Decizia nr. 168/2001

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) lit. c) și p) din Legea nr. 31/2000

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, excepție ridicată de Grigore Hategan în Dosarul nr. 3.234/2000 al Judecătoriei Lugoj.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.234/2000, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) lit. c) și p) din Legea nr. 31/2000

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Excepția a fost ridicată de Grigore Hategan cu ocazia judecării plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției silvice emis de Ocolul Silvic Lugoj.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca "incriminarea în textul legii și sancționarea tăierii de arbori și de către proprietari" contravine prevederilor art. 41 alin. (1) și (6), precum și ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, în sensul că astfel se aduce "o atingere grava dreptului de proprietate privată". Se susține ca acest fapt este "în contradictie cu dispozițiile art. 49 din Constituție".

Judecătoria Lugoj, exprimandu-și opinia, apreciază ca dispozițiile legale criticate sunt constituționale, excepția fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece "Dispozițiile art. 135 din Constituție reglementează cadrul constituțional al proprietății în țara noastră și împreună cu prevederile art. 41 vizează ordinea și garantarea dreptului de proprietate, în timp ce

Legea nr. 31/2000

se referă la modalitatea de exploatare și întreținere a pădurilor proprietate privată, dar și la circulația și controlul circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund".

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este neîntemeiată. Se arata ca dreptul de proprietate asupra fondului forestier nu poate fi exercitat decât cu respectarea dispozițiilor legale care îi determina conținutul și limitele, și anume Codul silvic ( Legea nr. 26/1996 ) și

Legea nr. 31/2000 .

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (1) lit. c) și p) din Legea nr. 31/2000

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 6 aprilie 2000, dispoziții care prevăd: "Constituie contravenții silvice și se sancționează cu închisoare de la 2 luni la 6 luni sau cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei următoarele fapte: [...]

c) taierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lastari, cu sau fără ridicarea acestora din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră din afară acestuia, dacă valoarea pagubei, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior; [...]

p) transportul materialelor lemnoase sau al celorlalte produse specifice fondului forestier, cu orice mijloc de transport, fără documente legale de proveniență, sau refuzul conducătorului mijlocului de transport auto sau hipo de a transporta materialul încărcat la locul indicat de agentul constatator ori de a opri la semnalul acestuia sau de a prezenta, la cerere, actele de proveniență. Sancțiunea se aplică conducătorului mijlocului de transport;".

Autorul excepției susține ca acest text de lege încalcă următoarele prevederi constituționale:

- Art. 41 alin. (1) și (6): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. [...]

(6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.";

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 135 alin. (1) și (6): "(1) Statul ocrotește proprietatea. [...]

(6) Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă."

Examinând excepția, Curtea constata ca prin dispozițiile legale criticate se sancționează nerespectarea de către proprietarii de terenuri forestiere a obligațiilor prevăzute de lege, în limitele stabilite de prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1) și (6). Interese majore, precum protecția mediului înconjurător, echilibrul ecologic și sănătatea populației impun incriminarea și sancționarea faptelor prevăzute de textele de lege criticate, chiar dacă acestea sunt săvârșite de proprietarii terenurilor respective. În aceste condiții, Curtea constata ca restrangerea exercitării dreptului de proprietate se face cu respectarea deplina a condițiilor impuse de alin. (1) al art. 49 din Constituție.

Asa fiind, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) lit. c) și p) din Legea nr. 31/2000

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, excepție ridicată de Grigore Hategan în Dosarul nr. 3.234/2000 al Judecătoriei Lugoj.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2001.