea protecției și conservării fondului cinegetic și piscicol natural, prin prevenirea și combaterea vânatului și pescuitului ilegal, precum și a exploatării ilegale a altor resurse biologice și nebiologice din apele aflate în zona de competența;
f) cauta navele aflate în pericol în apele din zona de competența și în marea libera și participa la salvarea echipajelor acestora în caz de necesitate, iar la solicitare desfășoară acțiuni de salvare a navelor și a încărcăturii lor, conform dreptului maritim internațional;
g) executa supravegherea și participa la controlul pentru respectarea normelor privind ordinea și siguranța navigației în apele din zona de competența și în porturi, în colaborare cu organele zonale ale capitaniilor de port;
h) interzice, direct sau cu participarea, la cerere, a unităților de nave ale Ministerului Apărării Naționale, accesul navelor străine în anumite zone, sectoare sau raioane ale marii teritoriale și căilor navigabile fluviale aflate sub jurisdicția statului român, prin suspendarea temporară a dreptului de trecere inofensiva, conform legii;
i) asigura protecția și participa la apărarea obiectivelor de importanța deosebită aflate în apele din zona de competența, în colaborare cu unitățile de nave ale Ministerului Apărării Naționale, cu alte forte, în conformitate cu planurile aprobate din timp.
Secțiunea 2 Dispoziții speciale privind efectuarea cercetării penale de către polițiștii de frontieră
Articolul 23
Prin dispoziție a inspectorului general al poliției de frontieră sunt desemnați polițiștii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.
În îndeplinirea activităților specifice politistul de frontieră are competența teritorială corespunzătoare unității poliției de frontieră din care face parte.
În caz de continuare a unei măsuri sau activități specifice politistul de frontieră poate acționa și în zona de competența teritorială a altor unități ale poliției de frontieră, comunicând despre aceasta unității competente.
În caz de detașare sau de misiune ordonată în zona de competența a unei alte structuri a Poliției de Frontiera Române, politistul de frontieră are competența teritorială stabilită pentru acea unitate.
În îndeplinirea atribuțiilor generale politistul din Inspectoratul General al Poliției de Frontiera are competența teritorială generală.
Articolul 24
În punctele de trecere a frontierei de stat, în apele de frontieră, pe Dunarea interioară, canalul Sulina și bratul Tulcea, în apele maritime interioare, marea teritorială, în zona contigua și în zona economică exclusiva organele de cercetare ale poliției de frontieră efectuează cercetarea penală pentru orice infracțiune care nu este data în mod obligatoriu în competența altor organe de cercetare.
Competența politistului de frontieră prevăzută la alin. (1) este asigurata și în situațiile de extindere a cercetărilor de pe apa la cele de pe uscat. În aceste situații politistul de frontieră colaborează cu organele competente, potrivit legii.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru constatarea infracțiunilor de frontieră și a infracțiunilor din domeniul criminalitatii transfrontaliere și efectuarea cercetărilor în legătură cu acestea polițiștii de frontieră pot depăși zona de competența, actionand, împreună cu organele specializate ale poliției, pe întregul teritoriu al tarii.
Secțiunea 3 Cooperarea
Articolul 25
Cooperarea dintre Poliția de Frontiera Română și celelalte structuri ale Ministerului de Interne pentru securizarea frontierei de stat și combaterea criminalitatii transfrontaliere se realizează pe baza ordinului ministrului de interne.
În cazul unor acțiuni comune, maritime sau fluviale, ale navelor Poliției de Frontiera Române cu cele ale Marinei Militare din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urma vor avea la bord un ofițer de la poliția de frontieră și vor arbora pavilionul distinctiv al Poliției de Frontiera Române. În aceste situații navei Marinei Militare i se conferă autoritatea și drepturile Poliției de Frontiera Române.
Capitaniile de port vor informa structurile teritoriale ale Poliției de Frontiera Române numai în cazul în care navele nu îndeplinesc condițiile legale de ieșire/intrare din/în porturile în care acestea își desfășoară activitatea.
Articolul 26
Poliția de Frontiera Română cooperează cu instituții similare din alte state și cu organisme internaționale de poliție în baza înțelegerilor la care România este parte.
Capitolul 5 Drepturi și obligații
Secțiunea 1 Drepturile politistului de frontieră
Articolul 27
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin în zona de competența politistul de frontieră este investit cu exercițiul autorității publice și are următoarele drepturi:
a) sa legitimeze și sa stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale privind frontiera de stat ori a căror prezenta în zona de frontieră este suspecta și sa ia măsurile legale ce se impun;
b) sa conducă la sediul poliției de frontieră pe cei care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori ale statului de drept, persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale la frontiera de stat, persoanele a căror identitate nu a putut fi stabilită, precum și urmaritii general și internațional; sa verifice situația acestora și sa ia, după caz, măsurile legale în cel mult 24 de ore, cu respectarea dreptului la apărare;
c) sa cerceteze suprafețele de teren, căile de comunicații și construcțiile izolate, să între, pentru îndeplinirea atribuțiilor, în incinta agenților economici și a instituțiilor publice, indiferent de deținător sau de proprietar, la bordul navelor și aeronavelor române sau străine, cu respectarea dispozițiilor legale; accesul în instituțiile care desfășoară activități în legătură cu siguranța naționala se face cu aprobarea sefilor instituțiilor respective;
d) sa invite la sediul poliției de frontieră persoanele a căror prezenta este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției de frontieră, prin aducerea la cunoștința acestora, în scris, a scopului și motivului invitatiei;
e) să efectueze controlul persoanelor și al bagajelor, precum și al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare, navelor sau aeronavelor, atunci când exista indicii temeinice ca săvârșirea unei infracțiuni la regimul frontierei de stat este iminenta și ca persoana sau bunurile cautate se afla în zona controlată;
f) sa folosească orice mijloc de transport și de telecomunicație, indiferent de proprietar sau de deținător, cu excepția celor aparținând Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare și care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, și vor fi suportate din fondurile Poliției de Frontiera Române, urmând să fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat intervenția;
g) sa folosească gratuit mijloacele de transport în comun, mijloacele de transport feroviare și navale, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
h) sa poarte asupra sa armamentul și munitia necesară și sa folosească pentru îndeplinirea misiunilor autovehicule, nave, ambarcatiuni, elicoptere și alte mijloace de transport cu sau fără însemnele distinctive ale Poliției de Frontiera Române; în funcție de situație politistul de frontieră poate folosi girofarurile din dotarea mijloacelor de transport;
i) sa utilizeze, în raport cu natura și cu gradul de împotrivire a persoanei care a săvârșit o faptă ilegala, forta fizica și mijloacele specifice din dotare, inclusiv cainii de serviciu; folosirea acestora se va face cu respectarea stricta a legii;
j) sa folosească banca de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera;
k) sa interzică accesul sau sa înlăture persoanele care au intrat în perimetrul punctului de trecere a frontierei de stat ori se afla în apropierea acestuia și care prin prezenta lor sau prin activitățile desfășurate împiedica, sub orice formă, derularea normală a traficului de frontieră;
l) să efectueze controale și sa participe la razii, independent sau în colaborare cu organele locale ale poliției, când exista indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni la regimul frontierei de stat ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din aceste infracțiuni;
m) sa stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale, măsuri de limitare temporară a circulației persoanelor și mijloacelor de transport în apropierea frontierei de stat, în raioanele în care se desfășoară sau urmează să se desfășoare acțiuni specifice; aceste limitări vor fi aduse la cunoștința cetățenilor prin grija prefecților și primarilor;
n) să solicite sprijinul cetățenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea și conducerea la sediile poliției de frontieră a persoanelor care au săvârșit fapte ilegale ori a căror identitate nu a putut fi stabilită, pentru luarea măsurilor ce se impun, potrivit legii;
o) sa oprească, sa controleze, sa retina, sa conducă și sa cerceteze în porturile României navele, ambarcatiunile și persoanele care au încălcat regimul juridic al frontierei de stat și al marii teritoriale sau drepturile României în zona contigua ori în zona economică exclusiva;
p) sa acționeze pentru oprirea și controlul oricărei nave suspecte, la solicitarea organelor abilitate sau din proprie inițiativă, în situația în care se dețin informații referitoare la implicarea acesteia în activități ilegale în apele aflate în zona de competența, informand de îndată celelalte instituții cu competente în domeniu; întreaga răspundere privind consecințele ce decurg din oprirea nejustificată a navei revine solicitantului;
r) sa folosească armamentul de la bordul navelor proprii împotriva navelor și ambarcatiunilor care au încălcat legislația română, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
s) sa exercite orice alte drepturi și sa îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege.
Secțiunea 2 Obligațiile politistului de frontieră
Articolul 28
Politistul de frontieră este obligat, în domeniul sau de activitate, sa ia măsurile necesare de inlaturare a pericolelor care ameninta ordinea publică sau siguranța persoanelor, în toate situațiile în care ia cunoștința direct ori când este sesizat despre acestea.
Când ia cunoștința de existenta unei infracțiuni flagrante politistul de frontieră este obligat sa intervină și în afară orelor de program, a atribuțiilor de serviciu și a competentei sale, pentru încheierea actelor prevăzute în Codul de procedură penală.
Când situația impune sa acționeze în afară competentei sale politistul de frontieră procedează ca și acea autoritate în a carei competența intra soluționarea cauzei. Despre acțiunea sa politistul de frontieră informează de îndată autoritatea competentă. Dacă autoritatea competentă nu poate să intervină în timp util, politistul de frontieră îndeplinește toate actele și faptele prevăzute de lege în competența acelei autorități. Acțiunea acestuia încetează în momentul în care intervine autoritatea competentă.
Articolul 29
Activitățile prevăzute la art. 27 lit. c), e), l),
o) și p) nu au caracterul unei perchezitii prevăzute în Codul de procedură penală.
Articolul 30
În exercitarea atribuțiilor de serviciu politistul de frontieră este obligat în prealabil să își decline calitatea și să prezinte insigna de polițist și legitimatia de serviciu, cu excepția situațiilor în care rezultatul acțiunii este periclitat.
La intrarea în acțiune sau la începutul intervenției ce nu suferă amânare politistul de frontieră este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții să se legitimeze și sa declare funcția și unitatea de poliție de frontieră din care face parte.
Articolul 31
Pentru împiedicarea și neutralizarea acțiunilor agresive ale persoanelor descoperite ca au săvârșit infracțiuni sau contravenții la regimul frontierei de stat ori ca au tulburat ordinea și liniștea publică în zona de competența, acțiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale, polițiștii de frontieră pot folosi scuturi de protecție, casti cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, catuse, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, arme cu glont de cauciuc, caini de serviciu, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața persoanei și nu îi produc acesteia vătămări corporale grave.
Mijloacele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:
a) întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea și bunurile altor persoane;
b) pun în pericol activitățile ce se desfășoară în punctul de trecere a frontierei de stat;
c) ultragiaza persoanele cu funcții ce implica exercițiul autorității publice.
Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) împotriva participanților la acțiunile agresive se va face în mod gradual, după atenționarea prealabilă asupra uzului unor asemenea mijloace și după lăsarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și părăsirea zonei, după caz.
Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive.
Secțiunea 3 Folosirea armamentului
Articolul 32
În caz de necesitate și atunci când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibila, politistul de frontieră poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc, în condițiile și în situațiile prevăzute de Legea privind regimul armelor de foc și al munițiilor și de prezenta ordonanță de urgență.
Uzul armamentului din dotare, în condițiile și în situațiile prevăzute de lege, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu este considerat legitim.
Articolul 33
Pentru oprirea sau reținerea navelor ori a ambarcatiunilor care au încălcat legislația României în apele din zona de competența, precum și a celor care incearca sa fuga de sub escorta, navele și ambarcatiunile Poliției de Frontiera Române pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, în următoarele situații:
a) pentru somarea de oprire și reținere a navelor și ambarcatiunilor;
b) direct, fără somație, împotriva navelor și ambarcatiunilor în anumite situații prevăzute de lege.
Articolul 34
Executarea focului cu armamentul de bord, cu somație, se efectuează astfel:
a) după ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale și acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmărită continua să le ignore, comandantul navei Poliției de Frontiera Române procedează la executarea focului de avertisment în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
b) în cazul în care, după executarea somației legale și a focului de avertisment, nava în cauza nu se supune, se va folosi armamentul de bord după ce în prealabil a fost avertizat echipajul acesteia să se deplaseze spre partea din fața a navei, prin somația: "Parasiti pupa, vom deschide foc în plin!" După ce s-a convins ca avertismentul a fost înțeles nava Poliției de Frontiera Române va deschide foc în plin de la mica distanta asupra părții din spate a navei urmărite, cautandu-se pe cat posibil lovirea aparatului propulsor. Întreaga răspundere pentru nesupunerea la somație și pentru consecințele ce decurg din ignorarea avertismentelor navei Poliției de Frontiera Române revine comandantului navei urmărite sau înlocuitorului legal al acestuia.
Articolul 35
Navele Poliției de Frontiera Române pot executa foc cu armamentul de bord, fără somație, în următoarele situații:
a) împotriva navelor străine care ataca nave românești;
b) împotriva navelor urmărite care riposteaza cu foc de arma sau manevreaza astfel încât securitatea navei Poliției de Frontiera Române este pusă în pericol;
c) împotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile străine care navighează în marea teritorială în imersiune sau la cota periscopica;
d) împotriva navelor străine care ataca alte nave în apele naționale navigabile;
e) împotriva navelor străine care desfășoară acțiuni ce pun în pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor și cablurilor submarine, a instalațiilor portuare, a localităților și obiectivelor economice de pe litoral și a celor situate pe malurile apelor de frontieră;
f) împotriva grupurilor de oameni sau nave inarmate care patrund în apele din zona de competența a României și riposteaza sau incearca sa riposteze cu arme de foc.
Articolul 36
Navele Poliției de Frontiera Române executa focul de avertisment și focul în plin, astfel încât sa evite încălcarea prin foc de arma a teritoriului statului vecin.
După executarea focului în plin sau în caz de abordaj comandantul navei Poliției de Frontiera Române se va conformă întocmai reglementărilor internaționale privind salvarea vieții omenești pe mare sau pe fluviu.
Articolul 37
În cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse executarea focului cu sau fără somație va fi efectuată cu respectarea reglementărilor privind regimul armelor de foc și al munițiilor și a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 38
Fiecare situație în care s-a făcut uz de arma se raportează de urgenta în mod ierarhic. Dacă în urma uzului de arma s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane ori avarierea grava a unei nave sau aeronave, fapta se comunică de îndată procurorului competent.
Capitolul 6 Personalul Poliției de Frontiera Române
Articolul 39
Personalul Poliției de Frontiera Române se compune din politisti de frontieră, alți funcționari publici și personal contractual.
Poliția de Frontiera Română își asigura personalul necesar dintre absolvenții instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne și personal selecționat și transferat de la alte instituții.
Politistilor de frontieră le sunt aplicabile prevederile Legii privind statutul politistului.
Funcționarilor publici le sunt aplicabile dispozițiile
privind Statutul funcționarilor publici și alte reglementări specifice.
Personalul contractual este supus dispozițiilor Codului muncii și celorlalte norme legale referitoare la drepturile și îndatoririle acestuia, în măsura în care prin prezenta ordonanță de urgență nu se dispune altfel.
Capitolul 7 Asigurarea logistica, materială și financiară
Articolul 40
Poliția de Frontiera Română poate deține în folosință imobile, armament, munitie, echipamente și aparatura tehnica specifică, necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege.
Poliția de Frontiera Română poate să închirieze, în condițiile legii, imobile sau părți din acestea, disponibile, aflate în administrarea sa și în proprietatea publică a statului, prin licitație publică, potrivit legii.
Poliția de Frontiera Română va retine o cota de 50% din chiria prevăzută în contractele de închiriere, diferența urmând să fie vărsată la bugetul de stat.
Sumele reținute se constituie în venituri extrabugetare, cu titlu permanent, și vor fi utilizate pentru întreținerea, repararea și modernizarea imobilelor aflate în administrarea Poliției de Frontiera Române. Sumele rămase necheltuite la sfârșitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeași destinație.
Unitățile Poliției de Frontiera Române utilizează un parc propriu de nave, ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule, animale de serviciu și alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.
Pe lângă unitățile Poliției de Frontiera Române se pot constitui secții sau asociații sportive, gospodării-anexe, precum și cabinete medicale care să asigure asistența medicală la locul permanent de muncă.
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și unitățile subordonate pot deține în folosință baze de tratament și unități de cazare a personalului și a membrilor de familie ai acestuia pe timpul cat se afla în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.
Articolul 41
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și unitățile subordonate au în folosință locuințe de serviciu, de intervenție și sociale ce pot fi repartizate personalului propriu și familiilor acestuia.
Articolul 42
Dotarea Poliției de Frontiera Române se realizează de Ministerul de Interne în funcție de fondurile alocate cu aceasta destinație prin legea bugetului de stat și din alte surse, potrivit legii.
Dotarea Poliției de Frontiera Române se realizează din producție interna și din import.
Capitolul 8 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 43
Inspectoratul General al Poliției de Frontiera editează revista "Frontiera", publicație ilustrata de analiza, cultura, opinie și informare privind paza și controlul trecerii frontierei de stat a României.
Cheltuielile de finanțare a publicației prevăzute la alin. (1) se realizează din venituri extrabugetare și din credite acordate de la bugetul de stat. O parte din veniturile revistei se pot obține din publicitate.
Articolul 44
Poliția de Frontiera Română poate asigura, la cererea agenților economici interesați, paza transportului pe apa al unor valori importante, precum și a transportului armelor, munițiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanțelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanțe periculoase.
Unitățile care beneficiază de paza asigurata potrivit prevederilor alin. (1) încheie contracte de prestări de servicii cu structurile teritoriale ale Poliției de Frontiera Române, la nivelul structurii care are organ financiar propriu.
Serviciul de asigurare a pazei transporturilor pe apa se efectuează contra cost, conform tarifelor legale. Veniturile realizate din paza executată de Poliția de Frontiera Română se rețin integral de către aceasta ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor materiale și de capital. Sumele rămase necheltuite la sfârșitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeași destinație.
Articolul 45
În fiecare an la data de 24 iulie se sarbatoreste Ziua Poliției de Frontiera Române.
Articolul 46
Ținuta, însemnele, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare ale politistilor de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 47
Structura unităților Poliției de Frontiera Române și posturile de personal pentru fiecare unitate se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, în raport cu efectivele aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 48
În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență posturile de militari în termen și militari angajați cu contract din structurile Poliției de Frontiera Române se înlocuiesc cu posturi de politisti de frontieră.
Articolul 49
Personalul Poliției de Frontiera Române care își desfășoară activitatea în legătură cu paza și controlul trecerii frontierei de stat beneficiază de o indemnizație de frontieră de până la 20% din salariul de baza.
Articolul 50
Personalul Poliției de Frontiera Române, ambarcat pe nave sau aeronave destinate îndeplinirii unor misiuni de paza și control al trecerii frontierei de stat, precum și personalul imbarcat în scopul îndeplinirii acestor misiuni beneficiază de sporurile prevăzute de lege pentru personalul navigant.
Articolul 51
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență orice alte dispoziții contrare se abroga.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: p. Ministru de interne, Nicolae Berechet, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.