Decizia nr. 206/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, excepție ridicată de Asociația Patronala de Cadastru și Geodezie din București în Dosarul nr. 1.540/2000 al Curții de Apel București - Secția contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 iunie 2001 în prezenta reprezentantului autorului excepției și a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 26 iunie 2001.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 1 noiembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 1.540/2000, Curtea de Apel București - Secția contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, excepție ridicată de Asociația Patronala de Cadastru și Geodezie din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

contravin următoarelor prevederi constituționale:

- art. 1 alin. (3), deoarece ordonanța criticata "infrange principiul statului de drept prin aceea ca ea este contrară dispozițiilor art. 2 și

art. 9 din Legea nr. 72/1996 ";

- art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi;

- art. 53, referitor la contribuțiile financiare;

- art. 59 alin. (2), privind dreptul organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la un loc de deputat;

- art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 107 alin. (3), "deoarece, pe de o parte, se modifica o lege organică și anume

Legea nr. 7/1996 , iar, pe de altă parte, sunt incalcate limitele abilitarii date prin

Legea nr. 206/1999 , întrucât prin ordonanța criticata se reglementează modul de constituire a unor surse extrabugetare pentru Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie";

- art. 138 alin. (1), privind stabilirea taxelor și impozitelor numai prin lege.

Curtea de Apel București - Secția contencios administrativ și-a exprimat opinia cu privire la constituționalitatea întregului articol 20 din

Ordonanța Guvernului nr. 10/2000 , deși autorul excepției a invocat neconstituționalitatea numai a literei b) din cadrul art. 20 alin. (1). Astfel instanța apreciază că nu se poate retine o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate, excepția de neconstituționalitate fiind considerată neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția ridicată este nefondata, întrucât textul de lege criticat nu încalcă nici una dintre dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile autorului excepției și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, dispoziții care au următorul conținut: "Persoanele autorizate sunt obligate sa plătească Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie următoarele sume: [...]

b) o cota de 5% din onorariile brute încasate ca urmare a desfășurării activităților de specialitate pentru care au fost autorizate."

Dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției ca fiind incalcate de textul de lege criticat sunt:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 53: "(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justa a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situații excepționale.";

- Art. 59 alin. (2): "Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singura organizație.";

- Art. 107 alin. (3): "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.";

- Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.";

- Art. 138: "(1) Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.

(2) Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:

I. Prin excepția de neconstituționalitate se susține ca textul criticat încalcă

Legea nr. 206/1999

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, respectiv dispozițiile art. 1 lit. G pct. 3 referitoare la lucrări publice și amenajarea teritoriului. Astfel se arata ca

art. 20 alin. 1 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000 , care stabilește plata către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie a unei cote de 5% din onorariile brute încasate de persoanele autorizate sa realizeze și sa verifice lucrările de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, depășește limitele abilitarii legislative - de a reglementa activitățile desfășurate de persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie și cartografie pe teritoriul României - și, prin urmare, nesocoteste prevederile art. 107 alin. (3) din Constituție.

Excepția de neconstituționalitate este, sub acest aspect, neîntemeiată și urmează să fie respinsă. Curtea constata ca prevederea din

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

nu încalcă limitele instituite prin

art. 1 lit. G pct. 3 din Legea nr. 206/1999

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și deci nici prevederile constituționale ale art. 107 alin. (3). În cadrul reglementării activității desfășurate de persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie și cartografie pe teritoriul României pot fi avute în vedere și aspecte de natura organizatorică, inclusiv instituirea unor cote procentuale, astfel cum este cea prevăzută de textul criticat.

II. Curtea constata ca este neîntemeiată și susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constituție, deoarece modifica prevederi dintr-o lege organică, și anume

art. 9 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996), text potrivit căruia "Finanțarea activității Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie [...] se asigura de la bugetul de stat [...]".

Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

a fost emisă în temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituție și al

art. 1 lit. G pct. 3 din Legea nr. 206/1999

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. În art. 20 alin. (2) din ordonanța se menționează că sumele încasate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, potrivit art. 20 alin. (1), obiect al excepției de neconstituționalitate, au regimul de venituri extrabugetare. Sub acest aspect Curtea retine ca completarea unei surse bugetare printr-o sursa extrabugetara nu poate fi prin ea însăși neconstitutionala.

Într-adevăr

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

este o lege organică, fiind adoptată cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituție, însă dispoziția cuprinsă în art. 9 din lege reglementează aspecte ce țin de domeniul fiscal, care nu intră în sfera de reglementare a legilor organice, în condițiile art. 72 alin. (3) și ale art. 117 alin. (2) din Constituție. Faptul ca dispoziția legală respectiva a fost cuprinsă, sub aspect tehnico-legislativ, în

Legea nr. 7/1996

nu îi schimba natură. În acest sens este și jurisprudenta Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, prin care s-a statuat ca domeniile rezervate reglementării prin lege organică sunt limitativ prevăzute de Constituție și sunt de stricta interpretare. De aceea o lege organică, chiar dacă din motive de politica legislativă cuprinde și norme de natura legii ordinare, nu poate extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice și asupra acestor norme. Asemenea consecința este inadmisibila, deosebirea dintre legea organică și cea ordinară fiind exclusiv de natura constituțională, nu legală.

În consecința, prevederile

art. 9 din Legea nr. 7/1996

neavând caracterul unor norme de natura legii organice, rezultă ca susținerea referitoare la neconstituționalitatea

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) din Constituție este neîntemeiată.

III. Analizând critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a dispozițiilor constituționale ale art. 138 alin. (1), Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi primită. Cota de 5% prevăzută la

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

nu cade sub incidența prevederilor art. 138 alin. (1) din Constituție, care au în vedere impozitele, taxele și orice alte venituri bugetare, iar nu și pe cele extrabugetare, cum este cazul în speta.

IV. Curtea urmează, de asemenea, sa respingă susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, text care stabilește egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, deoarece acest text constituțional se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor în raport cu prevederile legii, ceea ce a fost respectat prin ordonanța criticata.

V. În sfârșit, nu poate fi primită nici critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 53 și ale art. 59 alin. (2) din Constituție, deoarece acestea nu au relevanta în cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2000

privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, excepție ridicată de Asociația Patronala de Cadastru și Geodezie din București în Dosarul nr. 1.540/2000 al Curții de Apel București - Secția contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2001.